Page 102 - 1958-08

P«g- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 115f

El J23O

NAVE DIN MASE

P L A S 1 ICE

De trial se apropie o goeleiă cu mo­ prezintă nanele din mase plastice?.

torul duduind. Din ea au coborît şase In primul rlnd greutatea lor mică,

persoane. Două persoane au ridicat şl prin urmare pescajul mic. Impli­ PROIECTECozincfidfn lemn
artificial
barca şi au urcat-o pe umăr. cit sporeşte şi capacitatea lor cu 40% ţ

,JNu se poate!", — va spune citi­ In comparaţie cu vasele obişnuite. j /# #

torul. O barcă de şase persoane este O motonavă a cărei proiect a fost ’ ilU J ,

prea grea pentru a putea fi ridicată elaborat tot la Institutul din Lenin- ? ...la Hajdunanas, în nord-estul Un­ întreprinderea de tramvaie din
gariei trăieşte bătrina A. Torok în Budapesta a obţinut rezultate
numai de două persoane. Totuşi aşa grad, cu o capacitate de 15-16 tone, ţ vîrstă de 80 de ani. Ea are 106 des­ extrem de interesante în urma Tunel sau canal ?
cendenţi, toţi în v ia ţă : 7 copii, 38 ne­ experimentării folosirii noului
s-a mii.mpla.it Corpul goeletel a fost poate naviga pe fluvii mici. ^ poţi şi nepoate, 61 strănepoţi şi stră- cuzinet din lemn artificial. Ast­ Datorită capacităţii reduse, surpă­ avind o înălţime de 60 m. şi o lă­
nepoate. rilor recente şi dimensiunilor prea ţime de 50 m. ambele tunde mariti­
construit la uzina „Kalinin." din a- Se simplifică şi procesul de con- i Bonn drept periculoase pentru securita­
...aproximativ o treime din numă­ tea statului.
propierea Moscovei. FA este executat struire a navelor. De fapt ele nu se J rul populaţiei R. Cehoslovaciei trăieşte
în oraşe cu peste 10.000 locuitori, iar ...în anul 1938 în Albania existau
din masă plastică şi nu conţine nici construiesc’, ci se toarnă In Intre. *ţ din totalul orăşenilor 14,21% locuiesc numai 654 de şcoli la care învăţau fel, tramvaiul la care corpul de mici ale ecluzelor, canatul Panama, me fiind puse în legătură cu un tu­
în centre cu peste 100.000 locuitori. 58.000 de copii, 80% din populaţia ţă­ cuzinet din bronz a fost înlocuit nu-şi mai îndeplineşte scopul. Reali­ nel central feroviar. Tunetele vor per­
un gram de metal, nici o bucăţică gime in forme — matriţe speciale- j rii fiind analfabetă. In prezent în
...în R. F. Germană se Înregistrează R, P. Albania funcţionează 2.624 de
de lemn. care pot fi confecţionate dtn acelaşi * anual 7.500 de accidente mortale în şcoli cu 198.395 elevi. Analfabetismul cu unul din lemn artificial a zarea unui all drum intre cele două o- mite un irasport în şens unic pe o
gospodăriile casnice provocate de mî- a fost lichidat în rîndurile bărbaţilor
Proiectul unei bărci de salvare din material. In felul acesta se realizea- ? nuirea aparatelor electrice de uz cas­ şi femeilor în vîrstă de pînă la 40 parcurs cu succes cel de-al ceane constituie obiectul unor proiecte. lăţime de 44 m. şi o aduiclme de apă
nic, de chimicalele folosite la curăţat de ani. In curînd analfabetismul va
acest nou material a fost elaborai ia ză o reducere considerabilă a preta- j şl spălat. fi complect lichidat. 10.000-lea km. După o probă Inire soluţiile propuse se citează: con­ de 20 m. Vasele urmează a fi tractate

Biroul central tehnic — de proiec­ lut de cost al lucrărilor de construc- ţ ...venitul anual al unul ţăran din ...a fost terminată înainte de termen care a început în luna aprilie, struirea unui canal In Nicaragua, a în întuneric de către tractoare sau lo­
Africa Ecuatorială Franceză atinge a- construirea podului Bak-luan din R. D.
tări din Leningrad ai Ministerului ţie. ' proximativ o treime din retribuţia me­ Vietnam. Acest pod, lung de 125 m. recent „lagărul minune“ a fost unui canal în Mexic, sau a unui tu­ comotive şi se vor deplasa pe cele
die lunară a unui salariat din metro­ şi lat de 10 m., leagă oraşul de fron­
Flotei Fluviale al U.R.S.S. în co­ Materialul din care se vor cons- i polă. tiera Mon-Kai din provincia Tonkin scos pentru examinare. S-a con­ nel maritim în zona Panama. Această două bene laterale ale fiecărui tunel.
cu R. P. Chineză.
laborare cu Institutul de cercetări irul noile vase — răşini polieterice | statat că el s-a uzat atît de pu­ ultimă idee prevede construirea a Pentru aerisirea tunelului se prevede
...în R. D. Germană se utilizează cu­
pentru mase plastice din Moscova. şi fibră de sticlă — este la fel de \ rent de înaltă tensiune pentru uscarea ţin îneît nici nu poate îi măsu­ două canale subterane paralele la dis­ săparea a 4 suitori de aeraf pe tra­
materialului lemnos. Astfel, un trunchi
Colectivul biroului a pregătii de rezistent ca cele mai bune mărci de | de copac cu înălţimea de 1,80 tn. şi rată tocirea. tanţă de 200 m. umil de altul, fiecare seu.
diametrul de 0,5 m., cu un procent de
asemenea documentaţia tehnică pentru oţel, deşi esle de cinci ori mai u- ' umiditate de 55%, poate fi uscat prin Pînă acum, pentru producerea O,
acest procedeu în numai 15 minute.
o barcă cu motor care va putea dez­ şor declt acesta. Chiar şi aluminiul J cuzineţilor se întrebuinţau anual Tunelul pe sub Canalul Mînecii
...în apropiere de localitatea Lubac- multe sute de kg. de bronz. A-
volta o viteză de 30 km. pe oră. U- este de 2,5 ori mai greu declt noul ţ zpw (R. P. Polonă) au fost descoperite
mari rezerve de gaz metan evaluate la
zlna „Kalinin" a şi începui constru­ material. Navele din mase plastice j cîteva miliarde de metri cubi. Geologii ceastă inovaţie pe lingă faptul In prezent se discută din nou rea­ Marqulse din Franţa ca Folherstone
presupun existenţa unor mari zăcăminte că prelungeşte starea de funcţio­ lizarea tunelului de sub Canalul Mi­ din Anglia. Tunelul ar urma să fie
irea unor asemenea bărci. Au fost e- nu slnt ameninţate nici de rugină, de petrol în aceeaşi regiune. Lucrările nare a cuzineţilor, aduce mari nerii şi care ar urma să lege oraşul feroviar sau rutier.
de prospecţiuni continuă. economii.
laborate de asemenea proiectele unor nici de oscilaţiile de temperatură va- ş -se-
Comoara de !a Issîk“ La uzina constructoare de ma­
motonave din mase plasticet a căror riind intre minus 70 grade şt plus f şini uşoare din Diosgyor (R.P. Tunelul Mont Blanc
Muncitorii care construiesc
fabricaţie va începe In curlnd. 200 grade. Ele nu trebuie vopsite | în munţii Ala-Tau la o înălţi­
me de 1.700 metri o şosea ce
Care sini avantajele pe care le în fiecare an. j duce spre lacul Issîk, în apro­
piere de Alma Ata, au descope­
îw fsp u ia ţic& iM ! ..anul acesta în sectorul cooperatist rit un cazan din bronz din e- Ungară) se fac pregătirile nece­ Proiectul unei şosele între Franţa şl ajutorul anei Instalaţii de ventilare de
al agriculturii poloneze se fac investi­ poca sakscă (sec. VIII—V. sare în vederea fabricării în se­ Italia sirăbătînd masivul Mont Blanc, 1.600 kw. Zilnic, vor putea circula
de eale ferată de tip nou ţii în valoare de peste 260.000.000 î.e.n.). rie a acestor corpuri de cuzi­ 2.000 autoturisme, 250 autocamioane
zloţi. Această sumă va fi aferată con­ neţi, care în viitor se vor pro­ i şi 500 motociclete, încărcarea maxi­
In R. P. Ungară a fost con­ zultate excelente. Viteza maxi­ strucţiilor de diverse tipuri. Investiţi­ Cazanul din bronz turnat, cu duce prin presarea unui amestec mă a tunelului va putea fi de 300 ve­
struit un vagon internaţional mă depăşeşte 160 km. pe oră. ile în sectorul construcţiilor efectuate un suport de fund de formă co­ de surcele, rumeguş şi răşină e mai vechi dar convenţia a fost a- hicule pe oră. Pentru realizarea aces­
de cale ferată de tip nou. Că­ Uzina de vagoane din Gyor va în acest an de către cooperativele a- nică şi mînereie sudate are înăl­ artificială. doptată de Franţa doar în ianuarie tei construcţii Franţa contribuie cu
produce în 1959 aproximativ 40 gricole din R. P. Polonă vor fi cu ţimea de 40 cm. şi diametrul de 5,79 miliarde franci francezi, Italia cu
lătoriile de probă cu acest va- de vagoane de cale ferată de 54% mai mari decît în 1954. 36 cm. Pe cazan s-au păstrat ® terci 1957. Tunelul va avea o lungime de 4,04 miliarde lire şi oraşul Geneva cit
gpn au dat pînă în prezent re­ urme de funingine. circa 12 km., o lăţime de 8,15 m. (din 3 milioane franci elveţieni. Prin fixa­
acest tip nou. ...în Regiunea Autonomă Mongolia din material plastic care 7 m. şosea şi restul trotuare) şi rea unei taxe de trecere de 300 de
interioară (R. P. Chineză) a început In acelaşi loc s-au mai găsit franci pe vehicul, amortizarea capi­
0 preţioasă descoperire arheologică construirea unei turnătorii de fier şi şi alte obiecte din bronz din Recent, la Şanhai a fost dată o înălţime de 4,8 m. Extremitatea talului învestit se va face tn circa 15
a unei oţelării. Noile fabrici se con­ aceeaşi epocă, între care o ză­ in folosinţă prima barcă din franceză va fi plasată la altitudinea de ani. Menţionăm faptul că acest tunel
Comisia ştiinţifică internaţională ba de omul care aparţine 'grupei, care struiesc în regiunea Ulanhol, bogată bală, un vîrf masiv de suliţă, material plastic construită in va fi cel mai lung de pe glob.
'care şi-a terminat lucrările In Slova­ a procedat în mod nemijlocit omul de în minereuri de fier. Ele vor da o pro­ un pumnal mare şi un cuţit. R. P. Chineză. Avînd o greu­ 1.203 m. lingă Chamonix iar extremi-
cia de răsărit, lingă oraşul Ganovce, la Neanderlhalt şi care a trăit în cea ducţie anuală de 50.000 tone fontă şi tate de 50 de kg., această barcă ialea italiană la cota 1.380 m. în Va­ Ing. TRIF AURORA
a făcut o importantă descoperire ar­ de a doua jumătate a ulUrnei perioade 45.000 tone produse de oţel. Academicianul Alkei Margu-
heologică — o amprentă pietrificată a interglaciale, aproxitnpţiv cu 120.000 lea Aoste. Veniilarea se va face prin-
creerului omului preistoric. de ani în urmă. ...în Germania occidentală alături lan, a declarat că „comoara de ir-o galerie plasată sub şosea, avind
de alte cărţi progresiste au fost inter­
Oamenii de ştiinţă au ajuns la con­ La lucrările comisiei internaţionale zise romanele „Comuniştii" de L. Ara- la Issîk“ prezintă un mare in­ o secţiune de 7,6 m.p. permiţînd tri­
cluzia că accasiă descoperire are o au luat parte, alături de specialişti ce­ gon, „Părnînt desţelenit“ de M. Şolo- miterea a 300 m.c. aer pe secundă, cu
deosebită importanţă, deoarece esle vor­ hoslovaci, oameni de ştiinţă sovietici, hov şi „Al nouălea val” de 1. Ehren- teres ştiinţific.
germani, polonezi, fra/icezi şi englezi. burg. Cărţile acestor trei scriitori au pentru patru persoane este ac­
fost considerate de guvernul de la O linie ferată
Legume care cresc fSrăpMmîntţionată de un motor cu benzină
fără joante
de 3 C.P. care-i asigură o vi­
Pe căile ferate din Bielorusia teză maximă de aproximativ 20^
s-a început pentru prima dată km. pe oră. In curînd la Şanhai La Leningrad au fost conce­ din ele plantele sînt introduse
în Uniunea Sovietică construi­ va fi construită o nouă barcă pute două importante instalaţii în găurile executate în nişte ţevi
rea unei linii ferate fără joante. din material plastic cu motor orizontale, din amiantă şi ci­
De regulă, pe arterele feroviare pentru 12 persoane. experimentale pentru cultivarea ment, prin care curgi o soluţie
ale ţării se aşează şine în lun­ legumelor fără pămînl. Intr-una nutritivă. Ţevile în care au fosl
gime de 12,5 şi 25 metri.
introduse plantele pot fi trans­
O linie fără joante se aşează
în felul următor : şinele se su­ Tainele jen-şenului şi ale sizandrei portate din sere afară şi vice­
dează în tronsoane, avînd fie­ versa.
care o lungime de 800 metri, se In pădurile dese de cedru şi ces. Din această rădăcină s-a In cealaltă instalaţie plantele
transportă pe o garnitură de de foioase de pe pantele unor extras o substanţă cu o activi­
tren destinată special acestui vulcani creşte planta jen-şen tate biologică foarte mare. sînt puse într-un părnînt artifi­
scop şi se fixează de traverse (Panasc ginseng) supranumită cial compus din pietriş, bucăţi
din beton armat. Pe linii de „rădăcina vieţii“. însuşirile ei In vechile cărţi chinezeşti scri­ de piatră, zgură pisată şi ru­
acest fel trenul circulă lin, fără se acum aproximativ 1.500 de meguş de lemn. Solul este ali­
zgudui furi. Totodată cheltuielile
¦ y ţi i' s y '-í>¦ *>> * .¦ pentru întreţinerea terasamentu- medicinale sînt cunoscute de ani există indicaţii că în acel mentat cu o soluţie de îngrăşă­
lui se reduc la jumătate. mii de ani. Oamenii de ştiinţă timp şi fructele de sizandra minte cu ajutorul unui dispozitiv

ai filialei din Orientul îndepăr­ (schizandra chinensis) erau con­ automat.

tat a Academiei de Ştiinţe a siderate un medicament preţios. Principalul avantaj al noului

U.R.S.S. au lucrat mult timp la S-a siabilit că sizandra conţine procedeu constă în posibilitatea

elaborarea unor baze ştiinţifice uleiuri eterice şi acizi citrici şi de a regla alimentarea plantelor,

pentru cultivarea jen-şenului şi metalici. Sizandra exercită o in­ ceea ce accelerează cu 50 la su­

folosirea lui ca medicament. fluenţă înviorătoare asupra or­ tă creşterea for. Cheltuielile ne­

...Un om păşeşte prin taigă ganismului. In prezent din a- cesitate de munca manuală sînt
înlăturînd cu grijă învelişul des ceastă plantă se prepară o in­ neînsemnate, căci nu mai esfe
de iarbă cu o vergea subţire şi fuzie care este indicată în tra­ nevoie de a se lucra pămîntui
lungă. Priveşte cu atenţie îna­ tamentul unor boli. In ţinutul înainte de repicarea plantelor,
inte. Deodată în faţa lui, pe o Primorie (U.R.S.S.) se află ele nu mai trebuie udate, îngră­
tulpină joasă el vede un ciorchi­ uriaşe rezerve de sizandra. şate suplimentar etc

ne cu nişte boabe de un roşu

Folosirea racheteloraprins. Insfîrşit jen-şenul atît de

rar, atît de greu de observat, a

fost găsit. Omul dezgroapă cu în scopuri practice
atenţie rădăcina preţioasă şi o

jtyăémm aşează într-o cutie specială din In afară de marea importanţă pe „împuşcată” în terasament formînd un
scoarţă de cedru. care rachPlele o au în exploatarea cos­ canal în care se instalează cablul.
Incepînd din anul 1956 în R. Cehoslovacă s-a dai c deosebită atenţie reparării şi păstrării clădirilor mosului, ele îşi găsesc c largă apli­ Această metodă ieftină şi comodă va
Colaboratorii ştiinţifici I. Nai- care şi în rezolvarea unor probleme fi aplicată pe scară largă. Se pre­
vechi. Fotografia de faţă reprezintă una din aceste clădiri restaurate, clădirea asociaţiei Rentner din Jevisovice- denova, D. Balandin, V. Cerni dintre cele mai diferite. Astfel, în R.P. vede folosirea rachetelor la instalarea
şi alţii şi-au consacrat cîţiva ani Polonă cu ajutorul rachetelor se in­ liniilor de transport electric pe sub
Mor&vla. .... cercetării de noi căi pentru fo­ stalează cabluri sub lerasamentele de ape curgătoare, lacuri, etc.
losirea jen-şenului. Eforturile cale ferată. In acest scop racheta este
lor au fost încununate de suc-

După 6 şedere de 13 luni In Au­ Continentul de gheată Acest lacra este provocat de fri­ Aer în loc de minereu de mangan
torctida, s-a reîntors în patrie Piotr gul adus de gheţurile mişcătoare din
Şumski, doctor în ştiinţe geografice, regiunile centrale, foarte reci. La su­ Atetalurgiştii de la combinatul de ca oxidant a ieftinit şi simplificat
şeful detaşamentului glaciologlc al plumb şi zinc din Ust-Kamenogorsk fo­ considerabil operaţia de purificare.
celei de a doua expediţii antarctice IŞ I D E Z V Ă LU IE T A IN E L E prafaţă există o scădere a tempera­ losesc aer obişnuit ca oxidant în ope­
a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. In turii firească, — pe măsura depăr­ raţia de purificare a soluţiilor dc zinc. Minereul de rnangan poate fi înlo­
cadrul unui interviu el a vorbit des­ tării de mal spre adîncul continentu­ Înainte, pentru eliminarea din soluţii cuit cu aer şi în producţia cadniiului.
pre cercetările ştiinţifice efectuate de a fierului, arsenului, stibiului se con­
oamenii de ştiinţă sovietici potrivii tri. Viaturile sînt adesea însoţite de kilometri se întinde un lanţ muntos mată dinir-un arhipelag. Toate date­ lui şi al urcării treptate spre virful Institutul unional de cercetări în do­
programului Anului Qeofizic Interna­ geruri puternice, care ating 50-80 care se ridică cu 700—1000 meiri le arată că Antarctida este un con­ gheţarului. S-a calculai că în regiu­ sumau mii de tone de minereu dc meniul metalelor neferoase a recoman­
ţional. grade. deasupra nivelului mării) acoperit cu tinent care s-a scufundat în apele nea polului inaccesibilităţii tempera­ rnangan, care era foarte costisitor fiind
un strat de gheaţă de 1.500 metri. cleanului din cauza greutăţii ghe­ tura medie anuală atinge minus 65 dat introducerea noii metode în toate
— Clima continentului de gheaţă O dată, în luna februarie, deta­ ţarilor. Dacă s-ar înlătura învelişul grade. Aceasta esle cea mai joasă adus din altă parte. Folosirea aerului uzinele pentru producţia zincului din
— Antarctida — este aspră — şi-a şamentul glaciologie efectua Cerce­ După studierea datelor ştiinţifice glacial, rocile ar trebui să se ridice temperatură medie anuală de pe glob.
început declaraţia Piotr Şumski. De tări ştiinţifice de profil pe spaţiul obţinute s-a stabilit că continentul cu aproximativ o treime din grosimea Fîşiile de uscat, lipsite de învelişul Uniunea Sovietică.
aceea, mult timp continentul a fost dintre aşezarea Mirrii şi staţiunea se ridică deasupra nivelului mării scoarţei de gheaţă. glacial, au un strat îngheţat gros de
cu totul inaccesibil oamenilor. Dar Pionerskaia, Intre care există o dis­ pînă în zona staţiunii Vosiok I, si­ 150 meiri. Unul din elegan­
ir că în prezent oameni de ştiin­ tanţă de 400 km. VIntui atinsese o tuată la o distanţă de 650 kilometri Prezintă interes şi rezultatele stu­ tele hoteluri ale O-
ţă din numeroase ţări — U.R.S.S., viteză de 15-20 metri pe secundă, de măi. Mai departe se află o de­ dierii regimului temperaturii din in­ Pe Antarctida bîntuie in mod con­ ficiului de turism
Statele Unite ale Americii, Austra­ şi em un ger cumplit. Era periculos presiune adincă In care grosimea teriorul gheţarului şi din roci. Cer­ stant antiddonut. De aceea ume­ din R.P. Bulgaria
lia, Anglia, Suedia, Norvegia şi alte să începi exploziile necesare stabi­ stratului de gheaţă atinge pînă la cetătorii sovietici au elaborat o me­ zeala aproape că nu ajunge pînă în situat într-o regiu­
state pătrund tot mai departe pe lirii din punct de vedere seismic a 4.000 metri, iar suprafaţa rocilor se todă specială de calculare a tempe­ zona centrală a continentului. ne pitorească pe
continentul încătuşat de gheţuri de o grosimii stratului de gheaţă, deoa­ află la aproximativ 1.000 metri sub raturii pe baza datelor măsurătorilor «naiul Mării Negre.
grosime uriaşă. rece pe timp de viscol zăpada de pe nivelul mării. Totodată cea mai mare din sotulele de foraj. Ei au siabilit că Pe o distanţă de aproximativ 850
gheaţă se electrizează, încărctndu-se parte a acestui jgheab străpuns de In interiorul tainicului continent există kilometri, la staţiunea Komsomols- íimn
Lucrările se desfăşoară în condi­ cu o sarcină electrică destul de pu­ gheţuri, coincide cu regiunea în care un regim specific de iemperaiură. kaia s-a constatat o cantitate neîn­
ţii climaterice deosebit de grele. Via­ ternică. Cu toate dificultăţile, glaci- se observă cea mai mare înălţime a De obicei în mine temperatura esle semnată de precipitaţii — de 8 cm
turile reci, aspre, oare suflă cu o ologii sovietici au stabilit că în mul­ gheţarului. cu atît mai mare cu cît şi adîncimea pe an. învelişul glacial se scurge la
uriaşă viteză, ce atinge pură la te regiuni suprafaţa continentului an­ ei este mai mare, pe cină în An­ porţiunile marginale cu o viteză de
50-60 meiri pe secundă, sînt înso­ tarctic se află sub nivelul mării. Aşadar, datele gravimetrice obţi­ tarctida, dimpotrivă, cu cil adinei- 150-200 metri pe an, iar gheţarii care.
ţite de viscole de zăpadă care do­ Continentul este acoperit cu un strat nute de oamenii de ştiinţă sovietici mea este mai marc, cu aiit iempe- se deplasează repede, înaintează in
boară oamenii de pe picioare. Ase­ de gheaţă care pe alocuri atinge gro­ confirmă presupunerea că partea cen­ raiura este mai joasă. Acest feno­ mare cu o viteză de 1.200 metri a-
menea uragane sini un fenomen obiş­ simea de 3.000 metri. Porţiunile men neobişnuit se observă pînă la tiual, şi nimerind în fundul mării se
nuit in Antarciida. Ele smulg an­ marginale ale carcasei de gheaţă trală a Antarctidei răsăritene este o o anumită limită, adică pînă la o prefac în iceberguri avîtul aspeciul
tenele, abat avioanele> ridică blocuri parcă ar acoperi fundii! unei mări treime din parlea superioară a stra­ unor insule uriaşe cu diametrul a-
mari de piatră, butoaie, lăzi şi le săracă în apă. Mai departe, para­ depresiune adincă. Sînt deti justifi­ iului de gheaţă, mai în adine tem- tingind 60-70 kilometri.
aruncă la o distantă de 2-3 kilome­ peraiiira creşte treptat.
lel cu malul, pe o distanţă de 300 cate obiecţiile ridicate împotriva «• Continentul de gheaţă ascunde
midie iaine oamenilor, dar unele din
• . y v i ' V U ' N A 'V •- N /v y !intuiţiilor unor oameni de ştiinţă ele au şi fost dezlegate.

că Antarciida răsăriteană ar fi for- X A V -S / V V /- ? \ A V — — 'V /'N A 'V av w v -v a

"A -AA/—VA/' NAO.'- \M,