Page 103 - 1958-08
P. 103
Nf. 1I5Í ' DWMÜÉ SOCIALISMULUI i Pa& 3
De ce problema însilozărilor Cupa oraşului Cluj la tir
este privită ca o chestiune minoră7 Inceplnd de ieri, 30 august, se desfăşoară la Gluj concur
sul de tir dotat cu cupa acestui oraş, la care participă trăgă
tori din mai multe regiuni.
In urma verificărilor făcute, din regiunea Hunedoara a fost
Din expunerea tov. Gheorghe motiv că „nu au produse“ ce se cum se prezintă ea în raionul trimis următorul lot pentru ARMA SPORT seniori: Gherman
Gheorghiu-Dej, tăcută la constă- pretează însilozărilor. Un ase- Alba, sînt multe de spus. Ceea Eugen, Bruja Ştefan, Iosif Ioan din Sebeş, Pîzdircă Pantelimon,
tuirea pe tară a ţăranilor şi lu- menea „motiv” şi altele de acest ce trebuie reţinut însă, este fap- Gălăţeanu I. — Petroşani; senioare: Hlopeczki M aria— Pe
crătorilor din sectorul socialist gen nu scuză lipsa de preocu- tul că atît Comitetul raional de troşani, Răşinaru Maria S eb eş; juniori: Iordan loan şi Cianu
al agriculturii, reiese că proble- pare temeinică din partea consi- partid cît şi Comitetul executiv Ana — Sebeş. Pentru PISTOL PREC IZIE: Crişan Gheorghe
ma asigurării bazei furajere —- Jiului de conducere al gospodă- al statului popular raional trebu- din Cugir.
ca o condiţie principală în dez riei în privinţa aceasta. ie să acorde importanţa ce se cu
vine acestei acţiuni. Este nece Tirul ia sate
voltarea creşterii animalelor — Asemănătoare este şi situaţia sar să fie luate măsurile cele
de ia sfatul popular din comu mai potrivite pentru ca în toate
trebuie să constituie o preocu na Ciugud. Aci, fiindcă nu există unităţile să fie respectată cifra In zilele acestea, Comitetul ziţia culcat rezemat), cei mai
pare de bază pentru conducerile tocători mecanice, tov. preşedin- de 4 tone însilozate pentru fie organizatoric raional A.V.S.A.P. buni trăgători s-au dovedit a ti
care cap de animal furajat, pen Sebeş a organizat un concurs tinerii din comunele Cut, Clinic,
G.A.C., G.A.S. şi pentru statu Uneie constatări de tir — armă sport — la care Apoldu de Sus şi Miercurea. In
rile populare. Acestei probleme în raionul Alba tru că numai în felul acesta pu au participat tinerii membri mod deosebit s-a evidenţiat tî-
A.V.S.A.P. din douăsprezece nărul Bîtiu Ioan din Cut care a
trebuie să i se acorde o mare a- te al sfatului popular declară tem asigura animalelor hrana realizat 50 de puncte din 50 po
că nu se vor mai face însilozări consistentă. centre comunale ale raionului.
tenţie. i fiindcă operaţiunea manuală La concurs (distanţa 50 m„ po- sibile.
este obositoare, că însilozările N. CAZAN Trăgătorii fruntaşi pe comu
Pe baza considerentelor enun nu sînt rentabile, etc. Mergînd
ţate, revine ca sarcină pentru pe aceeaşi linie şi la Teiuş pro Calendarul lucrărilor nele raionului au fost distinşi La ojelâria electrică a G. S. Hunedoara, cuvintele maistru
organele interesate asigurarea blema însilozărilor este neglija in luna septembrie
unei baze furajere care să ali ta. Aci fiind înfiinţată staţiunea cu diplome acordate de Comite lui Eremia Lupila sînt ascultate cu multă atenţie.
menteze raţional un număr tot de montă artificială, sfatul popu
mai mare de animale.
Sarcină pentru realizarea a- tul organizatoric raional AVSAP lată-l in clişeu explicind tinerilor, Toma Bulgaru şi Ioan
cestei probleme importante revi
ne nu numai sfaturilor populare Sebeş. Mafiei, compoziţia oţelului special.
ci, în aceeaşi măsură şi organi
oooooooooeeceeeeeeoeoooeoeoooe^eooeet- ooo'oooooooooooooocooeoooooe^oc oooocoooooooooooeoooooooooe eoooooooosooooooooot
zaţiilor de tineret. Prin antrena lar a declarat groapa betonată IN LIVEZI sesc ouăle fluturelui Zizag ale „DESCURCĂREAŢĂ“
rea deputaţilor, a tineretului în pentru însilozări ca... inutilă. cărui omizi în primăvară dis
acţiunea de însilozări, trebuie Oare la Teiuş nu s-ar putea con — Se face udatul pomilor pe trug foliajul pomilor. Ouăle sînt
să se asigure îndeplinirea sar stitui asociaţii de producători rod, cu cel puţin 10 găleţi de
cinilor stabilite în raport de ne care să însilozeze în comun can apă şi a pomilor tineri cu cîte mărunte, lucioase puse în gră Mai există pe alocuri anii oameni rul să o încurajeze pe fată care, nea ieşire ar costa-o trei-patru sate
cesităţile fiecărei comune şi uni- tităţile de furaje? Noi credem 4 găleţi de apă. Prin udare se măjoare şi acoperite cu perişori cărora li se pare că sint „descurcă l-a descoperirea lipsei credea că pă de lei? Nu, na : dă ea cu piciorul
tate socialistă din agricultură. că da. evită uscarea pomilor, pierderea galbeni. Cu ajutorul unui cuţit reţi". Aceştia in munca lor uită de şise cu stingul în branşa de gesti la o aşa ocazie. Silvia ştie să trăias
Pentru reuşita acţiunii, S.M.T.- fructelor şi se asigură o pregă grămăjoarele se dezlipesc de pe buna cuviinţă, sfidează prin compor onară. Dar văzînd că atunci cînd ai că — îşi zicea ea.
wile pun la dispoziţia celor in In mare parte a centrelor unde tire mai bună pentru iernarea ramuri şi cad. tare pe cei din jur şi indignează prin „prieteni" se poate fura fără teamă
teresaţi mijloacele mecanizate sînt gospodării colective — Be- pomilor. faptele săvirşiie pe oamenii cinstiţi. de consecinţă, Silvia a îndrăgit şi Avea nevoie, de un pahar cu bă
necesare. Se recomandă de a- nic, Galda de Jos, Ighiu, Mi —¦Spre sfîrşitu! lunii se pun In toate neregulile pe care le co mai mult meseria aleasă. Şi cum la utură cu care să-şi trateze „intimii"
semenea folosirea mijloacelor halţ, Peţelca — deşi au fost sta — Se pregăteşte terenul des inele cleioase -pentru prinderea mit, ei mizează la un singur gind: Petroşani prezenţa el începuse să printre care şi pe Mitică, impegat de
manuale, constituirea asociaţi biliţi tovarăşi care să răspun tinat pentru plantarea căpşuni fluturelui de cotari. că se ştiu „descurca". cam bată la ochi şi-a căutat un alt mişcare în gara Băniţa? Se găsea la
ilor de producători care să în- dă de acţiunea de însilozări lor, urmînd ca plantarea să se refugiu. „Prietenii" de la O.C.L. — magazinul Silviei. Iutii un pahar, a-
silozeze în gropi comune canti (Eugen Man, A. Fleşer, Aurelia facă îndată după o ploaie. — Se adună şi se distrug cui Din categoria ,descurcăreţilor" a Petroşani, „înţelegători" ca întotdea pol un kil, după aceea alte şi alte
tăţi mari de furaje. Hada, Eugen Ordean, N. Mun burile de omizi făcute din frunze făcut parte şi Silvia Grozava care, una, i-au făcut rost de o hîrtioară kile — pentru că, „pofta vine mtn-
tean), pînă în prezent nu s-a — Se verifică pomii cu rod vrind să trăiască pe picior mare, s-a prin care Silvia Grozavu poza ca o cind".
Pe hîrtie, în raionul Alba, a- rezolvat nimic practic. De o a- bogat şi se complectează prop uscate şi atîrnate de ramurile gindit că n-ar face rău să-şi încerce fată bună, salariată conştiincioasă,
ceastă sarcină este rezolvată. semenea stare de lucruri se face telele pentru a se evita ruperea pomilor. norocul ca... gestionară. Mai îri primăvară an teşit mieii.
S-au întocmit planuri de acţiu vinovat şi Comitetul raional crengilor. Cum gestionarei de la Bretea Strei
ne, s-au defalcat sarcinile de U.T.A4. Alba. Nu este de ajuns — Se adună fructele putrezite li plăcea mult carnea de miel şi-a
plan, s-au făcut şedinţe. Prac ca tovarăşii care răspund de a- — Se începe recoltatul fructe din coroana pomilor sau cele Prima încercare în meserie a fă cinstită etc, etc., hîrtie pe baza că zis că de ce nu şi-ar cumpăra ciţi
ceastă problemă să fie zilnic la care au căzut pe jos şi se dis pofteşte dacă „slavă domnului" bani
tic însă s-a realizat pînă ar secţia agricolă raională. îndru lor de toamnă. Recoltarea se trug. Aceste fructe poartă ger cut-o la un magazin al O.C.L.-ului reia U.R.C.C. din Haţeg a admis în sînt destui în... casă?
cum foarte puţin. Iată cîteva ca menii unor periculoase boli ale
zuri concrete: din totalul de marea practică, mobilizarea tine face în momentul cînd fructele pomilor. din Petroşani. încercarea s-a soldat cadrarea acesteia ca gestionară la Tradiţionala lună de miere de la
7.500 tone furaje prevăzute pen rilor se face la locul de muncă, Bretea Strei a ţinut numai o săptă-
tru însilozări s-au realizat 120 în sate, în gospodăriile colecti s-au colorat, au căpătat un gust — Se pregătesc încăperile cu un „venit" personal de 9005 lei. magazinul mixt al cooperativei din mină. A fost săptămîna în care Sil
tone, dintre care 100 tone la pentru păstrarea fructelor. via şl Mitică s-au simţit ca-n pa
G.A.S. Galda de Jos (director ve. Or, tocmai lucrul acesta se şi o aromă plăcută, iar codiţa Dar cum acest „venit” figura în bxr- Bretea Strei. Şi cum cei peste 9.000 radis. Băutură aveau la magazin, a-
G. Popa) şi 20 tone la sfatul pare că l-au uitat tovarăşii din IN VIE limente de asemenea şi apoi chiar
popular din Vinţu de Jos (pre cadrul Comitetului raional lor se desprinde uşor de pe ra iiite contabilităţii ca lipsă în gesti lei delapidaţi la Petroşani îi trezi dacă nu se găseau, era Silvia la
şedinte Gh. Stanciu). U.T.M. Alba. — Se pregăteşte utilajul şi mijloc care dispunea de... bugetul co
mură. Recoltatul trebuie să se vasele pentru vinificaţie. une, a fost necesar ca Silvia să-şi seră doar pofta, noua gestionară de operativei.
In celelalte comune şi unităţi A şa'cum se prezintă situaţia
socialiste nu s-a realizat nimic, însilozărilor în raionul Alba, ea facă pe timp uscat şi numai cu — Se procură maia de fer arate „talentul" său de ,descurcă la Bretea a început din.nou să-şi în A plecat Mitică şi au venit alţii.
iar acolo unde acţiunea s-a por este cu totul nesatisfăcătoare. menţi selecţionaţi. Zgomotoasele chefuri îi uimeau pe
nit (G.A.G. Cistei) ea se desfă Faţă de importanţa acestei ac mîna pentru fructele destinate reaţă” De aceea a început să re tindă petecul, mai ales că şi aici gă oamenii din sat. Cum se va sfîrşi, se
şoară cu destulă încetineală. ţiuni, faţă de folosirea tuturor — Se începe recoltatul soiu întrebau cetăţenii. Apoi la magazin
posibilităţilor existente, tovarăşii păstrării şi cele destinate con rilor timpurii. purteze cel de-al doilea 'succes pe sise o serie de „prieteni" printre care mărfurile se mai vindeau şi pe cre
Mare parte din cantităţile de din cadrul Comitetului executiv dit. Ba mai mult. Dacă fostul şef
al sfatului popular raional şi sumului în stare proaspătă. Re — Se pregătesc terenurile frontul hoţiilor şi delapidărilor pentru şi pe revizorul contabil Ion lurcov- contabil al cooperativei a avut oda-,1
furaje prevăzute pentru însilo tovarăşii din cadrul Comitetului destinate noilor plantaţii de vii. tă nevoie de 200 lei, de unde să-i
zări este repartizată gospodări raional P.M.R. au rămas pasivi, coltatul prin scuturare şi bate muşamalizarea lipsei în gestiune. schi caret întotdeauna s-a oferit să-i ia? Silvia l-a scos din încurcătură.
ilor agricole colective şi sfatu- Aci se cunoaşte situaţia rămî- Tot ea l-a scos din încurcătură şi pe
rilor populare pentru staţiunile nerii în urmă la însilozări. Cu re provoacă deprecierea fructu Conducerea O.C.L.-ului din Petro spună o vorbă bună. A început să o fostul vicepreşedinte Ludovic Covaci |
de montă. Iniţial importanţa în- toate acestea măsurile luate nu cu suma de 500 lei. Şi tot aşa, Sil
silozărilor a fost popularizată în au fost urmărite şi aplicate cu lui, iar din pomi se rup o mul şani a închis ochii şi fiind „înţelegă atragă, ba o ieşire la Călan-băi, ba via Grozavu i-a .ajutat" pe mulţi
rîndul membrilor colectivişti şi stricteţe pentru îndreptarea stării toare" cu „necazurile” Silviei n-a defe la Petroşani etc. De ce să n-o facă? alţi prieteni.
a ţăranilor muncitori cu gospo de fapt. Datorită delăsării ma ţime de crenguţe cu muguri de
dărie individuală. Apoi au fost
luate iar măsuri, s-au întocmit nifestate de organele de îndru rod necesari fructificării pomu rit cazul justiţiei spre a fi judecat. Doar, n-are omul şapte vieţii S-o
noi proiecte, care pînă la urmă mare şi control, pasivitatea s-a
au rămas numai pe hîrtie. întins şi la unele comitete co lui în anul viitor. , ^. , „Mărinimia"... acestui gest a avut da refuze pe simpla motiv c ă .o aseme-
munale de partid şi sfaturi popu
Din ce cauze ? In primul rind lare ca: Hăpria, Bărăbanţ, Mi — După terminarea recoltatu IQ O -O O -O O O C 0 0 . 0 0 0 0 Q P O Q O a -P O -O P O O q O O O P p O O O O O O O O O O O O .O a r O O O O O O O O Q P O C O O O O O O
s-a constatat o reţinere nejusti halţ, etc. unde nu s-a însilezat lui se adună proptelele din li
ficată faţă de această problemă. nici măcar o tonă de fUraje/-* vezi şi se înlătură cu îerestrăul In Valea Jiului trebuie să se acoiT
Membrii gospodăriei colective de mînă crengile uscate şi rupte
din Berghin, spre exemplu, nu In problema însilozărilor, aşa din coroana pomilor. atenţia cuvenită şi activităţii
fac nici un fel de însilozări, pe
— Se continuă controlul live culturale la sate
zilor pentru stabilirea golurilor
Şi a necesarului de pomi ce tre
buie plantaţi toamna.
— Se fac identificări de te Inspector cu problemele de oamenii 'aşa cum trebuie. Iar cei tru a participa la cel de al V-leă[ Prin luna mai s-a făcut la coope
renuri pentru plantaţii noi. In cultură din cadrul secţiei de de la sfat, împreună cu Iman rativă un inventar inopinat. Rezulta
învăţămînt a Sfatului popular Ioan, au schimbat destinaţia a-
funcţie de aceste date se stabL al raionului Petroşani este tov. cestui fond, canalizîndu-1 spre concurs al formaţiilor artisticei: tu l: 25.185.95 lei lipsă în gestiune,
leşte necesarul de pomi pentru Stelian Ioniţă. Cînd l-am întîl- reparări şi înzestrarea cu mobi de amatori ale căminelor cultu-1 în numai patru luni de zile. Acum
plantaţii şi se ia legătura cu pe nit, era cam supărat. lier a sfatului popular. Şi iată rale. Se vede deci că tinerii dini; nu mai veneau „prietenii" Silviei s-o
pinierele pomicole ale staţiunii că oamenii au rămas tot fără Bărbăteni vor să muncească,i viziteze. Şi nici revizorul contabil
— Cum să nu fiu supărat ? cămin. Şi culmea, că învăţăto însă nu sînt sprijiniţi. Tov. Io-| loan lurcovschi nu mai venea. Prin
experimentale pomicole din Orăş- — mi-a spus — cînd lucrurile
tie şi Reia în vederea asigurării nu merg aşa cum aş vrea. Uite, rul Vlasie Toma e plătit pentru sif Duma, preşedintele Sfatului< el spera Silvia că va mai putea a-
de pildă, la Cîmpul lui Neag deşi că „îndeplineşte“ funcţia de di popular din Lupeni, le-a promisj ranja ceva. Dar ca un făcut acesta
pomilor necesari. s-au strîns 7.000 lei pentru con rector al căminului cultural. că va aranja problema cămi-ţ nu avea de unde să vină pentru că
struirea unui cămin cultural, nulul cultural. Promisiunile însă f
— Se continuă făcutul gropi nici pînă în prezent construo- Tov. Ioniţă mi-a mai arătat au rămas simple vorbe goalef între timp el primise din parlea Tri
lor pentru plantare. ţia lui nu a început. Şi din ce că şi la alte cămine situaţia
cauză ? pentru că nici eu nu este nesatisiăcătoare.
— Se pregăteşte materialul m-am interesat mai îndeaproa iar cei din Bărbăteni se întrea-j: bunalului popular raional llia un
pe. Credeam că sfatul va ajuta — Teoretic avem în raion 10
pentru protecţia contra rozătoa cămine culturale şi fiecare are bă pe drept cuvînt pînă cîndţ „concediu" de 10 ani pentru diferite
relor (iepuri) în livezile tinere. şcolar un director care este trecut pe tov. Duma îi va duce cu vorba ?! ilegalităţi.
— Se face controlul tulpinelor Aninoasa state!e de Pj?tă„ aIe sfaturilor Şi la Gimpa tinerii învăţă-f In faţa instanţei judecătoreşti Sil
via Grozavu a încercat să se apere
şi ramurilor pomilor pentru iden Unele lipsuri populare. Daca luam insa la tori se străduiesc să desfăşoa-j spunind că din cauza nesiguranţei
concret lucrurile şi le analizăm, re diferite activităţi culturale.! uşilor şi ferestrelor s-a furat pe di- 8
tificarea focurilor unde se gă Cele arătate dovedesc că există din iese la iveală o altă tată a si Local nu au însă nici ei. Tov...
partea comitetului de partid preocu tuaţiei. In sate şi comune ca
Despre pregătirea noului an pare pentru pregătirea temeinică a a- Bănită, Dîlja Mare, Dealul Babii preşedinte al Statului popular 3 na}aJ ' J czMeri,et prtocesJ u insă
nului şcolar al sistemului învăţămîn există localuri pentru cămine Peirila, Iosif Feher, promite de au dovedit că s-a furat pe dinăuntru. I
tului de partid. Cu toate acestea sînt culturale şi se desfăşoară o sus luni de zile că va rezolva situa Cum s-a sfîrşit ? Pentru delapidare \
şi anumite lipsuri care se cer a fi li ţinută muncă culturală. L'a Dîl ţia cu căminul cultural, dar nici şi abuz în serviciu individa Silvia j
chidate fără întîrziere. Astfel, recruta ja Mare şi Dealul Babii tovarăşii el n-a făcut pînă în prezent ni Grozavu a fost condamnată de că-1
rea cursanţilor care trebuia să fie ter Ion Dijmărescu şi Gheorghe Be-' tre Tribunalul popular raional Ha
în învăjămîntul de partid la mina minată cu cîteva săptămînî în urmă, jenaru se preocupă de răspîndi- mic în acest sens.
în unele organizaţii de bază este a- rea culturii în rîndul ţăranilor O situaţie rea există şi la ţeg la 12 ani închisoare corecţiona-
bia la început, ceea ce demonstrează muncitori. La Băniţa, unde s-a Coroeşti. Aici există un cămin! lă, iar faţă de unitatea fraudată, a |
că nu toate birourile organizaţiilor de dat în folosinţă anul acesta un cultural, însă el necesită însem-l fost obligată la despăgubiri în va- \
l.a exploatarea minieră Aninoasa, tovarăşi care duc această muncă de au fost trimişi la cursurile organizate bază au privit cu destul simţ de răs cămin cultural nou, prevăzut şi nate reparaţii. La Măieia şi Li- loare de 25.185,95 lei. De, ce să-i i
în anul şcolar 1957-1958, s-au manifes mai mulţi ani, avînd o bogată expe de către comitetul regional de partid pundere această importantă problemă. cu un cinematograf, tov. Ion Bu-
tat destule lipsuri privind desfăşurarea rienţă în conducerea cercurilor şi în 9 tovarăşi, iar restul urmează aceste bela, preşedintele sfatului popu vezeni lipseşte de asemenea in faci ? Iată o dovadă că şi cei mai
învăţămîntului de partid. Cea mai mare munca cu oamenii. Printre aceştia se cursuri fără scoaterea din producţie Mai trebuie arătat că există o slabă
parte din acesfe lipsuri s-a datorat numără tov. Avram Mihăilă, Emeric pe lîngă Comitetul raional de parlid preocupare în vederea încadrării la lar, acordă mare atenţie proble teres pentru problema culturală.§ „descurcăreţi” oameni, odaiă şi o-
faptului că nu s-a dat toată atenţia Bodor, Maxim Hisem, Grigorie Rusu şi Petroşani. învăţămînt a celor mai buni tovarăşi melor culturale. Aici lipseşte însă
pregătirii anului şcolar, recrutării alţii. din activul fără parfid. Aşa de exem un director de cămin cu mai Discutînd cu tov. Vasile Bar-§ daiă iot se-ln ^rcă.
cursanţilor, selecţionării propagandişti- Despre recrutarea plu, din organizaţia de bază nr. 5 multă iniţiativă rt dragoste de
ioi, organizării cercurilor şi cursurilor. Alături de propagandiştii vechi, care cursanţilor muncă. La Bărbăteni, învăţă docz, secretar al comitetului exe-§ p- FAR.CAŞIU
au dovedit pricepere şl interes faţă de n-a fost încadrat nici un tovarăş din toarea Valentina Nereanţu, di
Trăgînd învăţăminte din felul cum munca de propagandă, au fost selecţio Unele organizaţii de bază cum sini rectoarea unui cămin care în cutiv al sfatului popular raio-Q
s-a desfăşurat învăţămîntul de partid naţi ca propagandişti şi unii tovarăşi nr 3 şi 5 au terminal recrutarea activul fără partid, iar din organizaţia realitate nu există, desfăşoară
anul trecut, comitetul de partid de Ia care pînă în prezent n-au mai dus cursanţilor. Recrutarea s-a făcut stîn- nr. 3 numai 4 tovarăşi. Situaţie ase totuşi cu tinerii diferite activi nai, problema muncii cullurale Se pregătesc
exploatarea minieră s-a preocupat în asemenea muncă. La selecţionarea a- du-se de vorbă în mod individual cu tăţi artistice. Pînă în luna Mar în rîndul ţărănimii muncitoare
acest an mai iemeinic de pregătirea cestora s-a ţinut seamă de faptul că fiecare tovarăş. Aşa de pildă Ia cercul mănătoare există şi în alte organizaţii. tie a.c. la Bărbăteni exista un
viitorului an şcolar în învăţămîntul de în cercurile şi cursurile unde au stu de economie concretă au cerut să fie Comitetului de partid de la mină îi cămin cultural, de atunci însă, din raion, el a recunoscut că în pentru începerea noului
partid. Birourile organizaţiilor de bază diat s-au evidenţiat, au dovedit că încadraţi tov. Ştefan Anuş, Octavian el a fost transformat în maga această direcţie s-a muncit spo
au dat mai multă atenţie încadrării posedă cunoştinţele necesare pentru a Niculescu, Teodor Bulea — tehnicieni şi revine sarcina de a ajuta efectiv bi zin, mobilierul a fost împrăş an şcolar
membrilor şi candidaţilor de partid asigura conducerea în bune condiţiuni alţii care posedă cunoştinţele nece rourile organizaţiilor de bază să lichi tiat în diferite părţi, iar biblio radic şi într-o măsură mică, că
Ia diferitele forme de învăţămînt, res- a unui cerc sau curs al învăţămîntu sare. teca încadrată în fondul de cărţi
pectînd principiul liberului consimţă- lui de partid. Din rîndul propagandiş deze lipsurile semnalate şi astfel să al noului club muncitoresc. Â- şi acei tineri ţărani care au des De cîteva zile, la şcoala din Roşia
mînt în ceea ce priveşte alegerea cer tilor noi fac parte tovarăşi c a : Tibe- Marea majoritate a candidaţilor de asigure o bună desfăşurare a învă- cum se pune întrebarea — unde făşurat diferite activităţi cultu de Seeaş se fac pregătiri intense. Toţi
rlu Bran, Ioan Andriţoiu şi alţii. partid au fost încadraţi la cercurile îşi continuă tinerii ţărani mun rale şi au prezentat diferite pro profesorii şi învăţătorii se adună zil
cului sau cursului în care să studieze. de studiere a Statutului P.M.R. De fămîntului de partid în viitorul an citori din Bărbăteni activitatea grame artistice au muncit fără nic la şcoală pentru a pune la punct
Comitetul de partid s-a orientat bine asemenea în cele două cercuri politice şcolar. • culturală începută ? Tinerii de nici cel mai mic ajutor din par întregul material didactic, pentru a se
$ Selecţionarea în selecţionarea propagandiştilor îngri- pentru mineri au cerut să fie încadraţi aici au pus în,scenă o piesă cu tea sfaturilor populare.
propagandiştilor jindu-se ca alături de muncitori din mulţi membri şi candidaţi de partid, I. POPA
rîndul propagandiştilor să facă parte printre care minerii Macarie Costinaş, care s-au prezentat la concursul Trebuie să spunem în înche lecţiona materialele nou primite şi
1 Pentru conducerea cercurilor şi cursu şi tehnicieni şi ingineri. Astfel au fost Gligor Tamaş şi alţii. iere că nu-i suficient ca cei vi pentru a amenaja sălile de clasă.
selecţionaţi ca propagandişti tehnicienii bienal de teatru „I. L. Garagia-
rilor au fost selecţionaţi şi confirmaţi Nandra Ceuţă, Dionisie Crîznic, ingi S-au format de asemenea cercuri de novaţi să-şi recunoască greşelile Nici elevii nu stau pasivi. Mulţi
nerii Teodor Bădin, Ioan Lăzărescu şi studiere a istoriei P.M.R., cursuri se le”, iar acum se pregăteso pen
un număr de 24 de propagandişti. La alţii. rale anul I şi II etc. in total, în vi şi să se declare conştienţi de dintre cei prezenţi în comună vin
itorul an şcolar, la mina Aninoasa vor
selecţionarea acestora s-a ţinut seama Pentru pregătirea propagandiştilor şi funcţiona 16 cercuri şi cursuri ale în ele fără însă să lupte cu hotă- încă de pe acum la şcoală să lucre
înarmarea lor cu mclodele de muncă văţămîntului de partid,
de pregătirea politică şi profesională în conducerea cercurilor şi cursurilor, rîre pentru îndreptarea lor. Cine ze pe lotul şcolar, să ajute Ia ame
şi de asigurarea unei juste compoziţii. procedează în acest fel dove najarea sălilor de clasă.
Din rîndui propagandiştilor fac parte deşte demagogie, fugă de munca Numai într-o singură saiă e linişte.
concretă. Să credem însă că cei Aici, se dau examenele de corigenţă.
în cauză vor dovedi contrariul Profesorii Petru Fojica şi Eugenia Ar-
şi vor milita pentru ca în sate su, care în timpul verii s-au preocupat
le din raionul Petroşani să se în mod deosebit de elevii slabi la în
acorde de către forurile compe văţătură, examinează. Azi a fost e-
tente mai multă atenţie proble xaminat ultimul elev şi spre bucuria
mei căminelor culturale şi cul tuturor, toţi au trecut.
turalizării ţăranilor muncitori. I. IONAŞ
FL. A1AN cprespoiv1—*
