Page 11 - 1958-08
P. 11
Nr. 1128 D RU M UL SO C IALISM U LU I pdc. 3
SSSS Éb ^ S S S n m m amtmmm SSSS Easasaacss
S w S 5 S 5 3 H 3 H |B wqeeawffsagsKgwaqgaBBmiBgggBrattqgBB^^ &g^*wreoB?anBfl
Gaterişfii în întreceriMas multă grijă educării Economii la preţul de costmollă Gurteanu şi Ştefan Pro
şeniuc. Dar nici celelalte brigăzi
nu stau degeaba. Lucrează eu
noilor membri şi candidaţi de partid Buştenii grei de fag, împinşi 20 la sulă. Sini in întrecere si aceeaşi încordare şi nu se ştie Colectivul întreprinderii regio lor de muncă, precum şi unei
de colfii ascufifi ai transporto- cele două brigăzi: a lui Samollă plnă la urmă care vor fi frun nale de industrializarea cărnii bune recepţior.ări a materiei pri
Pe tov Vlad Lăscuţ, secretarul comi un plan care să cuprindă teme ca : rului „urcă" alene spre hala ga- Qurteanu de la gaterul mare taşele anului 1958. Sigur este din oraşul Deva a realizat pla me.
„P.M.R. forţa conducătoare în R.P.R.", terelor. Aid, de o parte şi de a lui Ştefan Proşeniuc de la ga Insă că întrecerea între gaterişti nul valoric pe trimestrul II în
tetului de partid de la Atelierele 0.F.R. „Democraţia internă şi disciplina de alta a transportorului, doi oa terul mic. Ele vor cu tot dina — care formează secţia de bază proporţie de 112,14 la sută. Tot Ca un rezultat direct al înde
partid", „Despre unitatea rîndurilor meni, înfig cu putere ţapinele dinsul să păstreze titlul de frun a fabricii de cherestea „11 Iu plinirii şl depăşirii planului de
Slmeria, l-am întîlnit în curtea ate partidului", „Statul democrat-popular— în ei, dirijindu-i spre cărucioare. taşe. întrecerea intre brigăzi, pe nie“ Orăştla — s-a soldat şi se în această perioadă productivi producţie, precum şi al reducerii
instrument al dictaturii proletariatului*, Buştenii mai mici sînt traşi in gatere a început încă din prime soldează mereu ou însemnate preţului de cost în aceasîă pe
lierelor. ) etc. pe baza căruia să se desfăşoare stingă, la gaterul mic, iar buş le zile ale anului. La gaterul realizări. Astfel, semestrul 11 a tatea muncii a crescut cu 15 la rioadă s-au realizat economii în
o susţinută muncă de educare şi creş fost încheiat cu o realizare a antfi, iar preţul de cost s-a redus
Ştiind că organizaţiile de bază de
efectiv cu 1,12 la sută faţă de
aici, îndrumate de comitetul de partid,
au desfăşurat şi desfăşoară o susţi
nută muncă pentru atragerea celor
mai înaintaţi muncitori în rîndurile tere a noilor membri şi candidaţi de tenii groşi in dreapta, la gate mare, brigada lui Gurteami Sa- producţiei globale de 111,7. la aceeaşi perioadă a anului trecut. valoare de 248.000 Iei. Toate a-
rul cel mare. Apoi sînt potriviţi
candidaţilor de partid, şi că au primit partid, înarmîndu-i pe aceştia cu prin în „ghearele" cărucioarelor moilă în întrecerea cu brigada sută, a producţiei marfă de Realizarea şl depăşirea planu cestea au permis ca şi cîştigul
în ultimul timp un mare număr de mun cipiile teoretice, tactice şl organiza lui Vasile Lechi a ieşit totdea 111,6 la sută, iar preţul de cost mediu pe cap de muncitor şă
citori şi candidaţi de partid, m-arn in torice ale partidului nostru cu prin care-i mină spre ferăstraiele la una învingătoare. Pe semestrul a fost redus cu 5,5 la sută, re- lui de producte se datoreşte u- îie realizat în proporţie de 105
ternat, cîţi noi membri şi eandidiţi cipiile de bază ale învăţăturii marxist- come ale gaterelor. Gurînd un I, Samoilă Gurteanu a realizat alizîndu-se o economie de 86.239. Ia sută.
de partid au fost primiţi în cursul lu vuiet surd umple hala. Feres- o depăşire de 20J3 la sută, iar lei. nel bune aprovizionări a între
nii iunie, lată ce am aflat. In cursul leniniste. traiele gaterelor spintecă în lung Vasile Lechi 15,6 la sută. prinderii cu materie primă, fără GH. COSMA
lunii trecute au fost primiţi 8 membri trupurile de fag, în cite 5-6 fîşii, 1 r. a. întrerupere şl în cantităţi nece
de partid, printre care: Petru Mun- Este de datoria comitetului de par Peste puţin timp se aude un De asemenea din întrecerea corespondent
ce s-a desfăşurat între brigăzile sare, ane! Juste utilizări a forje
tid să ia măsuri şi să elaboreze un
teanu, montator, Mircea Petrescu, lă asemenea plan îricît munca de educare scrîşnet a scu ţit: e semnalul cir de la gaterul mic, a ieşit cîşti-
Cocsarii hnnedoreni si preţulloan Filip, rîndelar şi 16 candidaţi să se desfăşoare neîntrerupt.
cătuş, Viorel Homorodeanu, turnător, a noilor membri şi candidaţi de partid culariştilor care iau in primire gătoare brigada condusă de co
scîndurile şi le retează unde munistul Ştefan Proşeniuc, cu o
de partid, printre care se numără Pe Organele şi organizaţiile de partiel sînt făcute semnele controlului depăşire de 26,5 la sută, faţă de jyrii gauiwj,jguiijj iiwiijiiiijMTrriirirrn-Tmrii iiiii
tru Petrean, loan Roşu, lăcătuşi, Ale trebuie să desfăşoare o muncă cît 18,45 la sută cit a obţinut bri
xandru Lopatoa, montator şi loan mai concretă, permanentă şi perse de calitate. Iar de la gaterişti, gada gateristului Dumitru Do- In primăvară, colectivul Dzinel cocso- Aceasta datorită utilizării unor can gerilor, prin menţinerea unul regim ter-
Mori{, strungar şi alţii. verentă pentru înarmarea poli vin alte şi alte „fîşii" din tru muta. chlmice din cadrul Combinatului side tităţi roti mari de cărbune de import, mic constant.
tică şi ideologică a noilor membri fi purile fagilor. Atît la gaterul rurgia Hunedoara a adresat celorlalte
Am început să discutăm apoi despre candidaţi de partid, pentru ca aceş mic, crt şi la gaterul mare, bri Rezultatul întrecerii sectoare din combinat o chemare la în a cărui conţinut de materii volatile fiind Referitor la consumul de curent e-
felul cum se ccupă comitetul de par • tia să se ridice la nivelul sarcinilor găzile muncesc cu încordare.
tld şl organizaţiile de bază de creş ce stau în perioada actuală în faţa Nu vor cu nici un chip să ră- Întrecerea continuă şi in pre trecere stabilind printre alte obiective mal mic favorizează tm randament mal ledrlc trebuie să arătăm că ald mal
terea şi educarea noilor membri şi mînă in urma schimbului de zent. In frunte se află tot bri şi acel al realizării de economii d t
candidaţi de partid. A reieşit că în noapte care depăşise norma cu găzile conduse de gateriştii Sa mai mari la preţul de cost. mare de coca total In încărcătura us sînt deficienţe. In mod sistematic de
această direcţie s-a muncit sporadic, cată. In aceste condiţii nu putem so păşim consumul spedflc. Două stnt
In dorinţa de a aduce la cunoştinţa
cauzele oare determină această situaţie:
neorganizat. S-au ţinut doar cîteva partidului şi a stăfului şl pentru a-şi Veşti din Slmeria Veche cititorilor noştri realizările cocsarllor INTERVIUL în primul rind remăclnarea şarjei in
expuneri pe diferite teme şi atîta tot. putea aduce contribuţia lor la înfăptui hunedorenl, un redactor al ziarului a scopul obţinerii unei granulaţii d t mal
Comitetul de partid nu are întocmit rea acestor sarcini. adresat tovarăşului Gheorghe Onica, n & itp u optime care să albi ca rezultat final
«n cocs cu rezistenţă mare. Depăşirea
Pregătiri pentru combustibil necesar pentru în şeful serviciului planificare de la G-
O co m an d an ta activă începerea noului an călzit la iarnă. De asemenea s-a zina cocsochlmlcă, dteva întrebări. coti eoonomitts ca fiind rezultatul ac determinată de acest factor o socotim
şcolar terminat de mult recenzarea co Publicăm mai jos întrebările şl răs tivităţii depuse de colectivul nostru, fn- obiectivă şi absolut necesară, io d
Lucreţia Cordoş este deputată în gînd din casă în casă comandanta şi piilor care intră în clasa I-a, iar punsurile primitei dotlea rînd din reţelele aflate în incinta
Sfatul popular al comunei Sălaşu Su ajutoarele sale, au arătat oamenilor Ia şcoala elementară de 4 ani uzinei, consumă energie electrică şl
perior şi şefă a formaţiei voluntare de necesitatea ce o prezintă controlul să din Simeria Veche s-au tăcut din cu şcolarii a fost organizată tre ÎNTREBARE t La ce sumă se tracît ele provin din calitatea diferită şantierele întreprinderii de construcţii
Cruce roşie din comună. In această nătăţii prin microradiofotografie. timp pregătiri pentru asigurarea cerea manualelor din anul trecut ridică economiile realizate la pre a materiilor prime. siderurgice Hunedoara.
calitate ea desfăşoară o intensă acti Munca Lucreţiei Cordoş cît şi a ce condiţiilor materiale ale şcolii elevilor mal mici.
vitate pe linie sanitară. Astfel cu pri lorlalte echipiere, din formaţia de Cru pentru anul şcolar 1958-19^9. ţul de cost de către colectivul JBU Totuşi economiile Înregistrate la e- Apreciem cantităţile consumate ea
lejul sosirii în localitate a echipei de ce roşie este mult apreciată rle către S-a terminat zugravitul şcolii, Pînă la începutul anului şco zinei cocsochimîce ? fort propriu Ia acest capitol, slnt ur fiind mult mal mari decit cele cu care
microradiofotografie pentru depistarea cetăţenii din localitate care sprijină lar, va fi terminat şi gardul care energeticul şef al combinatului încari
împrejmuieşte curtea şcolii. RĂSPUNS i Pentru a vă d t un marea randamentului superior de cocs că întreprinderea respectivă, mărind ast
metalurgic dki cocsul total, adică, ob- fel în mod corespunzător consumai
celor bolnavi, tov. Lucreţia Cordoş, această formaţie în toate acţiunile s-a vopsit parţial mobilierul şi Activitate culturală răspuns cît mal complect şl edificator, ţlnînd tm cocs cu proprietăţi mecani nostru.
mă voi lntoarco cu dtva timp In urmă. ce superioare, cantitatea de cocs meta
împreună cu întreaga formaţie de sale. cu sprijinul Sfatului popular din La încheierea situaţiilor primului se lurgia creşte proporţional oi reducerea La capitolul costuri cornune de fabri
mestru ai anului curent, a reieşit eă cocsului de deaa 0-25 mm. caţie, economiile sînt determinate da
Cruce roşie, a dus o muncă activă ANDREI NASTASE Simeria, şcoala a fost aprovizio Luna trecută, echipa de teatru modul judicios în care sînt folosite
prin eforturile muncitorilor, tehnicieni Astfel, în huile spre exemplu, eco agregatele, precum şi de conştiinciozi
pentru mobilizarea cetăţenilor. Mer- corespondent nată cu întreaga cantitate de a căminului cultural din Simeria' lor şi inginerilor uzinei s-au realizat nomiile înregistrate la eapltoltTl mate tatea pe care muncitorii şi maiştrii a
economii în valoare de 5.157.0S2 ld. In depun în folosirea pieselor şi maleria-
[ Veche a cucerit locul întîi la faza luna iunie doar, economiile s-au ridicat lelor de întreţinere.
Bogata activitate culturala la Călan raională a concursului bienal de Remarcăm faptul pozitiv că sectorul
teatru „I. L. Saraglale”. Pentru chimic îşi aduce contribuţia sa în tot
Spectacole în turneu Felician Fărcaşiu, Mia Braia şi Orăştie, etc. faza regională, care va avea loc Ia peste 554.000 lei. In Iulie, calculate rii prime, prin reducerea consumurilor mai mare măsură la reducerea preţu
Orchestra clubului, co m p u să operativ, plnă la 28 a lunii de asemenea spodfieo, au fost de 1.312.610 lei, în lui de cost al cocsului. Putem spune
Lucreţia Ciobanu. spre sfîrşitul lunii august, mem am realizat o sumă frumoasă» J®9J02 timp ce la efort propriu, am socotit că valoarea produselor chimice rezul-
Oamenii, muncii din Călan au din 20 de persoane, are şi ea un brii echipei pregăteso temeinic lei. ca economii doar 251.086 lei. Aceste e- tate din depăşirea planului la produc
program variat compus din me piesa „Răfuiala” de T. Vornic eonomll sînt rezultatul creşterii randa- ţia chimică, valoare care se scade din
avut prilejul în ultimele luni să Din activitatea locală lodiile populare „Mince-te bade ou care vor să obţină locul 1 Este un bilanţ destul de frumos cu ro&utulul de eooe metalurgic în cocsul totalul cheltuielilor efecluale cu proce
amarul", „Mînios badea de-asea- şi pe regiune. care pe drept cuvînt ne mlndrim. Tre total di J,B7 la gută. sul de fabricare a cocsului, creşte de
vizioneze o serie de spectacole ră", Doina viorii, etc. Gei mai buie să precizez că sumele amintite la lună la lună.
buni tovarăşi din orchestră sînt: Paralel cu repetiţiile la piesa sînt realizate la efort propriu.
prezentate de diferite teatre din “ clubalui T. Draia, Ana Bernat, P. Romu- „Răfuiala“, membrii brigăzii ar Ţin să precizez că cifrele amintite
tară sosite aici in turneu. De - J ume dtn Călan, a prezen- lus şi alţii. tistice ’de agitaţie au prezentat la această întrebare privesc luna iu
tat la Urăştie, Cugir, Simeria, reuşite programe la Rîu Bărbat, nie.
oildă, Teatrul naţional din Ti- Băcia şi Nădăştia, piesele: în perspectivă ca ocazia1 consfătuirii ţinute la ÎNTREBARE i Gare sînt ele Economii am avut şl la capitolul ma
nişoara a prezentat: „Take, „Năpasta“, „Muşcata din fe gospodăria agricolă colectivă, la mentele din preţul de cost cu cea teriale directe şl auxiliare şl anume prin ÎNTREBARE : Deşi încă ne
lanke şi Cadîr" şi „Bărbierul reastră", „Elena“, „Îngerul“. De Echipa de dansuri, compusă Goroeştl, în zltia împărţirii a- mal mare pondere în obţinerea reducerea consumurilor specifice de u- încheiată situaţia preţului de cost
asemenea s-au făcut in acest an din 12 persoane, şi-a înscris in vansurilor ia cooperativă zooteh acestor succese ? W solar, trioxld de arsenlu şl sodă pe luna iulie, vă rugăm să fa
din Sevilla". Pe actorii Teatru- deplasări în 20 de sate din ju programul ei „Dansul ţigănesc" nică ou rentă, la' Rîu Alb, Pri- ceţi o apreciere în acest sens.
'ui naţional din Tg. Mureş, spec- rul Călanului, prezentîndu-se şt mai multe dansuri naţionale caz, Simeria, Vărmaga. R Ă S P U N S : Principalul cost la calcinata.
atorii din Călan i-au aplaudat piesele intr-un act „Jos Tudora- care se bucură de asemenea de RĂSPUNS : In iulie, din analiza
in piesa „Umbra". La aceste che, sus Tudorache“ şi „Şantaj mult succes. Programul cu care s-a depla
spectacole teatrale se mai adau sat formaţia este închinat frun preţului de cost operativ, scontăm că
In cinstea zilei de 23 August, taşilor în muncile agricole, reali muncitorii, tehnicienii şl inginerii u-
gă două piese în limba maghiară şi tirguială". Dintre artiştii a- formaţia artistică a clubului pre zărilor noi din sat (colecfivizarea care colectivul Ozlnel cocsochlmke a Şl ia cepHefol ebiiîfmstlbll-onergle, zinci vor obţine economii la fel de
găteşte o piesă in limba maghia în întregime a satului, ra'diofica-
prezentate de Teatrul din Sf. matori ai clubului, s-au remar ră şi două piese romîneşti, iar rea, electrificarea, eto.j. In pro realizat substanţiale economii, a fost colectivul nostru a obţinut e reducere
Gheorghe şi comedia „Omul cat tovarăşii: Octavian Raiu, corul va prezenta aria „Gînte- gram sînt şi piese satirice adre şl continuă să fie materia primă, adică de consumuri specifice care în mod
care aduce ploaie“ in interpreta cul vinului" din opera „Herna- sate lipsurilor din sat ca : neîn- firesc atrag după sine economii v*lo-
rea colectivului artistic din Ti Eugen Miere, Georgeta Lifu şl ni“. locuireă becurilor electrice uzate, consumul de cărbune şi degresant. La rlce. Spre exemplu, consumul specific
alţii. lipsa de curăţenie uneori Ia ali acest capitol, în calculul efortului pro de aburi pe tona de cocs metalurgic
IOSIF CRAŞCA priu nu includem totalul economiilor în a fost redus cu 12 la sută. De aseme
mişoara. In cadrul clubului activează mentara eto. registrate, dată fiind diferenţa de cali nea, consumul de căldură (gaz de cocs
un cor bărbătesc compus din 60 corespondent şl furnal) a fost simţitor redus şi a-
Ansamblul artistic al Gasei de persoane, avînd un repertoriu tate existentă între materia primă avută oeasta în primul rină datorită desfă
Centrale a Armatei şi cel al Sfa bogat în care intră cunoscutele în vedere la stabilirea planului preţu şurării In condţţlunl normale a proce
tului popular din Bucureşti, au lui de cost şl materia primă efectiv
consumată.
oferit spectatorilor dansuri şi valsuri: „Dunărea albastră“,
cintece populare la al căror „Valurile Dunării", ,Malurile A-
succes au contribuit si soliştii murului“, o suită de cintece din
sului de producţie prin seducerea spar frumoase ca şl In lunile precedente.
Zilele trecute ml-a fost dat să CERTAT CU DISCIPLINA el nu a luat în considerare nici * O.G.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA, t
aflu un om care este certat cu ^!r faptul dacă avocatul Zoltan
disciplina financiară. Este vor Hirsch a adus sau nu vreun a- * aduce la cunoştinţa cetăţenilor că : cu privire la condiţiile de t
ba de tov. Nicolae Sonnenschein, port la interesele întreprinderii.
Aşa se explică de ce in unele l înscriere pe anul ŞGolar — 1958-1959 în şcoala profesională co-J
directorul întreprinderii cinema procese onorariul plătit avocatu
lui a fost mai mare decit dau X tmercială de ucenici vînzători, din ©raiova str. I. V. Stalin nr.
tografice regionale Deva. Intre Blillli l i l i l i ] [ jß k , 11111111111111(111111111 nele aduse întreprinderii de in
culpaţii in proces, iar unele pro *24 aparţinând M.C.I.,cei interesaţi pot primi informaţii din pros- X
el şi disciplina financiară s-a de cese nici nu aveau nevoie de
jurişti. Nesocotinţa legilor în vi pectele afişate în vitrinele magazinelor 0.@.L. Produse Indus-*
clarat „război“. Sub motivul ca pentru camera pe care o ocupă lei reprezentînd „chiria" nopţi schimb tov. Sonnenschein, pare- goare a mers şi mai departe. In
treaba în întreprindere să in incinta întreprinderii drept lor dormite în patul propriu. se, pentru ra nu rămîne păgubaş, urma unei adrese primite din triale Interraionala Deva, existente în regiune şi din birourile*¦
„meargă bine“, nesocoteşte orice. locuinţă, nu şi-a plătit nicioda După cîteva zile, adică în 20 cu dispoziţia de plată nr. 791 partea întreprinderii cinemato O.0.L. industriale din localitatea respectivă.
Ce bine aduce el întreprinderii tă chiria, cu toate că prin deci iulie, tot tov. Nicolae Sonnen din 2 iulie, a luat 500 de lei a- grafice în ziua de 30 mai, Oficiul
pe care o conduce încâlcind dis zia de mai sus era obligat să schein a plecat in deplasare la vans spre deplasare, fără să juridic al sfatului popular regi GASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI,
ciplina financiară, nu am putea plătească şi suma de 158,76 lei, Tg. Mureş. De data aceasta a aibă însă o delegaţie care să onal era solicitat să susţină o anunţă că la tragerea la sorţi din 31 august a.c. a obligajiti-v
spune. De ce ? Pentru că faptele reprezentînd chiria pe perioada plecat cu delegaţie pe numele justifice acest avans. cauză a acesteia în ziua de 11 nilor 6.E.G. cu cîştiguri,Jn afara cîştigurilor de 75.000 lei,
1 aprilie 1956 — 31 decembrie iunie a.c. A fost trimis un jurist 50.000 lei, 25.000 lei, 10.000 lei, 5.000 lei, 1.000 lei, se vor 'atri
nu o arată. I Oameni cu năravuri 1 Că tov. Nicolae Sonnenschein consult cu 5 zile înainte de pro bui şi un autoturism sau alte obiecte ca : motociclete, ceasuri
este certat cu disciplina finan ces să studieze dosarul, dar a de mină, aparate de radio, frigidere electrice, televizoare şi a ra -1
Iată despre ce este vorba. 1957. tov. Iuliu Osgyani (bun prieten ciară ne-o arată şi un alt fapt. fost anunţat că tov, director Ni gazuri cu trei ochiuri şi butelie.
In întreprinderea pe care o care ştie şi nu spune) revizor Timp îndelungat a folosit pen colae Sonnenschein l-a angajat
conduce, in probleme financiare, Inventiv din fire, tov. J)licola.e tehnic la întreprindere. Depla tru susţinerea cauzelor întreprin pe avocatul Zoltan Hirsch şi că Vreţi să cîştigaţi un autoturism ? Procuraţi-vă din timp o-
dispune după bunul său plac. sarea a tăcut-o cu maşina (ca derii, în faţa instanţelor judecă nu are nevoie de alţi avocaţi. bligaţiuni 6.E.6. pentru a participa la tragerea la sorţi din 31
Aşa, de pildă, la începutul a- Sonnenschein a găsit cu cale să ravana) de rodaj a întreprinde toreşti pe avocatul Zoltan
cestui an, făcîndu-se un con ’Te~îoîose7ă:scă-T ^ un alt mijloc rii. După acte, deplasarea a du Hirsch, membru al Colegiului Toate aceste procese susţinu au g u stJ9 5 8 ^^ ^
trol financiar de către Sfatul rat trei zile, deci a decontat 98 avocaţilor din Deva. Deşi dis- te în mod ilegal de avocatul Zol
popular regional, căruia între prin care să nu mai fie bănuit că lei. Lipsa lui din întreprindere poziţiuniile în vigoare interzic tan Hirsch au dus la păgubirea INFORMAŢIE
prinderea ii este subordonată, merge la Arad pentru chestiuni a durat însă o săptămînă, căci acest lucru, mai ales că pentru întreprinderii cu suma de 5.539
s*a găsit că pentru tov. Sonnen personale. Cu acest mijloc prin s-a dus să-şi aranjeze soţia în susţinerea acestor cauze sfatul lei. E drept că suma respectivă Se aduce la cunoştinţa par ticipanţilor la concursul popu1
schein toate drumurile (adică dea, cum s-ar zice doi iepuri tru n a din staţiunile balneo-cli- popular regional are un oficiu a fost imputată prin decizia sfa Iar de jocuri distractive CROAZIERA PRIETENIEI organizat
deplasările) duc... la Arad. îşi deodată. Unul, că nu putea fi materice din Regiunea Autono juridic, el a nesocotit legile în tului popular regional nr. de revista Veac Nou că depune rea buletinelor se prelungeşte
controlat şi doi, că se sustrăgea mă Maghiară. vigoare. 396/1958 tovarăşilor Nicolae So pînă in ziua de 10 august a. c.
de la hotărirea comitetului exe nnenschein (3.539 lei) şi Bucur
Cu toate că cele două decon „Ce face Hirsch nu pot face Remus şi Francisc Patko (2.000 OOOOOOOOOOOOOOi O ferte de serviciu IOOCOOOOOOOOOOOl
are familia acolo şi deh... tre cutiv al sfatului popular regio turi de cheltuieli au fost pre juriştii sfatului popular“ — îşi lei), dar alte măsuri nu s-au
buie să meargă să şi-o vadă. nal care prevede că directorii de zentate contabilităţii spre ono spunea adeseori directorul Ni luat.
Lucru normal, dar nu pe banii întreprinderi subordonate aces rare, ele au tost refuzate. Deo colae Sonnenschein. Ii spunea
statului. La fiecare asemenea de tuia nu pot pleca în deplasare camdată ele sînt în posesia tov. doar ce procese are şi avocatul Nesocotinţa de care dă dova
plasare complecta decontul cu în alte regiuni decit cu delegaţie Nicolae Sonnenschein. Ce are de Hirsch se interesa de totul scă- dă tov. Nicolae Sonnenschein in
diurnă şi, culmea, punea şi semnată de membrii comitetului gînd să facă cu ele nu ştim. pinduT pe director de explicaţii faţa legilor statului şi a disci 8 0.@.L. Produse Industriale Interraionala Deva. 8
cheltuieli de cazare, (10 lei pe executiv. Inventivitatea a con şi bătaie de cap. Cit despre pla plinei financiare, trebuie oare să g ANGAJEAZĂ: B
Curajul contabilului de a-i re iase rece ?organele care tuteleâ*;
noapte, pentru că probabil so stat în luarea de delegaţii pe fuza decontul se pare că La su ta onorariului se făcea totdea ză aceasta întreprindere ? Nu pGESTIONARI ŞI VÎNZĂTORI pentru magazine, în condiţii fa- 8
părat pe tov. Nicolae Sonnen una înainte. Deh, aşa ca să aibă este oare cazul să se analizeze
ţia îi cerea chirie pentru nopţile numele altor salariaţi ai între schein şi a dat dispoziţie ca să omul un stimulent material, să 1 vor abile, atit înDeva cit şi pe reţea. p
nu se plătească nimănui nici un poată face treabă bună. Tovară temeinic rădăcina acestor mani
dormite acasă). Lucrurile au prinderii şi încasarea de către fel de cheltuieli de deplasare, şul Nicolae Sonnenschein nu a festări de liberalism şi să se ia Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre al intre- j
nici chiar responsabililor raio luat în considerare nici ce i-au măsurile cuvenite ? Credem că
fost descoperite iar directorului el a cheltuielilor de deplasare. nali, care nu şi-au primit aceste spus tovarăşii de la colegiul a- da. Şi dacă da, aşteptăm să- le ^prinderii: telefon nr. 404. g
drepturi de mai mult timp. In vocaţilor şi nici ce i-au spus ju vedem si noi.
Sonnenschein i-a fost imputată Aşa, de pildă, în ziua de 16 sau riştii sfatului, cum că acest lu Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti
cru este o încălcare grosolană
prin decizia sfatului popular re 17 iulie, Nicolae Sonnenschein a legilor în vigoare. De altfel, Deva, str. Avram Iancu nr. 2,
ANGAJEAZĂ
gional nr. 397/1958 suma de a plecat la Arad cu delegaţia nr. o
326,90 lei, care reprezintă chel 396 pe numele tovarăşului Alexe ^specialistă cu pregătire teoretică şi practică corespunzătoare 3
tuieli de deplasare la Arad fără Birt al an, responsabilul cinema }pentru îndrumarea şi dezvoltarea producţiei de artă populară 3
interes de serviciu şi pentru tografului „Filimon Sirbu“, pen lin cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Hunedoara. 3
> Cei care doresc să ocupe această funcţiune se vor adresa |
care complectarea delegaţiei se tru a duce un transformator la la sediul Uniunii în ziua de luni 4 august 1958, intre orele';
tăcea la întoarcere. reparat. întors din deplasare, a
Acasă, la Arad, după cum re adus contabilităţii acte de chel
iese din documente, îşi plătea de tuieli în valoare de 110 lei, în .1 1 — 14. 9
OOCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00-00 00 OOOO-OO-OOCO0000cooo OOOOOOOOOO00 OOOO©
fiecare,dată „cazarea“. în şphimb care nu uitase să pună şi 20 de