Page 14 - 1958-08

Pag. 2 'DRUMU& SOCIALISMULUI Nr; 1129

Zece ani de la reforma învătămîntului IFIIILMHUIL „IMPOTRIl/fl TUTUROR"

IL 11 SL IE SI

La 3 august a.c. s-au împli­ locuitoare, ăoesteă erau lipsite un conţinut nou, oglindit în pla­ ¦' Marea însemnătate a reformei un tînăr preot taborit, Lan Byd-

nit 10 ani de la înfăptuirea re­ de dreptul de a avea şcoli eu nurile de învăţămînt, în progra­ constă şi în faptul că învăţă- o producţie a studiourilor cehoslovac^ linsky, Zdena încalcă severele

formei învătămîntului, act de im­ limba de predare maternă, de­ mele şi manualele elaborate. în ­ mîntul de toate gradele a cu­ norme religioase. Speculînd a-

portanţă deosebită pentru învă- oarece burghezia şi moşierimea văţământul în ţara noastră a de­ noscut, în anii ce au urmat, o ceastă ofensă adusă doctrinei

ţămîntul nostru. duceau cu intransigenţă o po­ venit un învăţămînt de stat, dezvoltare nemaiîntîlnită. Şcoa­ husite, un alt preot, Peter Ka-

Iniţiată de către Partidul Mun­ litică de învrăjbire între naţi-: ceea ce a făcut posibilă, ducerea la a devenit un fsaotor de seamă niş, aţîrţă mulţimea taboriiilor

citoresc Romîn, reforma ce a uni. unei politici şcolare unitare po­ în înfăptuirea politicii partidu­ împotriva celor doi „păcătoşi“

iest- înfăptuită venea ca o nece­ Dacă mai adăugăm la toate trivit intereselor poporului. Tre­ lui nostru. A crescut mult nu­ sub motivul că Zde.ua l-ar fi

sitate, să pună învăţămîntuţ pe cele arătate şi faptul că statul cerea la stat a tuturor şcolilor mărul elevilor şcolarizaţi la cla­ corupt pe tînărul Lan, Deslăn-

temelie realist-ştiinţiiică, pentru o.blăduia o. întreagă reţea de a însemnat crearea de posibili­ sele I-IV, V-VII-a şi în învăţă- ţuiţi, taboriţii incercuiesc casa

a putea ajuta în munca de con­ şcoli confesionale şi particulare, tăţi largi pentru toţi cetăţenii mîntul mediu, iar învăţămîntul unde s.-au refugiat cei doi în­

struire a socialismului în ţara adevărate maşini de diplome patriei, pentru fiii oamenilor pentru tineretul muncitoresc şi drăgostiţi şi-i dau foc. Zdena şi

noastră. pentru cei ce aveau hani, "dacă muncii cărora li s-a deschis por­ sătesc însemnează o realizare Lan Bydlinskyi pier în flăcări,

Orientarea nouă, dată învăţă- ne gîndim la propagarea tutu­ ţile tuturor şcolilor. importantă a regimului nostru. ca victime ale. fanatismului re­

ru.lntul.ui de către partid şi gu­ ror ideilor reacţionare, mistice şi Fără îndoială că pe lingă nu­ Numărul mare al neştiutorilor ligios.

vern, a însemnat ruperea defi­ obscurantiste ce se făcea prin meroasele măsuri luate ca ur­ de carte, lăsat de regimul bur- Un alt personaj, al filmului

nitivă cu şcoala veche, cu conţi­ aceste şcoli, ne facem o imagine mare a aplicării legii reformei, ghezo-moşieres.c, a început să este frumoasa soră Maria, o ti-

nutul său reacţionar, metafizic şi clară a conţinutului învătămîn­ laicizarea învăţămîntului, des­ scadă ajungîndu-se la lichidai ea nără călugăriţă, care va alege

rUpt de viaţă. Reforma învăţă- tului şi ne dăm seama că exis­ părţirea lui de biserică se nu­ analfabetismului ca fenomen de calea spre libertate, datorită

mîntuluii a lichidat şcoala veche tenţa şcolii vechi devenise in­ mără printre cete mai importan­ masă. dragostei ce o poartă căpitanu­

care servea interesele claselor compatibilă cu noua formă de te. A fost scoasă din pianul' de In regiunea noastră, cei 10 lui husit Andrej de H'vozdna,

exploatatoare, şcoală, care edu­ stat democrat-populară, statorni­ învăţămînt religia, impediment ani de la reforma învăţămîntului nepotul nobilului Ctibor.

ca tineretul în. spiritul şovinis­ cită în ţara noastră. serios în instruirea realisF-şiiin- âu adus realizări importante în In momentele grele in care

mului,, al urii de rasă şi al ser-: Statul nostru avea nevoie de o ţ-tfică a elevilor. La temelia' în- ceea ce priveşte extinderea- reţe­ husiţii, atacaţi de armatele îm­

vilismului faţă de clasele exploa­ şcoală nouă, la temelia căreia să văţămîntuiul nostru a fost pus lei şcolare. Dacă în 1043 nu­ Filmul începe în momentul în le aparţinea cea mai mare par­ păratului Sigismund, conduse
stea principii democratice, o principiul educaţiei comuniste. mărul şcolilor medii de pe ac­ care mişcarea buşită se1divizase te din pămînturile regatului Bo­ de nobilul Oldrich de Roznberk
tatoare. Do altfel această orien­ şcoală Gare să creeze oameni ca­ tualul teritoriu al regiunii era in două fracţiuni. Mai moderaţi, emia. şi de condotierul italian Pipo
pabili şi devotaţi- cauzei şi: lup­ Şcoala nouă a rupt definitiv numai de 9 şi o şcoală pedago­ husiţii din Proga căutau o cale- Spâne, sînt învinşi pe colina Vit-
tare ce o avea învăţămînful con­ tei poporului nostru pentru o cu metodele vechi de educaţie. gică, astăzi avem 18 şcoli- me­ Acţiunea istorică >a filmului kov de lingă Praga, toboriţii îşi
viaţă mai bună. Metoda convingerii a luat' focul dii şi o şcoală pedagogică, iar de reconciliere cu împăratul şi este străbătută de destinele u- găsesc un dibaci strateg militar
venea' de minune burgheziei şi bătăii, iar colaborarea cu familia pentru tineretul muncitoresc de cu papa. Cealaltă fracţiune¦, ta- nui mare număr de personaje. în persoana căpitanului Lan Zis-
Pornind de lă necesitatea ori­ a devenit preocuparea principală care statul burghez nu s-a preo­ boriţii, reprezentau aripa revolu­ Un final tragic va avea, de pil­ ka.
moşierimii de la noi cărora nu entării învăţămîntului pe un a tuturor educatorilor. cupat-, s-au creat trei şcoli me­ dă, destinul Zdenei, fiica nobilu­
drum nou, potrivit transformă­ dii serale şi 13 secţii pe lîngâ ţionară a mişcării, care-şi pă­ lui H'ovzd'na, partizană-înflăcăra­ Uniţi prin aceeaşi fanatică cre­
le trebuiau oameni, luminaţi ci rilor radicale ce s-au petrecut şi Astăzi, în munca de educare şcolile medii. Un mare număr răsise căminele, regr]upîndu-şi dinţă in triumful ideilor buşi­
urmau- să se petreacă încă în comunistă a elevilor noştri, or­ de oameni ai muncii au termi­ tă a ideilor revoluţionare husite. te, izbutesc sub conducerea lui
robi supuşi intereselor lor, în ţară, partidul a iniţiat reforma ganizaţiile ele pionieri şi organi­ nat şcoala medie în aceşti- ani forţele in Boemia de Sud, in o- Condusă de idealul-unei lumi a Ziska să biruie şi să împrăştie
învăţămîntului care a d a t şcolii zaţiile U.T.M. au un rol deose­ şi alţii continuă să-şi desăvîr- raşul Tabor. Prin doctrina lor, dreptăţii, ea îşi va părăsi cămi­ pe trufaşii cavaleri ai împăra­
conştiinţa cărora să poată răs- bii şească pregătirea prin această nul, pornind împreună cu cei­ tului Sigismund.
formă de învăţămînt. laboriţii cereau renunţarea la lalţi refugiaţi husiţi, spre cetatea
pîndi confuzie pentru a ascun­ bunurile pămînteşti vremelnice Tabor. Puţin timp după fiica sa, Filmul rulează in oraşul Deva
A crescut considerabil şi nu­ nobilul Ctibor duşman neîmpă­ intre 4-8. VIII a.c.
de cu mal multă- uşurinţă cau­ mărul şcolilor de 7 ani, ajun- şi reîntoarcerea la o viaţă aus­ cat c.' împăratului Sigismund, o
gînd la 123, dintre care 8 cu teră conform preceptelor religi­ va urma la Tabor, însoţit de în­ C u s a r e ...
zele reale ale mizeriei vieţii for limba de predare maghiară şi treaga sa curte. îndrăgostită de
5 cu limba de predare germană. oase. Lupta lor se îndrepta în­
de exploataţi. ~' deosebi împotriva marilor dem­
De aîîîel, pe zi ce trece, Di­ nitari ai clerului catolic, cărora
Gît priveşte naţionalităţile con­ rectivele celui de-al II-lea (Con­
gres al P.M.R. încep să prindă
In iahăra de la Săcel viaţă şi învăţămîntul. nostru se
dezvoltă continuu. Recent a a-
In scurtul timp cît maşina o- romineşte doar cîteva cuvinte. mi-a spus deunăzi instructoa- părut Hotărîrea Consiliului dc
Miniştri cu privire la generali­
prise în faia porţii sculptate a Dar totuşi am aflat chiar de la rea superioară, despre instruc­ zarea învăţămîntului de 7 ani şi
în mediul rural în localităţile ca­
castelului, am avut răgaz să ci­ ea că are abia 8 ani. Faptul că torii n o ştri: Doina Igneţ, Ma­ re au şcoli de 7 ani. Această şi p ip e r
Hotărîre pune în faţa cadrelor
tesc cuvintele aşternute pe fir­ vorbesc limbi diferite şi. că au ria Cornea, despre Axente Mi.- didactice o sarcină importantă,
pentru îndeplinirea căreia educa­
ma prinsă pe perete: „Comi­ venit din coifuri opuse ale ţă­ hăiescu şi Pantelimon Hirban, torii din regiunea noastră tre­ Activitatea căminului cultural
buie să depună toate eforturile,
tetul Central al Sindicatului rii n-a fost o stavilă în cimen­ despre profesoara...“ Aici ins­ pornind încă de pe acum cu con­ Hala mare de la turnătoria Combi­ Despre rezultatele obţinute în mun­ din Drimbar stagnează din cau­
vingerea că acest lucru; poate fi natului siderurgic Hunedoara ne-a pri­ că nu a vrut să-ini vorbească. Zăcea za lipsei de preocupare în- acest
Minier. Tabăra de pionieri şi tarea prieteniei lor. tructoarea superioară s-a oprit înfăptuit de noi,;1^ nrc$ucţţcşul mit ca întotdeauna. Oamenii se stră­ că nu-i place să se laude. Totuşi, am sens a directoarei Silvia Radu.
organelor de partid şi de stat duiau să toarne piese de cît mai bună aflat că echipa din care face parte şi
şcolari, Săcel“. Am trecui apoi Copiii îşi iubesc inslructoa- un moment după care a conti­ pe care cu siguranţă îl vom calitate. Printre ei se afla şi comunis­ Maria Armaşu, îndeplinise planul pe Vara-i plin sezon de munca
nuat apoi hotărită: „Scrieţi primi. ta Maria Armaşu, ce lucrează de mult primele două decade ale, lunii iulie în Şi pe vale şi pe luncă,
dincolo de poartă. Aci am fă­ rea. Privindu-i pe cei care ne­ despre toţi instructorii, despre în echipa Iui Spăriosu Ioachim. Tur- proporţje de 125 la sulă, turnînd po­ Doar a noastră- directoare;
contenit vin să-i ceară sfatul, toţi profesorii, despre doctor şi Cadrele didactice din regiunea N-are zile... „lucrătoare“...
cut cunoştinţă cu copii veniţi să întrebe ceva, ori s-o invite surorile medicale, scrieţi des­ noastră care m obţinut succese
să se bucure de clipele plăcute undeva,, nu-ţi vine să crezi că pre toţi, dar absolut despre importante în- munca for la ca­ nătoarea Mari-a Armaş este una din duri cu 4 şi 6 canale care asigură Gh. Manea de la Banca agri­
pe care le oferă excursiile, fo­ in urmă cu o săptâmînă aceştia toţi. O merită. Fiecare e iubit tedră,. î» cei 10 ani de la în­
curile de tabără, jocurile şi n-o cunoşteau pe utemista Ma­ făptuirea reformei învăţ,ăinîntu- cele mai harnice muncitoare din echi­ lucrul la oţelării. Am mal aflat că colă din A-l’ba-Iul ia poartă ţă ra ­
cintecele noi învăţate, precum lui, se vor strădui şi: p© mai;
şi toate celelalte activităţi care ria Cornea din Henic. Viorel şi stimat de copii..." 'departe să fie demni de misiunea
ce o au, dîncl patriei- absolvenţi pă. Are multă expe- _______________ ------------------------ - cele două candi­ nii cu, z-itele pertt-ru- a le face
formează tema celor 21 de zile Popa din Lupeni a venit la ta­ Mă scuz pentru câ nu-v pot tot mai bine pregătiţi, educaţi plata şi cînd totuşi- face- a te s t
ale taberei. Am cunoscut cadre bără cu calificativul de „copil îndeplini intrutotul dorinţa to­ in spiritul dragostei-faţă-dc mun­ rienfâ în producţie. OAMENI- Al ZILELOR date de partid- Ana lucru îi bruschează
că, faţă- de partidul nostru şi
didactice venite la Săcel' din răuf. Din prima zi, instructoa- varăşei Eugenia Sortam. Im ta­ faţă de patrie. La început, L-a ve­ NOASTRE Ursu şi M. Croi- Zice „mîine“ că plăteşte —¦

diferite şcoli ale regiunii, noas­ rea s-a ocupat îndeaproape de băra de la. Săcel am văzut mul­ La sărbătorirea unui deosnili nit- mai greu-. Dar toreseu-, au> primii Dar să vină nu se-ndură.
de la apariţia legii reformei în-
tre şi ani văzut la eiLpMi;agos-. A H . m re d jn la i cjte o,., şarci- te lucruri despre cere aş fi vaţămîntului, partidul şi guver­ nu s-a lăsat. Vroia; să înveţe cu orice multe îndrumări de la tovarăşa lor de Iar dac-a venit... păzeşte !
nul nostru care apreciază- mun­
te deosebită pentru a asigura ' nă urmărind atentă felul cum vrut sitsch it. M -au plftcăt, d t preţ meseria de turnător. Pentru a- muncă; Câ-î scorţos şi rău de gură...
ca educatorilor, ne cer să con­
copiilor o vacanţă cit mai plă­ o rezolvă. Cînd proceda bine pildă harnicii pionieri ai deta­ firmăm şi de acum încolo prin ceasta, în- 1948 s-a înscris la- şcoala :k Eleonora Zamoniţă — şefă o-
îl lăuda, iar cînd lucrurile se şamentului nr. I pe care i-am. munca noastră la catedră şi cx- de calificare unde şl-a- însuşit- cu- mul-- peratoare la P.T.T.R. Cug-ir este
cută, cit mai educativă. găsit pregătindwse în vederea tă răbdare cele predate, fiind una- din O femeie obişnuită, ca- mijilte din zi­
organizării unui foc de tabără, traşcolară, că sîntem luptători elevele bune. lele noastre, o femeie care a început bună lucrătoare, dar înjură per­
Dragssfe de mamă petreceau invers, aceasta ii a- aş fi voit să scriu despre stră­ activi pentru ridicarea calităţii să trăiască cu adevărat. Cînd am vor­ sonalul şi vorbeşte urî-t:
dania lor, despre pioniera Ste­ procesului de învăţămînt. După terminarea şcolii a venit la bit cu ea, mi-a amintit că are o fată
Intr-un colţ al curţii, instrue- răta practic cum trebuie făcut. la Birou o bună recitatoare din turnătorie. Nu se. temea că se va face studentă la Cluj,, care peste doi ani Că eşti bună lucrătoare
todrea Maria Cornea venită de Viorel a ascultai-o şi acum el Lugoj, despre utemista IMiana CISMAŞU ’ CORNEL de ruşine în faţa oamenilor. De acum va fi chimistă. Dorinţele mamei s-au Asta toată lumea-o jură.
la şcoala elementară din co­ e un copil sîrguincios şi ascul­ Tarcan din Bucureşti, despre era calificată şi lucra şi ea ca fiecare. împlinit. N-ai putea să te laşi oare
muna Henic, raionul Alba, re­ tător, fapt pentru care a fost elevul Caş-mir Bauer, despre şef adjunct al secţiei regionale Au trecut mulţi ani de atunci. Acum, De ocări şi-murătură ?
petă cu copiii jocurile „Hora numit responsabil al: grupei prietenia, celor două mici pio­ Maria Armaşu se află printre fruntaşii SANDU PLATON
mare" şi „Bir oiţă bir". Ea şcolarilor. niere : Elena Klein şi Marcela de învăţămînt şi cultură C. S.
răspunde de grupa şcolarilor
Am văzut din partea acestei secţiei. Pentru merite deosebite în 000000000000004 O ferte de serviciu- «»ooooqo<»o6oo>
instructoare un deosebit inte­ muncă, în anul1 1950 a fost distinsă
cu „Medalia Aîuncii“.
care e destul de numeroasă, e res pentru a asigura copiilor Ivmicii din Petroşani care în­ O.C.L. Produ'se Industriale Interraionala Deva. 8o
formată din 44 de elevi. In nu­ clipe cit mai plăcute in tabă­ vaţă la şcoli diferite dar care Pe comunista Maria Armaşu am în- ANGAJEAZA: g

mai cele cîteva zile¦cile s-au ră, am văzut-o străduindu-se s-au cunoscut încă de anul tre­ tîlnit-o zilele trecute în- toiul preocu­ .GESTIONARI» ŞIVÎNZĂTORI pentru magazine, in condiţii fa -8
scurs de la sosirea copiilor în să şi-i apropie sufleteşte. Copiii cut la Geoagiu Băi. Acum, la părilor. Lucra de zor pentru a înde­
tabără, instructoarea a ştiut să n-au rămas pasivi, acum ei o- Săcel, tot împreună vor petre­ plini angajamentul luat în cinstea zi­ „vorabile.,, atît in Deva cît şi pe reţea. 8
lei de 23 August, l-am răpit puţin din
închege o deplină armonie şi Înconjoară cu toată dragostea ce alte zile plăcute şi) de neui­ timp cu scopul de a afla cîte ceva Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre al intre-°
din viaţa ei. I-a fost foarte greu să-mi
prietenie între cei care încă lor sinceră şi curată, iar in­ tat. povestească totul. prinderii: telefon nr. 404. g

n-au împlinit vîrsta de 9 ani şi structoarea e fericită. Sînt multe de scris despre — „Lucrez în combinat de vreo 16 Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti' 8
ani. Am apucat şi timpurile vechi. E- g
ram curieră. Salariul mic, viaţă de
deci nu sînt încă pionieri. Ni­ Sînf mulfe de scris tabăra de la Săcel care a unit mizerie. Dar a trecut... La turnătorie g8 Deva, str. Avram- I-ancu nr. 2, 8
t cotină Udici, Tamara Vigonuc intr-un colectiv bogat pe unii lucrez de 10 ani. Îmi place mult a-
ceastă meserie. Pentru mine, anii a- d AA MN nG AA J( CE AA Z7 ĂX 8
ceştia au constituit o ascensiune în
şi Magda Daniel sini din îm­ Să greşeşti cînd scrii e cit din cei mai buni pedagogi, ai viaţă. q specialistă cu pregătire teoretică şi practică: corespunzătoareg
prejurimile Clujului, Minerva se poate de neplăcut şi totuşi regiunii noastre şi unde îşi pe­
|pentru, îndrumarea şi dezvoltarea producţiei de artă popularăg
Rad e din Lupsni, iar Marleti se intimplă. Dacă nu altfel, trec vacanţa cei 126 de elevi şi
l i n cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea H unedoara.8
Schan şi Irina Mesaroş din Pe­ atunci greşeşti prin însăşi faptul pionieri. Dar cine le poate cu­
Cei care doresc să ocupe această funcţiune' se vor adresa S
troşani. Unele vorbesc o limbă, că nu păţi scrie despre toţi, des­ prinde.
o-Ia sediul Uniunii: ,g
altele alta. llona Boghey ştie pre cei care merită. „Scrieţi, PETRE FĂRCAŞ1U
8-

00-00COCCocrooOOOTOOOOOOoo coco 00 oo oaoo oo 00 <30oo oo co OO00 00 00 00 oocoooooo

Imbunătăţindu-şi continuu munca, co­ piedici în activitatea unor comitete exe­ ta unor noi succese Un alt aspect negativ din şedinţele De asemenea, comitetul executiv din
mitetele executive ale sfaturilor popu­ cutive comunale. db comitet executiv este faptul' că la comuna Baru Mare, în şedinţa din Î3
lare de pe raza raionului Haţeg — lalte instituţii subordonate,, cu care întocmită cu această ocazie, s-a sta­ mă faptul că în asemenea condiţii de unele comune ca Bretea Strei1şi Sîntă- iulie, la articolul 2 din decizia adusă,
în urma lărgirii atribuţiilor şi dreptu­ Comiielele executive ale stalurilor ocazie s-au constatat unele deficienţe bilit să se execute pînă la 15 iunie pregătirea, şedinţelor, membrii- comite­ mărle, deciziile aduse sînt străine de obligă, comisiunea permanentă agricolă
rilor lor — au reuşit să conducă cu populare din comunele Baru Mare, 1958 repararea a patru poduri (în telor executive comunale au pe de o problemele ce se 'dedică la ordinea de să dea concurs agentului colector la
mai multă răspundere economia locală, Berthelot. Bosorod, Glopotiva, Lunca în păstrarea bunurilor. Pe baza discu­ locurile numite Badion, Valea Tălpii, parte posibilitatea să se documenteze zi. Astfel, în comuna ‘Bretea Strei, impulsionarea cotelor de carne, mă­
instituţiile social-cullurale, să obţină Cernii, Rîti Bărbat, Sarmizegelusa şl ţiilor purtate în şedinţă, s-a întocmit Işfăneşti şi; Pasconi):, precum; şt repa­ mai amănunţit şi să vină cu propu­ din cauză că problema campaniei a- sură ilegală pentru faptul că, comisia
mal bune rezultate în gospodărirea co­ Tofeşti, ţin cu regularitate şedinţele decizia nr. 23 care, la. art. 1, prevede rarea drumurilor comunale din : „De- neri concrete, realizabile, iar pe de altă gricole de primăvară s-a discutat după permanentă nu este subordonată decît
planificate reuşind să folosească cît predarea cu proces verbal a- băii popu­ lurel“, „Valea; de pietre” şi cel de la parte, expunerea părerilor în şedinţe, terminarea însămînţărllor, s-a adus o sfatului popular, avînd sarcini nu cu
munelor şi satelor, să satisfacă cerin­ mai bine timpul, atît pentru dezbate­ lare, fapt ce a avut drept rezultat ca căminul cultural din Negoi pînă la discuţiile în general, să se desfăşoare decizie care nui făcea obiectul ordinei caracter administrativ, ci de studiu- şi
ţele şi nevoile oamenilor muncii. A- rea colectivă a problemelor, cît şl aceasta să fie totdeauna în stare de Gălmăţîni; de zi, decizie, ce se rezuma- îa înca­ control aşa cum prevede art. 38 din
ceasiă afirmaţie este oglindită — prin­ peniru deplasarea oamenilor în sate funcţionare. Art. 2 din aceeaşi decizie, ta un nivel mai ri­ drarea paznicilor de noapte, deschide­ legea pentru organizarea şl funcţiona­
tre altele — şi prin faptul că în ul­ pentru rezolvarea problemelor curente. stabileşte ca în fie­ Pentru aceste lucrări, membrii co­ dicat şl ceea ce este rea unor drumuri- şi altele. rea sfaturilor- populare.
timul iimp satul Rîu-Bărbat, a fost com­ care sîmbătă seara mitetului executiv ca Mihăiescu Du­ mai esenţial, decizi­
plect cooperativizat, numărul întovără­ In ce priveşte străduinţa ce se de­ mitru, loan Coţolan, Romulus Işfănes- ile ce se iau. sînt Comitetul executiv din comuna Sîntă- Comitelui executiv al sfatului popu­
pune pentru mai buna organizare şi să se facă curăţe­ cu, Balintoni Aurel care au avut sar­ mărie, in şedinţa- din 15 iunie, cu lar raional, sezisat de aceste lipsuri, a
şirilor agricole din raion a crescut de desfăşurare a şedinţelor de comitet e- nie generală, îngri­ cini concrete, au antrenat deputaţii pe bine chibzuite. toate că a analizat activitatea desfă­ anulat articolele amintite din deciziile
la 25 la 53 unităţi, au luat fiinţă. 4-, xccutiv; subliniem fapiul că- în bună sate care, cu ajutorul comitetelor de Din păcate avem comune ca de e- şurată db circumscripţia sanitară, în comitetelor executive ale comunelor
cooperative zootehnice etc. la acţiunile parte comitelcle executive comunale, jirea parcurilor din faţa clădirii ad­ cetăţeni pe circumscripţii electorale, au cele trei articole ale deciziei, elabo­ respective.
gospodăreşti şi de interes cultural; nu iau- măsuri ca rapoariele ce urmează ministrative, ceea ce face ca sfatul dat un adevărat caracter de masă a- xemplu Răchitova, Puii Silvaş, care rate, nu1 vorbeşte nimic despre masuri
fost date în folosinţă. în timp de im­ a fi dezbătute şi celelalte materiale popular comunal Sarmizegelusa să fie cestel acţiuni, executînd în scurt timp nu înţeleg rolul şedinţelor de lucru din pentru îmbunătăţirea muncii; sanitare ci Din lipsurile ce încă se mai mani­
model în gospodărire. repararea celor patru poduri, şii pie­ care cauză în cursul trimestmilui; I nu de cu totul alte probleme. festă la unele comune, se desprinde
an şi jumătate, patru şcoli, un inter­ prezentate în şedinţe, să< fie dim timp truirea cu 11.400’ m.c. pietriş a drumu­ au ţinut nici o asemenea şedinţă. Şi, că esie necesar să se selecţioneze cu
nai, trei cămine culturale, s-au elec­ cunoscute şi studiate de fiecare mem­ Un alt exemplu poziliv ni-l oferă rilor amintite, pentru care- s-au1 efec­ se înţelege, nici; măsuri; concrete nu au <Ds deficienţă1, e drept din ce în ce grijă problemele, să nu se includă, în
trificat 5 sate, s-au construit 14 po­ bru din; comitetul execuliv. In comut- comitetul executiv din comuna Lunca tuat 4.445 zile cu braţele şi 1.244 zile elaborat. mai rar întil-nifă^ este că unele comi­ graficul de şedinţe probleme depăşii?,
duri şi podeţe, 27 alte lucrări1, fiind Cernii care înaintea şedinţei din; ziua cu atelajele prin contribuţie- în. muncă. tete executive comunale din cauza ne- ian lucrările curente simple ca, rezol­
în lucru încă 25 de construcţii so- \ de 30; mai a.c. a trasat sarcini mem­ In aceste condiţii este clar că pro­ studierii- temeinice, a. legilor şi: hotă- varea unor cereri, să fie date membri­
cial-culturale noi. na Sarmizegetusa de exemplu, după brilor săi, de a însoţi comisia perma­ Aceste exemple, cît şi altele, confir- bleme importante, vitale pentru comu­ rîfilor Consiliului; de Miniştri, aduc de­ lor din comitetul executiv care răs­
ce secretarul- comitelului executiv se nele- respective, rămîn timp îndelun­ cizii- care nu se încadrează în. pre­ pund. de problemele respective, peniru
Obţinerea acestor succese se dato- îngrijeşte ca raportorul să; se pregă­ nentă de gospodărie şi drumuri în gat nerezotvale, o serie de lipsuri« şi vederile legale. Astfel, comitetul exe­ a le soluţiona polriyit legilor în vi­
reşte în bună parle activităţii rodnice tească cu cel puţin. 3-4 zile înainte, greutăţi nu pot fi înlăturate Ia timp, cutiv al comunei Livadia, îit şedinţa goare. Această pe de o parle peniru
desfăşurată; de comitetele executive ale fiecare sat peniru a cerceta starea, controlul îndeplinirii, principalelor sar­ din- 9 iulie la art. 6 din decizia adu­ a face ca şedinţele să se desfăşoare
sfaturilor populare comunale. raportul şl afle documente sînt expuse să, aprobă a se da locuitorului Saica operativ; iar pe de altă parte peniru
în camera deputatului, unde seara, drumurilor. Pe baza constatărilor fă-, cini slăbeşte. Simion, nici unde angajat, 0,03.' fia.. a se lua decizii cpncţete care să con­
Analizînd felul cum comitetele exe­ membrii comitelului executiv le consul­ teren, peniru construcţie1 de casă, cu tribuie la îmbunătăţirea activităţii sfa­
cutive ale sfaturilor populare comunale tă şi a doua zi se deplasează pe safe cule s-a putut întocmi o decizie con*; toate că1 decretul nr. 498/1954, modi­ turilor populare în problemele ce le
şi-au organizat munca, cum au acti­ ficat prin decretul nr. 423/1955, pre­ analizează.
vat şi cum s-au desfăşurat şedinţele pentru a se convinge despre exacfî- cretă pentru îmbunăiăfirea muncii. Ast­ vede că asemenea loturi se dau numai
(atea- datelor, cuprinse în. ele. Aşa s-a angajaţilor, ta propunerea întreprinde­ fOAN HARAGA
lor de lucru, putem arăta o serie de procedat la şedinţa- comitetului, executiv fel la articolul 1 din decizia nr. 19 rilor şi instituţiilor unde lucrează.
aspecle pozitive care justifică realiză­ comunal di.g\ ziua de 20 iunie, cînd şeful secţiei organizatorice (
rile din raion, precum şi o serie. 3e membrii comitetului executiv, comunal Sfatului populär raional: Hal?)
deficienţe care nu. pot constitui decit au analizat problemele de gospodărire
ale sfatului popular comunal şl a celor­