Page 13 - 1958-08

Comunicai cu privire la PROLETARI DIN TOATE ŢĂ RILE, UN1Ţ1-VĂ /

întîlnirea dintre N.S. H ruşciov

şi Mao Tze-dun

PEKIN 4 (Agerpres).—TASS P. C. Chinez şi preşedintele Re­ tinue a relaţiilor de prietenie,

anunţă : Intre 31 iulie şi 3 au­ publicii Populare Chineze. alianţă şi asistenţă mutuală în­ Anul X Nr. 1129 Marţi 5 august 1958 4 pagini 20 bani
gust 1958 a avut loc la Pekin Părţi.e au constatat că intre tre U.R.S.S. şi R. P. Chineză,
o intîlnire între N. S. Hruşciov, precum şi asupra problemelor C R C T E S C a lt ó LOR DESCHIDEREA CURSULUI DE PREGĂTIRE
prim-secretar a>l C.C. al P.C.U.S., ele există o deplină unitate de luptei pentru rezolvarea paşnică A PROPASÂifDIŞTILOR DE LA ORAŞE
şi preşedintele Consiliului de vederi asupra problemelor ac­ a problemelor internaţionale şi mgrji juaarâredwmroy i*-3^fltTPC3OT
Miniştri al U.R.S.S., şi Mao tuale şi importante ale situaţiei apărarea păcii in întreaga lume.
Tze-dun, preşedintele C. C. al internaţionale contemporane, a-
supra problemelor întăririi con­ După intîlnire a fost semnat
un comunicat comun.

PEKIN 4 (Agerpres). TASS anunţă: — Intre turor popoarelor, cercurile imperialiste agresi­ Cu angajamentele luna august cu 1.565 tone mine­
31 iulie şi 3 august 1958 a avut loc la Pekin ve în frunte cu grupurile monopoliste din S.U.A.,
o intîlnire între N. S. Hruşciov, prim-secretar continuă să acţioneze împotriva coexistenţei paş­ depăşite reu de fier mai mult decît era Ieri după-masă a avut loc in sal'j festivă a şcolii Pedagogi­
al Comitetului Centrai al Partidului Comunist nice şi a colaborării, refuză cu încăpăţînate să Bilanţul succeselor cu care mi­ planificat.
al Uniunii Sovietice şi preşedinte al Consiliului slăbească încordarea internaţională, împiedică nerii din regiunea noastră în-
de Miniştri ai U.R.S.S., şi Mao Tze-dun, preşe­ convocarea unei conferinţe a şefilor guvernelor tîmpină Ziua minerului şi ziua Dînd peste plan 306 tone mi­ ce din oraşul Deva deschiderea cursului de vară pentru pregăti­
dintele Comitetului Central al Partidului Comu­ marilor puteri şi intensifică pregătirile în vederea de 23 August este deosebit de
nist Chinez şi preşedinte al Republicii Populare unui nou război, ameninţînd pacea şi securitatea bogat. nereu, minerii din echipa Iui Du­ rea propagandiştilor care vor conduce cercurile şi cursurile în­
Chineze. La intîlnire au participat: popoarelor. Aceste forţe imperialiste acţionează
ca duşmani ai păcii, democraţiei, independenţei La mina Jebea mitru Preda au ocupat locul în- văţământului de partid de la oraşe.
Din partea sovietică — mareşalul Uniunii So­ naţionale şi socialismului, înjghebează blocuri
vietice R. I. Malinovski, ministrul Apărării al politico-militare agresive, împînzesc globul pă- încă de la începutul lunii mai, tîi în întrecere. Minerii din echi­ Cuvintul de deschidere a 'fost rostit de către tov. Rudolf
U.R.S.S ; V. V. Kuzneţov, ministru ad-interim mîntesc cu reţeaua bazelor lor militare, ameste- de cînd au răspuns chemării la pa Iui Simion Niciila şi-au de­ Balasz, membru a,l' biroului Comitetului regional de partid. In
ai Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi B. N. Po- cîndu-se tot mai mult şi mai grosolan în tre­ întrecerea lansată de colectivul păşit sarcina de plan pe lima cuvintul său tov. Rudolf Balasz a vorbit despre importanţa cursu­
nomai iov, membru al C. C. al P.C .U .S.; burile interne ale altor ţări. minei Lupeni, minerii de Ia ex­ iulie cu 288 tone. lui şi sarcinile propagandiştilor privind Înarmarea lor politică şi
ploatarea .carboniferă Ţebea, ra­
Din partea chineză — Ciu En-lai, premierul Agresiunea armată întreprinsă în ultima vre­ ionul Brad, au desfăşurat o ac­ Angajamentul luat la începutul
Consiliului de S ta t; mareşalul Pîn De-huai, loc­ me de S.U.A. şi Anglia împotriva Libanului şi tivitate rodnică în vederea spo­
ţiitor al premierului Consiliului de Stat şi minis­ Iordaniei, precum şi ameninţările lor de a folosi ririi randamentului pe post. Ast­ anului de minerii de la Ghelar, ideologică pentru a putea conduce ou competenţă cercurile şi
tru al Apărării ; Cen 1, locţiitor al premierului forţa militară împotriva Republicii Irak şi a Re­ fel, pînă la 2 august, ei au dat
Consiliului de stat şi ministru al Afacerilor Ex­ publici Arabe Unite au agravat simţitor încor­ în plus peste prevederile planu­ de a da pînă la Ziua mineru­ cursurile pe care le vor conduce in noul an şcolar 1958-59.
terne şi Van Ţzia-sian'- membru al secretariatului darea în regiunea Orientului apropiat şi mijlo­
C.C. al P. G. Chinez. ciu şi fac să devină tot mai serioasă primejdia lui peste plan 6.300 tone minereu In. continuare tov. Iosif Haijdu, membru al Comitetului exe­
unui război, stârnind proteste generale şi opro­ de fier, a fost realizat şi depăşit. cutiv al sfatului popular regional, a expus prima lecţie despre
Intr-o atmosferă deosebit de caldă şi cordială biul popoarelor tuturor ţărilor. U.R.S.S. şi R. P. Numai pînă Ia 2 august, ei au
părţile au discutat multilateral problemele ac­ Chineză condamnă cu asprime acţiunile agresive,
tuale şi importante ale situaţiei internaţionale grosolane ale S.U.A. şi Angliei în regiunea Ori­ dat peste sarcinile de plan 7.500 „învăţătura marxist-leninistă despre stat şi dictatura proleta­
contemporane, problemele întăririi continue a re­ entului apropiat şi mijlociu, cer convovarea fără
laţiilor de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală nici o amînare a unei conferinţe a şefilor gu­ tone minereu de fier. ria tu lu i. Statul democrat popular, principal instrument al cens--
dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste vernelor marilor puteri care să discute situaţia
şi Republica Populară Chineză, precum şi pro­ din Orientul mijlociu şi apropiat şi insistă în A. ZAHARIE | D ăru irii socialismului -în patria noastră“.
blemele luptei comune pentru rezolvarea paşnică mod hotărît asupra retragerii imediate a trupe­
a problemelor internaţionale şi pentru apărarea lor S.U.A. din Liban şi a trupelor Angliei din lui 1.143 tone de cărbune ener­
păcii in întreaga lume, asupra cărora au con­ Iordania.
statat deplina lor unitate de vederi. getic, faţă de 900 tone cît se
U.R.S.S. şi R. P. Chineză sprijină cu hotărîre
Cele două părţi consideră unanim că U.R.S.S. lupta dreaptă a popoarelor Republicii Arabe U- anagajaseră să dea pînă la sfîr-
şi Republica Populară Chineză, împreună cu ce­ nite, Republicii Irak şi ale celorlalte ţări arabe,
lelalte ţări ale lagărului socialist, precum şi cu precum şi mişcarea de eliberare naţională a po­ şitul lunii august.
toate statele şi popoarele iubitoare de pace, au poarelor Asiei, Africii şi Americii Latine.
obţinut succese uriaşe în lupta pentru slăbirea Au fost realizate şi depăşite
încordării internaţionale şi pentru apărarea păcii. Evenimentele din regiunea Orientului apropiat
Politica de pace a U.R.S.S. şi Republicii Popu­ şi mijlociu şi din alte regiuni ale lumii confir­ de asemenea şi celelalte angaja­
lare Chineze se bucură de sprijinul mereu cres- mă că mişcarea de eliberare naţională este de
cînd şi de simpatia popoarelor tuturor ţărilor. neînvins, că era colonialismului a apus pentru mente luate în cadrul întrece­ cerealele ajung ia maturitate cu
India, Indonezia, Republica Arabă Unită şi al­ totdeauna şi că orice încercări de a menţine şi de Recolte sporite în gospodăriilerii. Calitatea cărbunelui a fost
te state şi popoare din Asia, Africa, America şi a restaura dominaţia colonială, care este în con­ îmbunătăţită cu 4,5 Ia sută, în cîteva zile mai tîrziu decît în
Europa care se pronunţă pentru coexistenţă paş­ tradicţie cu mersul dezvoltării istoriei, dăunează
nică, joacă pe zi ce trece un rol tot mai im­ cauzei păcii şi sînt sortite eşecului. loc de 2 la sută cit se prevedea colective restul raionului. (5u toate aces­
portant în întărirea păcii. Forţele păcii au cres­ în angajament. La productivita­ tea, în urma eforturilor depuse
cut pretutindeni nemăsurat de mult. Ca urmare a schimbului multilateral de pă­ tea muncii s-a înregistrat o creş­ Ş Avantajele lucrării pămîntului cu mijloace mecanizate, după cele mai de colectiviştii, întovăi ăşiţii şi
tere de 14.5 Ia sută faţă de plan | înaintate reguli agrotehnice, au ieşit la iveală şi în acest an. Cu toate ţăranii muncitori individuali de
şi de 4,5 ţa şută faţă de anga­ | condiţiile de climă vitrege din lunile aprilie, mai şi iunie, gospodăriile agri- aci, secerişul s-a terminat încă
jament. Prin reducerea preţului \ cole colective din raionul Aibă au realizat recolte sporite la ha. faţă de de la sfîrşitul lunii iulie-.
de cost s-au realizat economii
în valoare de 32.000 Iei, cu cele ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Desigur cei care cifeso aceste
2.000 Iei mai mult decît se ore-
conizase la pornirea întrecerii. Aducem în sprijinul acestei afirmaţii numai cîteva exemple: gospodă-
i riile colective din Ţelna şi Oiejdea au obţinut cîte 1.500 kg. grîu pe fiecare

Printre brigăzile care s-au re­ ha., iar cele din Miceşti şi Ighiel eîte 1,632 şi respectiv 1.646 kg. grîu ia rînduri, se vor gîndi oă şi treie­

marcat se numără şi cele condu­ ha. rişul este destul de înaintat. Vor'
se de Mihai Simion şi Ioan Be- greşi însă 'daoă gîndesc în felul
nea care şi-au depăşit sarcinile Dacă ne gîndim la faptul că producţia medie la grîu pe raion nu a-
tinge nici 1.000 kg. la ha., oricine îşi poate da seama că munca harnică a

de olan cu 22 şi respectiv 19 la colectiviştilor a fost mai spornică. E şi normal. Tractoarele SJVt.T.-ului le-au acesta. La Peţelca, pînă în pre­
sută. făcut arături de calitate bună, ei s-au străduit să execute toate lucrările de zent nu s-au treierat nici 15 Ia
însămînţare şi întreţinerea culturilor la vreme, fără să neglijeze nici aplica­ sută din culturile de cereale.
La Ghelar

In opoziţie cu această politică clară şi con­ reri asupra unor probleme de cea mai mare im- Colectivul exploatării miniere rea de îngrăşăminte suplimentare. Apoi, la seceriş, colectiviştii au beneficiat Cauza ? Nu faptul că nu ar fi
secventă, care corespunde intereselor vitale ale de ajutorul combinelor şi secerătorilor legătorl, ceea ce Ie-a 'permis să fost batoze în comună sau că
popoarelor celor două ţări ale noastre şi ale tu- (Contlnuare în pag. 4-a) Ghelar a extras în cursul lunii siringă recolta fără pierderi.
iulie şi primele două zile din

însemnări despr port, îndelung aşteptată), pen­ S-a treierat membrii întovărăşirilor agricole din ele s-ar fi defectat prea des. Aci
tru macaraua-funicular, care peste 80 la sută satele Mintia, Şoimuş şi Bălaia, precum au fost aduse trei batoze cu
Omul din faţa mea se uită un maistru, acolo, ca alifia al­ — Parcă mai aveaţi nişte a adus o economie de 1.200.000 multe zile in urmă. Dar la ce
in răstimpuri peste Liniile ln- ţii. Şi totuşi... inovaţii ? lei, pentru toate, comunistul din păioase şi ţăranii muncitori individuali din bun. Mai multe zile la rînd ele
cîlcite de pe hîrtia de calc ce-i Koti Emeric a primit insigna satul Mintia care au terminat deja au stat degeaba, pentru motivul
stătea in fată. Urmăreşte cu ? Omul dă din mină, aproape de inovator. Asta, în afară de Intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cii treierişul.- că ţăranii muncitori n-au fosi
virful creionului una dintre ele, ruşinat. meritatele premii... gospodărie individuală din comuna mobilizaţi şi îndrumaţi în sufi­
dar se vede că se gîndeşte la Prin 1950, una din inova­ Şcimuş, raionul Ilia, îndrumaţi de-sfa­ Uuorînd cu aceeaşi stăruinţă şi de cientă măsură să transporte griul
altceva. — Ei, şl dumneavoastră! -k tul popular comunal au muncit cu acum înainte la treieriş, ţăranii mun­ la arii. De altfel, aceasta proble­
ţiile de seamă prezentate la Care inovaţii ? M-am sucit şi — Alte planuri ? multă rîvnă în campania de seceriş şi citori din Şoimuş s-au angajat ca în mă este neglijată şi in prezent.
— Vasăzică asta a fost in cabinetul tehnic al uzinelor „23 eu, m-am uitat, m-am gîndit... — Ei, „ideile" nu vin cu treieriş, situîndu-se în permanenţă .în­ cinstea zilei de 23 August să termine La data de 4 august, pe aria din
1923—-1924... da, cam alunei. August" din Capitală, a fost Ce, e greu să propui cîte ceva ? una, cu două... Să vedem ! tre fruntaşii raionului. Chiar înainte treierişul înainte cu 10 zile de data satul Peţelca, nu erau decît pa­
Plecasem la lucru in Bucureşti. de a se termina secerişul pe ariile a- stabilită.
Acasă — lipsuri zdravene. Tai- Modestia lui Koti-baci e re­ ALEX. MIHALCEA menajate din vreme, a şi început treie
cunoscută. Nu prea vorbeşte Cînd se fermama
despre sine. Treaba asta o fac Constructorii

că-meu, ceferist, avea 14 copii. alţii, tovarăşii de muncă de la din Petroşani rişul. Munca pe arii fiind bine orga-' treierişul ? tru stoguri iar pe cea din satul
Oe să facem pe Ungă casă ? bluming. Ei ne-au vorbit des­ nizată 'şi batozele iucrînd cu întreaga
Pămint n-avea. O singură lea­ pre macaraua-sonetă cu săgea­ POT A P U C A capacitate, pînă în. prezent s-a. reuşit In comuna Peţelca, raionul Bekliu nici unul.
f ă ! Trebuia să plec. Aşa am
ajuns la „Malaxa", devenind semnată de maistrul Koti. Era tă suspendată, realizată anul metoda „O riov' ca în comuna Şoimuş1 să se treiere Alba's-a cultivat cu cereale o In atare situaţie este normal
vorba de un proiect de apara- trecut, tot după planurile co­ peste 80 Ia sută din cerealele păioa.se. suprafaţă de- 550 'ha. Datorită să se pună întrebarea : cînd se
cazangiu. taj pentru centrarea liniilor de munistului Koti Emerik. Lucru­ Atunci cînd undeva se aplica o nouă condiţiilor de climă şi soi locale. va termina treierişul in Peţelca?
— Cit timp aţi lucrat acolo ? ciment pe bază electrică. Pro­ rile stăteau cam aşa : maca­ metodă de lucru, aproape fără să vrei Fruntaşi la treieriş pe-comună sînt
— Să vedem : douăzeci şi punerea a fost admisă şi cifra îţi dai seama că rezultatele muncii sînt
economiilor realizate a fost raua pe şenile care trebuia să cu mult mai mari decît cele obişnuite.
patru, douăzeci şi cinci... pînă cam 400.000 lei. ridice fermele, avea braţul ridi­ De acest adevăr s-au convins con­
in 1928. Asta, odată. După cător prea scurt, doar de 20 m. structorii din întreaga ţară care au
satisfacerea stagiului militar Ceva mai tîrziu, la uzinele Halele erau mult mai înalte. participat la schimbul de experienţă,
m-am transferat la Reşiţa. Tot „Oţelul roşu" s-a defectat un Macaraua nu putea fi folosită care a avut loc nu de mult Ia şantie­
patru ani am muncit şi ocolo cazan cu tub ondulat. Repara­ aşa. S-a încercat în fel şi ch ip : rul B 1 din Hunedoara. Blocurile mun­
pînă prin ’34... ţia necesita mină de lucru cos­ planuri înclinate, sonete, con­ citoreşti se înalţă aici văzînd cu ochii,
tisitoare, fără să mai vorbim strucţii. de grinzi de lemn, care
Vocea păstrează un accent consumă material lemnos cu
străin, aproape nebăgat în sea­ de timp. Era nevoie de o solu­ nemiluita... Totul era complicat. datorită metodelor avansate de lucru şi
mă. Omul e maghiar: Koti ţie mai practică. Oamenii, s-au Fermele aşteptau, blumingul
gindit, au consultat tabele teh­ trebuia neapărat construit. Şi în special datorită folosirii metodei
E'merik. nice, au propus fel de fel de „Orlov“.
dezlegări.
...Creionul a fost lăsat de-o de data asta, tot ideea lui Koti- Cei din conducerea şantierului blocuri
parte. Ochii albaştri privesc Pînă la urmă, soluţia mais­ baci a fost cea mai nimerită. din Petroşani, afirmau cu tă­
limpede, calm. Glasul e un pic trului. Koti s-a dovedit a fi mai. Un cablu suplimentar, înfăşu­ rie că brigada complexă condusă de
bătrînesc, o leacă răguşit, cu practică : înlocuirea tubului din rat pe tamburul de rezervă al Ilie Negulcscu aplică metoda „Orlov“
inflexiuni domoale. Se pare, în­ oţel ondulat cu un tub suedez. macaralei pe şenile. Tras pes­ şi că au înregistrat rezultate foarte bu­
să, că omul şi-l struneşte, de Operaţia s-a făcut repede şi a- te o grindă auxiliară, cablul a ne. Pentru a ne convinge au ară+at
parcă dimensiunile camerei l-ar gregatele au fost iarăşi, puse ridicat lesne fermele. cele două blocuri ridicate şi pe celeial-
stînjeni. Obişnuit cu zgomotul în funcţiune. ţ i te începute. Un argument oarecum con-
halelor, cu strigătele pierdute — Şi aici tot nevoia a fost 1 ' vingător. Numai că ceva mal înainte
in urletul' agregatelor, glasul — Cu stîlpii de 105 tone de vină". Trebuia repeziciune. in g .'şef al Trustului 7 construcţii Pe­
dibuie, parcă, intensitatea cu­ cum a fost ? Se puteau monta ele, nu-i vor­ troşani, spusese că metoda se aplică,
venită unui birou mic, în care bă, cu o macara turn, dar nu­ însă nu într-un fel organizat. Cei de pe
şi făptura masivă a maistrului, întrebarea iscă un zîmbet mai aducerea ei, însemna o lu­
nare mai. zdravănă. Ridică iar cald ca lumina amintirilor plă­ nă de aşteptare. Cîteva nopţi şantier susţineau că aplică metoda «1
creionul şi priveşte vîrful bont, că este foarte bună. încurcătură. Dar
ca şi cum acolo ar fi izvorul cute. n-am dormit, pînă mi-a venit cele mai convingătoare în acest sens
amintirilor. Şi glasul se dea­ sînt rezultatele obţinute de brigadă In
pănă domol, mai departe... — Apăi, trebuşoara asta s-a ideea. luna iunie, aii avut plan 800 m.c. zidă­
întîmplat aici, la Hunedoara. Koti-baci n-a scos insă nici rie şi au realizat 590 m.c., iar în lu­
— Au venit grevele. Noi Lucram, la oţelăria nouă. Halele na iulie au avut plan 1.100 m.c. zidă­
ne-am solidarizat cu ceferiştii. se găseau in plină construcţie. o vorbă despre altceva. Despre
A venit războiul, a venit 23 Stîlpii ăştia de care pomen:- economia de 700.000 lei adusă rie şi au realizat în jurul a 700 m. c.
August... Ce să vă mai spun? ră-ţi veneau din străinătate. şantierului, a trebuit să vor­
In '46 m-am înscris în partid. bească altcineva.
Iaca, au trecut 12 ani de cînd
îs membru al P.M.R. Greutatea fiecăruia era de 105 -k

Se vede bine că maistrul tone. Vă închipuiţi ce mărime Dacă ai pune cap la cap su­ Brigada complexă cuprinde în jurul a
Koti crede că a. spus totul E
chiar mirat că cineva din a- pot avea. Sudarea lor trebuia mele economisite prin aplica­ 30 oameni dlnire care 8 zidari califi­

fara şantierului bluming-Hu- făcută în 180 de zile. Oamenii rea inovaţiilor maistrului Koti, caţi. Aceasta este situaţia.
ar fi lucrat căţăraţi, în condiţii s-ar aduna cîteva miIoane. Ma­
| nedoara, a putut• să întrebe de După cum bine se observă, rezul­
grele. Zeci şi zeci de aparate teriale economisite, timp cîşti- tatele obţinute de brigada complexă' în Marmura de la Bampotoc este cunoscută în toată ţara deoarece din ea se execută multe
1 el. Ce, îl cunoaşte careva ? E cele două luni nu sînt cete mal bune. lucrări de artă. Şi aici, echipele de muncitori se întrec pentru o producţie sporită. Echipa con­
de sudat... M-am sfătuit cu cî- gat, pericole înlăturate... Pen­ Din contră. înseamnă că luiVează după dusă de maiştrii Pavel Tudor şi Vichente Pitaru de la cariera nr. 1, au reuşit ca pînă la 23
metoda Orlov ? Considerăm că exist? iulie a. c. să depăşească planul cu 20 la sută.
fiva tovarăşi şi am construit tru podul rulant cu pisică sus­ nepăsare faţă de această metodă.
IN FOTO : Echipa, in timpul cioplirii blocurilor de piatră.
un dispozitiv de rotire a. stilpi­ pendată, cu care s-a montat

lor. Sudarea s-a făcut, pe ur­ carcasa cuptoarelor adinei (ca­

mă, în 10 zile. re a înlocuit o macara de im­
t .i