Page 15 - 1958-08
P. 15
Nr. î l 29 DRUMUI SOCIALISMULUI Pagj3
fp fielu d iu L m a fii O călătorie M ecanicul de locom otivă
prin tară
Un huruit puternic, un clinchet stri plan, ajungînd la un indice de ţO pînă la 21 Iulie, cu 12,3 la sută mal După intrarea în vacanţa de vorbească cu aiîia patos tnctt ochii ¦¦¦¦¦•¦¦*¦4¦¦¦44¦4«44
mulţi piloţi faţă de plan. Tot în a- vară a elevilor conducerea şco albaştri / nari şi senini ai mecanicu
dent de clopoţel, care insistă şi in la sută. ceastă perioadă au redus spargerile lii medii mixte din Sebeş a or — A, Ticu-al meu? E băiat bun lui, capătă străluciri stranii, scapără mecanicul de astăzi, a trecut m ult
cu 50 la sută faţă de admis. ganizat cu un grup de elevi dar... şi ştrengar. $bia a împlinit 7. de bucuria şi mulţumire. Poate am timp, cu bucuriile şi necazurile lat,
sistă. Deodată, pe rampa înaltă şi Munca lui Iile Hoară, mecanic la Cele trei schimburi ale bateriei, în- fruntaşi îa învăţătură o excursie ani, nu merge la şcoală, dar ştie să f i vorbit mult despre Ticu şi Ninel, In 1944 Petru Pienar era fochist pe
prin cele mai importante centre numere şi să socotească. dar mecanicul de locomotivă, Petru locomotivă, iar tn iunie 1947 a fost
îngustă a- cuptoarelor a început for maşina de scos uşi, sau a lui: Ghe- trecîndu-se în muncă, au marcat pe industriale, economice şi cultu Pienar, de la depoul C.F.R. Simeria, trimis la şcoala de mecanici din O-
graficul de producţie de la 1-21 iulie, rale din ţară. Excursia a durat — Dar cine s-a ocupat de el, cine s-a uitat la ceas şi a sărit ca ars. raşut Stalin. După un an, a devenii
fota. Parcă din pămînt, au apărut o orghe Pietraru — uşier — pare fără o realizare de 2.587,490 tone de cocs 29- zile, timp. în care elevii au l-a învăţat ? Mai erau cîteva minute şi trebuia să mecanic, avea pe nună o locomotivă,
metalurgic peste plan. 23 August se vizitat oraşele Iaşi, Arad, Tur- pleca. Nu-i vorbă, Locomotiva era dar tot era necăjit. Nu putea uita lo
mulţime de oameni în salopete. importanţă în realizarea angajamen nu Severi®, Oraşuli Stafin, Ti — Cine? curile de unde a plecat. Voia ca ori
apropie cu paşi repezi, dar şi cocsa mişoara, litoralul Mării. Negre A stat- puţin, parcă pe gloduri, a. ce preţ-, Simeria. Ş i iaiă-l în 1950 din
Aşa este în fiecare zi la cocserle — tului. Evident, aceasta-i o greşeală. rii îl ţin isonul. Ei mai au 1.760 tone zimbit şi, insţirşit, i-a dai drum ul:
pentru a-şi îndeplini angajamentul: cu minunatele sale staţiuni bal- — Tătică-su. 'Nu era chip să scap
un peisaj vechi,, dar mereu nou re Fără munca lor conştiincioasă, ar fi luat. neo-cliimatedce şi altele. In a- de el. Are un prieten Vlcu, care este
ceastă excursie elevii au luat tn clasa a l-a. Venea acasă şi se
înnoit de munca neîntreruptă a celor mai dese spargerile la piloţi, iar pro Cocsarii sînt cam supăraţi — ar cunoştinţă de marile realizări punea, pe. pilos: „Dam, Vicii are
vrea să dea mai mult peste angaja obţinute. d'e oamenii muncii pe cărţi şi caiete, Vlcu. scrie, vreau şi
trei schimburi de cocsari. De multă cesul de încărcare al cuptorului ar ment. . drumul construirii socialismului Cil...
in patria, noastră cit şi do fru Ce să fac, am făcut pe învăţătorul
vreme ele sînt în întrecere şi dau întîrzia. — Dar cum, cum să dăm, cînd museţile naturii pe unde au tre şi... a mers. Mai am. un „titirez" — pregătită de mult şi fochistul său, nou la Simeria, pe diferite trenuri de ¦¦¦A¦¦»
n-avem destul semlcocs ? Să ni se cut. In fiecare loc vizitat, excur Ninel. Mi-e icre drag. Cum vin aca T-udor Magda, l-ar fi anunţat la timp, marfă sau persoane. De mulţi ani lu
bătălia să-şi îndeplinească angaja In luna aceasta, în fruntea între sioniştii au primit explicaţiile să din tură,. îmi sare de gît, mă să dar nu putea să plece pînă ce na-şi crează pe trenuri de persoane pe ru
aducă materie primă şl vom da pînă necesare îmbogăţindu-şi astfel rută ¦şi-mi zice:. „Tâticu-meu, sălu-
mentul luat în cinstea zilei de 23 cerii se situează „Schimbul tineretu la 2.090 tone cocs metalurgic peste cunoştinţele despre oameni;, tă-mă că azi ¦am fost cuminte"
muncă şi viaţă. Cînd' îl întrebi de copii, începe să
August, de a da 24.000 tone cocs me lui“, condus de utemistul ing. Viorel angajament 1 Aşa vorbeau pe rampă mai revizuia singur, încă odată lo tele : Simeria — Arad t Simeria — ¦
cîţiva muncitori. MIRCEA IONAŞ comotiva. Sibiu/ Simeria — Hunedoara şi Si
talurgic peste plan. Ardeleana şi de maistrul Aron Gros. meria — Teiuş. O<¦¦¦»
Semicocs mai mult — acea&ia-i do corespondent Omul senin şi vioi de pînă' acum, ¦¦
Schimbul maistrului Ştefan Staron Este un adevărat schimb al tineretu rinţa cocsarllor hunedoreni. parcă era altul. Uitase 'de Ticu şi de Mecanicul Peira Plenar mat întot
O
şi al inginerului Emerik Kaba — lui. însufleţiţi în muncă tinerii1, coc GH. I. SANDU
iniţiatorul întrecerii, nu putea sari din acest schimb nu luptă, nu N ineli cutele adinei şi proeminente deauna are depăşiri la norma de ki
de pe frunte dovedeau încordarea şi lometraj 24-25 ta sută. Pe fişa sa
şă s,e lase „bătut“. Ar fi fost mai pentru cantitate, ci şi pentru ca grija cu care-şi revizuia maşina. încă personală- de materiale, în ultimele ¦¦¦¦
puţin şi un sunet strident m-a făcut trei luni, s-au înregistrat economii la o»
o ruşine pentru cocsarii lui. /Muncind litate. Echipa condusă de Traian Că- să tresar. Primul semnal, apoi ră combustibil de 8 la sută, de ulei mi «
bufniri greoaie şi locomotiva începu neral 12 la sută, ulei specific 5 la «¦¦o«o¦
intens, dind tot mai mulţi piloţi pes lugăru, mecanic principal la maşina să alunece pe şine. In curînd, nu se sută, ulei-mlvolină 40- la sută şi de
mai văzu. Zarea o înghiţi', doar va compresor 100 la sută. Aceste econo
te plan, au repurtat o victorie în de şarjare nr. 1, în această lună. nu
semnată. La 23 iulie exact cu o lună a înregistrat nici. un ret de spargere.
înainte, ei şi-au îndeplinit angaja Schimbul tinerilor munceşte într-un
mentul de a dfa 8.000 tone cocs peste ritm intens. Utemistul Aure! Cristea,
plan. Cocsarii din acest schimb nu mecanic pe locomotiva electrică, de luri de fum se mai destrămau le m ii de uleiuri au contribuit ta reali o-
neşe şi graţioase în văzduh. zarea a 7.000- ktn. — ungere pe luna
se vcur mulţumi cu acest rezultat Ei serveşte în aşa fel, incit niciodată ¦¦oo
îşi vor reînnoi angajamentul. n-a fost întîrziat graficul de descăr
„In. pas. cu viaţa" adică în ritmul care. Maşina de şarjare nu este lă BILANŢUL UNUI TRIMESTRUZilele trecute a avut loc la Bun iată, educator şi bun soţ în iulie. Cifrele sînt foarte semnificative ¦
general al întrecerii merge şi schim sată să aştepte cu piloţii de cărbune familie... bun mecanic pe"locomotivă.
bul inginerului loan Căbuţă şi al gata comprimaţi.. Cu aceeaşi atenţie Banca de stat regională, o şe şi procentajul nu e mic. Oare cum ¦¦o
maistrului) Traian Vasiu. Echipa lui lucrează şi loan Oţoiu, mecanicul de dinţă de analiza muncii filiale de tov. Ilie Gaşotă, directorul Deşi în unele sectoare de acti Modestia ce-l caracterizează, nu a reuşit acest mecanic să facă aşa de o<•
Roman Bota, mecanic principal ta la împingătorul de cocs al maşinii lor raionale şi orăşeneşti ¦din B.R.P.R. regională, a reieşit că vitate s-au obţinut rezultate bu l-a lăsat să-mi spună nimic despre mari economii 7 i*«rD
comprimarea, piloţilor de la maşina de şarjare. regiune. Din raportul prezentat unele filiale ca Petroşani, Hu ne,. totuşi au. fost scăpate unele *0 realizările- şt munca sa de mecanic.
nedoara şi Orăştie au avut o probleme din munca filialelor. ţ Parcă-t stătea în faţă şi de undeva Folosirea raţională a locomotivei
de şarjare nr. 2, s-a străduit să dea Muncind; astfel, cocsarii acestui Gligormuncă susţinută printre oameni preocupare pentru acordarea de De exemplu, problema reducerii
cît mai mulţi piloţi de cărbune peste schimb au comprimat şt încărcai credite necesare lărgirii produc împrumuturilor nu a_ fost sufi şi a materialelor — iată procedeul ir
pentru tăiatul şi transportul ţiei bunurilor de larg consum şi- cient urmărită de filiala Petro ir
micii mecanizări. De asemenea, şani, unde datoriile restante sau cel mai uşor şi cel mai de seamă.
slilpilor necesari electrificării. unele filiale ca cele din Cugir, menţinut la acelaşi nivel în tot f îl făcea semn cu degetul să tacă. Petru Pienar,. după cum-- m-au infor **
Haţeg şi Orăştie au fost preocu cursul trimestrului II 1958. Fă- X Dacă împrejurările aduceau în discu- mat- tovarăşii tu i n - a depăşit nicioda *C
ELENA MOISESCU pate pentru realizarea planului cînd o privire a felului cum s-a % ţie Lucruri legate direct de munca sa,
Deputatul Hada corespondentăde casă-, chiar depăşi ndu-1. Aces dus munca în trimestrul II, re 1 comunistul Petru Pienar îşi înghiţea tă- consumul specific pe 100’ (tonă) ¦¦?¦«¦<<*•»•
te filiale au fost preocupate şi iese că aceasta s-a îmbunătăţit km., încadrindh-se întotdeauna in do ¦¦¦«¦*O¦
faţă de trecut. cuvintele şi se dădea în- altă vorbă: za repartizată: Despre buna întreţi
pentru o bună gospodărire a nere a- locomotivei nici nu mai vor
Analizîndu-se fiecare indice în 4 despre Ninel, despre Ticu sau despre
banului avînd o circulaţie bă parte, reiese că unele filiale cum bim: Imediat după o rută, oricine ii
întruna din zilele călduroase gor 'Hada a atras in gospodăria ar fi Hunedoara, Cugir şî Brad «4•»- noul lui apartament. Abia după ple
ale1 lunii iulie am notat citeva „Viaţa Nouă" din satul Ţelna,. nească justă. carea trenului, tovarăşii tui de mun- poate vedea pe mecanicul locomotivei
date de la secretarul Sfatului pe Fiorea Gligor, Ion Hada a O
popular al comunei Ighiu, tov. lui C lem en ta p o i a muncit pen 230.239 nu acasă, ci în mijlocul piese
Nicoiae Ig n ea : la salul Ighiel tru. crearea întovărăşirii „7 No « că au dezlegat misterul", povestin-
iembrie“ din acest sat, atrâgînd lor — le curăţă,r Ie unge, le îngri
există gospodărie agricolă co în întovărăşire pe Fiorian Hada 4 du-mi- viaţa- acestui mecanic. jeşte.
lectivă, in Ţelna şi Şard la fel.
De cinci ani lucrează pe aceeaşi
locomotivă cu fochistul Tudor Magda, — Şi ea trebuie sa se odihnească
însă, niciodată n-au avut dificultăţi. curată / Cine venind de la drum nu
Asemenea rezultate na-s venite lui Teodoru, pe Ion Hada lui A- şi-au organizat mai bine munca 'Amîndoi muncesc atent şi cinstit. face întîi o baie şt apoi... odihna ?
de la sine. Deputaţii sfatului mos şi alţii. H )m m ia Pentru furt din avutul obţinînd realizarea celor mai' Nu-şi aminteşte nimeni să fi avut In timp ce grupul de mecanici ş i
popular, şi agitatorii, organiza- Pentru construirea grajdului obştesc buni indici, clasîndu-se astfel pe vreodată accidente, depăşiri de sem jochişti îmi povesteau aceste lucruri,
Iiilor de bază, au fost mereu in A vîridui cu suprapreţ primele tocuri în întrecere. nale sau de timp. De trei ani, me m ă gindeam. la Petre Pienar. Pe un
mijlocul oamenilor, lămurinda-l gospodăriei colective din satul canicul de pe locomotiva 230.239 pri deva, departe, aleargă peste cîmpii,
să păşească cu încredere pe Ighiel, deputatul Gligor Hada a Pentru a-şi crea venituri supli In discuţiile purtate s-a- arătat meşte cel de-al 13-lea salariu pentru şi rîuri, se- opreşte puţin şi iarăşi
calea muncii in comun — cale intervenit la Ocolul Silvic pen telul cum se va' duce munca în
tru procurarea materialului lem viitor şi ce măsuri se vor lua
sigură spre bună stere. nos şi a mobilizat pădurarii din mentare în mod fraudulos, indi Individul loan Poha, pripăşit pentru îmbunătăţirea muncii. muncă ireproşabilă. De la neînsem porneşte.
Am aflat apoi Ighiel de a mun vidul loan. Munteanu Pecu, fost pe meleagurile haţegane, se an
ci voluntar — in gestionar la bufetul cooperativei NICODIM DAV1D natul meseriaş lăcătuş din 1942 la GH, SANDU- IGRDACHE
că deputatul re din comuna Silvaşu Inferior, ra gajează la şantierul de construc
gional Gligor timpul liber — corespondent
/Iada, din cir la construirea ionul Haţeg, a vîndut kg. de ţii al Sfatului popular raional
cumscripţia elec grajdului colec bere cu 7 Tei, în1 îoe de (1 lei, Intr-una din nopţi fură
torală nr. 3 din tivei.
comuna Ighiu, cum prevedeau actele. Prins a- " din dormitorul şantierului ca>-
raionul Alba, a Rezultate bu
muncit cu drag ne a obţinut şi supra faptului a fost deferit jus zarmament pe care îî vinde. Conştient de rolul important păşire a indicilor faţă de plan prinderii s-au. acordat prime şi
in această cir ca preşedinte al tiţiei. Pentru fapta sa Tribuna Fiind prins în flagrant delict, pe care preparaţia Petrila îl are cu 4,1 la sută la cărbunii bruţi ajutoare excepţionale în valoare
cumscripţie. O- comisiei perma lul popular raional Haţeg l-a este trimis în faţa instanţei. Tri in dezvoltarea economiei noas supuşi preparării, cu 5 la sută de 45-.000 lei.,
dată, Gligor Ha- nente „drumuri condamnat pe inculpatul loan bunalul popular raional Haţeg tre naţionale, prin recep- la cărbunele net preparat-, cu 3
da, îndrumat de şi poduri“ din Munteanu la 1 an 'şi. 6 luni. în !-a condamnat pe inculpat pen ţi-ona-rea, prelucrarea şi. va îa sută la brichete, cu 4,1 la sută O contribuţie însemnată la
comitetul comu cadrul sfatului chisoare. tru furt din avutul obştesc la lorificarea producţiei de căr creşterea producţiei şi- producti
nal de- partid, a popular al co 2 ani; închisoare. buni dată de minerii ce la semicocs-, iar valoarea pro vităţii muncii au dat-o; în mod
invitat întovără munei Ighiu, un „Negustor!“ de vite lor tref exploatări Petrila, Lo- ducţiei globale a fost depăşită deosebit echipele conduse de tov.
şită şi oamenii de, tn calitate de cu 4,6 la sută. La- brichete, de Mihai Meizenbach, Teodor Col-
din satul Ighiel deputat comu De mai mult timp indivizii Furt din avutul personal nea şi Aninoa-sa şi o parte a exemplu, s-a dat in plus faţă de da, Eugeni Szedlacsek, Iosi-f
să. iu parte la im păr]irea 'produ nal, prin munca loan Murg. din corn. Silvaşu producţiei de la mina Vulcan, perioada corespunzătoare anu Hbgh, Zlegnean Iosif, Nicotae
selor la G.A.C. Ţelna. Aci ei Inferior, Adam Dumoi şi loan Intr-una din nopţi, individa harnicul colectiv de muncitori, lui. precedent 9015 tone. Hirsch, Alexandru Capsam,. Io-
s-au convins de superioritatea 'de lămurire dusă de la om la om, lonascu din satul Măceu, raio Ileana Adam, după ce a petre ingineri, tehnicieni şi funcţio sif Filimon, Ad-albert Popp şi ah
muncii tn comun şi de rezulta şi cu sprijinul Comitetului execu nul Haţeg,, se ocupau cu; cum In ceea ce priveşte calitatea ţm Ca buni organizatori: ai pro
tele bune obţinute de colectivişti. tiv a reuşit să antreneze locu părarea si vînzarea de animale cut Ia un chef cu Viorel Gheor- nari al acestei' întreprinderi, an sortimentelor de cărbuni s-a re cesului- de producţie s-au evi
Apot, stînd de vorbă in mai itorii din Ţelna să construiască în mod. ilicit. Din acest comerţ ghioni, gestionar fa cantina- din trenat în întrecerea socialistă în alizat un procent in minus faţă denţiat tov. ing. Cornel Breazu,
multe rînduri cu Valentin Bele, ei îşi creau venituri fabuloase cinstea Zilei minerului şi a zilei de cel admis atît la conţinutul precum şi prim-maiştrii: Carol
Samoilâ Mihailă, Costea Ironim trei poduri, iar pe cei din Ighiel în mod fraudulos. Prinşi de or Boita, raionul Haţeg, i-a furai de 231August, a obţinut zi de zi de cenuşă cît şi la umiditatea Zoller şi Traian Moldovan.
şi Mihai Opriş, a reuşit ca pînă ganele de miliţie în timp ce vin acestuia în timp ce dormea su cărbunilor.
să construiască două poduri. deau-. animale, au fost arestaţi ma de i.500 îeî. Chemată- în fa importante succese' in muncă. De asemenea se lucrează in
la urmă să-i lămurească pentru şi deferiţi justiţiei. Pentru prac ţa instanţei judecătoreşti indivi P rin punerea în aplicare a u- Munca conştiincioasă şi re tens la reparaţia capitală a blo-*
ca să intre in gospodăria colec In problema electrificării co da Ileana Adam- şi-a recunoscut glarea amănunţită a aparatelor oului „O“ de la. Lonea cu 14’ a-
tivă. ticarea; de comerţ ilicit inculpaţii fapta. Pentru furt din avutul per nor lucrări principate din planul de spălare au făcut să se recu part'amente confortabile, unde se
munei Ighiu, deputatul Hada, de măsuri tehnico-organizatori- pereze peste plan 8460 tone de vor muta- în curînd' familiştii- an
hrt toamna anului trecut, spri sonal inculpata a fost condam ce, precum- şi perfecţionarea unor cărbune mărunt, ceea ce consti gajaţi. aii preparaţiei Petrila, iar
alături de alţi deputaţi, a ajutat maşini şi insfalaţiuni în sectoa tuie o economie de 1.600.000 lei, restul- de 13 .apartamente vor fi
jinit de agitatori, deputatul Gli iar economia totală provenită da-te in folosinţă in ajunul Zilei
la încasarea sumelor — in spe au fost condamnaţi de Tribuna nată la 3 ani închisoare,, fiind rele productive, s-a ajuns ca în minerului.
lul popular raional Haţeg la cîte prin respectarea şi reducerea
cial in satul Ţelna şi a dus o 2 ani închisoare. arestată în sala de şedinţă a semestrul I; al acestui an, să se consumurilor specifice la mate IOAN GAVANESCU
. obţină depăşirea tuturor indici riale, energie electrică, aburi,
tribunalului. aer comprimat etc. pe perioada economist la preparaţia Petrila
lor prevăzuţi in planul de stat. ianuarie-iunie au însumat un to
Printre aceştia se pot enumera:
Organizaţiile de o oo terminarea şi punerea in funcţi
une a lucrărilor de alimentare a
sa sprijine m ai elevatorului de cărbune brut nr.
activitatea or IL T. 4;. terminarea reparaţiei capita tal de 3.900.000 lei redueîndu-se TEN IS D E cflM P
le a' ciurului de spălare „Rlîeo“ astfel preţul de cost al sortimen „ J iu !" la a treia
nr. 1 'pentru cărbunii 10-80 mm. telor de cărbuni.
victorie consecutivă
Comitetul orăşenesc de par număr de 75 utemişti dintre cei Mihai Vass, Emerik ICovacs^ nea şi' munca de educare a ti • înlocuirea conductei de preaplin Această situaţie favorabilă a-
id, Vulcan a analizat- de curînd mai merituoşi. Francisc Binder,, Adolf Vizei şl. neretului se desfăşoară în mod de la eonii, mare cu alta- de un permis întreprinderii ca pe lin Timp de două zile s-a desfă
ctivitatea desfăşurată de comi- loan Giuru, deşi. au fost reparti nesatisfăcător. debit, mai mare ; gă salariile tarifare, să se plă şurat în oraşul Petroşani o in
stul orăşenesc U.T.M. în 1pro- In munca de întărire şi creş zaţi să răspundă de aceste orga tească muncitorilor prime de teresantă competiţie de tenis de
lema întăririi şi creşterii ral tere a rînduri lor organizaţiilor nizaţii de bază, ei nu au dat un Ca urmare a aplicării acestor producţie în valoare de 835.000 cîmp in cadrul categoriei A.
urilor organizaţiilor U.T.M. U.T.M. se evidenţiază organiza ajutor practic şi eficace birouri Comitetul orăşenesc de partid măsuri- s-a- reuşit ca in cele d lei, prime de recuperare 275.000 In această competiţie formaţia
ţiile de bază nr. 4, 5; 6 şi colo lor organizaţiilor de bază, ci se face şi el vinovat pentru- că luni ate anului curent să sei pre lei, prime speciale 42.000 lei, „Jiul“ din localitate a- întâlnit
Din raportul prezentat de tov. nie de la mina Vulcan, Eiectro- le-au lăsat să muncească la î-n- nu a; dat atenţia cuvenită mun lucreze întreaga producţie spo echipa „Ştiinţa“ din Cluj. Te-
iheorghe Mi.trea, secretar al co- mentaj Paroşeni, uzina electrică tîmplare, fără a le controla şi cii de partid în rîndurile tinere rită de cărbuni a minelor ară prime de eliminarea locaţiilor nismenii de îa „Jiul“, deşt lip
nitetului orăşenesc U.T.M., cît şi I.G.O., care au. primit luna 13.000' lei, iar din fondul între- siţi de aportul jucătorului lu-
i din discuţiile purtate pe mar de lună cîte 3-5 tineri. Aceste tului, negii jiînd; munca, de con tate mai- sus, obţinindu-se o de hasz, au reuşit să satisfacă pe
inea acestuia, a reieşit că mun- organizaţii, pe lingă faptul că, deplin aşteptările celor cîteva
a de primire în rândurile- UTM, acordă o atenţie deosebită îm trol şi- îndrumare asupra, acti sute- de spectatorii care timp de
! prim ii semestru al acestui bunătăţirii compoziţiei sociale, două zile şi-au încurajat supor
ti„ s-a îmbunătăţit- simţitor fa- se ocupă şi de educarea tineri îndruma în muncă'. vităţii- organizaţiilor de partid în Pe msfe malerîslsfir terii.
ă de anul trecut. Astfel, dacă lor noi primiţi în U.T.M.
înă în decembrie anul trecut, La aceste organizaţii de bază ce priveşte conducerea organi Victoria- a revenit formaţiei
e primeau de către organiza Nu acelaşi lucru se poate spu se manifestă şi o slabă preocu „lini“ cu 11 la 4. De menţionat
r e de bază din raza oraşului ne despre alte organizaţii, cum pare faţă de pregătirea trtemiş- zaţiilor dfe bază U.TiM. de care Sub’ acest titlu a apărut un articol fo ziarul nostru, prin că „Jiul“ este la a treia victo
itre 15-25 tineri, în perioada a- s în t: nr. 1, 3 şi 8 de fa mina iilor pentru- a devenii candidaţi acestea răspund. care f.C.S-.Hl-ul era criticat pentru, că nu a asigurat apa cu rie consecutivă.
lintită s-au primit între 30 şi Vulcan, Energo-construcţii P a de partid. Dlw- această cauză) nu rentă- muncitorilor cazaţi* la tabăra Gazometru.
5 tineri' lunar. roşeni, spital şi şantierul 6 con mărul utemiştîtor care au fost Este necesar ca- lipsurile sem lată acum formaţiile folosite
strucţii Vulcan, care, deşi au recomandaţi organizaţiilor de nalate să fie- lichidate în cel In urma articolului apărut, direcţia administrativă a ICSH. de ambele echipe:
Un rol important în îmbumă- posibilităţi mari, au muncit slab partid pentru) a fi primiţi can> mai-scurt timp. Re viitor Comi a comunicat urm ătoarele:
ăţi.rea activităţii, organizaţiilor în problema primirii de noi mem dld a# «te partid- este mic faţă de tetul orăşenesc- U.T.M-. să cea „Jiul“ P etro şan i: Sorin, Ve-
J.T.M. şi a organelor de coridu- bri în U.T.M. De- aceasta situa posibilităţi. ră în mod permanent sprijinul Pentru a alimenta tabăra; Gaizometru cu apă, I.C.S.H. a in rone, Turdeanu, Cenuşe, Vasi-
ere- a- acestora l-au avut docu- ţie se face vinovat atît Comite şi ajutorul Comitetului orăşe stalat o staţie de pompe racordată la conducta magistrală de lescu şî S. Vetcure.
acntele Plenarei a I'íll-a a C.G. tul orăşenesc U.T.M. cît şi or Im: general. Comitetul orăşe nesc. de partid în rezolvarea $ aPâ potabilă; a oraşului, alimentată- de- la sursa denumită „Se-
1 U.T.M. şi ajutorul mai- con- ganizaţi i.te de- bază de partid; ca nesc U.T.M-. Vulcan) a obţinut sarcinilor ee-i stau îr# faţăr şi MtenV: Deoarece sursa „Severîn“ nu are încă un debit de apă „Ştiinţa“ C lu j: Pusztaî, Korî,
ret al organizaţiilor de partid. re nui an analizat munca aces rezultate bune în ce priveşte să îndrume organizaţiile de ba » care să. satisfacă toate necesităţile, alimentarea taberei Gazo- Gbitifdai, Go-tiried, Drîmbo,*eanu
tora şi nu au- luat măsuri pen.- munca dfe întărire şi: creştere ă ză. U.T.M. să tacă acelaşi; lucru- metru_ s-,a făcut intermitent şi numai atunci cînd nivelul apei şi, Pop,
De ia începutul anului1 şi pî- Ijru îmbunătăţirea activităţii- lor rîndurilor organizaţiilor U .TiM ’. ?v în puţuri era- suficient: 'de ridicat pentru- a se putea: pompa. Acea-
lă la 1 iulie a.c,„ au fost pri- Totuşi, numărul celor primiţi în Comitetul orăşenesc de partid! m, sta- pentru faptul că tabără Gazometru este situată la cea mai Tot cu această ocazie s-au. des
îin această direcţie. U.T.M. nu este la; înălţimea po Vulcan- şi organizaţiile ele bază- U ridicată, cotă de- nivel a. oraşului. făşurat şi competiţiile fa dubiu
niţi, un număr de 210 utemişti sibilităţilor reale. Comitetul oră nu- trebuie să uite nici o cli-pă i) Ţinînd cont că, încă debitul de ăfâ- nu este' asigurat, pre- bărbaţi, dublu fete şi dublu mixt.
Unii membri ai comitetului şenesc a neglijat problema cree- că- răspund în mod nemijlocit V cum şi de faptul că în luna iulie staţia de pompe nu a funcţionat
i au fost recomandaţi pentru a rii unei organizaţii de bază în de munca organizaţiilor U.T.M. S. 8ALOl
orăşenesc U.T.M. cum sînt tov.. cătunul Dealul Babii, a creşterii şi ca atare ajutorul dat acestora- ' n' m0ft corespunzător, I.C.S.H. îşi însuşeşte critica adusă de
leverai- candidaţi de- partid un numărului tinerilor care să fie nu trebuie să se rezume numai ziar. Iar, pentru înlăturarea acestei deficiente direcţi» adminis corespondent
recomandaţi pentru ă 'deveni la unele- şedinţe, ei el trebuie dat trativă a 1nat măsuT»* de* a fi monfbtâ o pompă cir un debit
în mod practic pe teren. \v mai. marc de apă, pentru ca să poată absoarbe în rezervoarele
proprii, înlr-un timp scutit, o cantitate mare de apă. Pompă
candidaţi de partid.. De aseme DUMITRU ALBESGU >> a intrat în funcţiune în cursul lunii iulie.