Page 17 - 1958-08
P. 17

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VĂ !

Anul X Nr. 1130                      Miercuri 6 august 1958                                                           4 pagini 20 bani

în întâmpinarea,

ZILEI MINERULUI                                                                     Ritmul treierişuiui               pune deci ca organele de partid
                                                                                       trebuie grăbit!                şi de stat, conducerile unităţilor
    MINERII ANINOASEI                                                                                                 agricole socialiste să mobilizeze
                                                                                   In urma comunicărilor făcute       toate forţele în vederea executării
   şi-au Întrecut propriul angajament                                           de sfaturile populare raionale,       tuturor lucrărilor în perioada op­
                                                                                în cadrul Teleconferinţei din ziua    timă.
       ANINOASA (de la subredacţia noastră voluntară). S-a în­                  de 4 august 1958, comandamen­
  cheiat încă o lună de muncă spornică, lună cînd minerii Ani-                  tul agricol regional a apreciat        Situaţia treierişuiui pe
   noasei au depus eforturi susţinute pentru a obţine cele mai fru­             că ritmul treierişuiui trebuie gră­     raioane la data de 4
  moase realizări în întrecerea ce se desfăşoară în întîmpinarea                bit în toate raioanele.                        august 1958
   Zilei minerului şi a zilei eliberării.
                                                                                   Potrivit situaţiei comunicate,     ALBA              32,60 % |
        In dimineaţa lui 1 august, colectivul minei Aninoasa a ra-              rezulta că pînă Ia data de mai
 , portat cu îndreptăţită mîndrie că planul pe luna iulie a fost                sus s-au treierat cerealele păioa-    ILIA              32 %
 'îndeplinit şi depăşit. Din abatajele minei au fost scoase la su-              se de pe o suprafaţă ce reprezin­
 ! prafaţă într-o singură lună 3.000 tone cărbune peste plan, canti­            tă aproximativ 25 la sută din         HUNEDOARA 31,50%
 ta te pe care minerii Aninoasei au hotărît s-o extragă în lunile               suprafaţa totală cultivată cu ce­
 !mai-iulie.                                                                    reale. Or, situaţia respectivă es­
                                                                                te cu totul nesatisîăcătoare faţă
        In întrecerea ce se desfăşoară în întîmpinarea sărbătorilor             de posibilităţile existente în re­

’din august, colectivul minei Aninoasa s-a angajat să extragă                   giunea noastră. Aceasta dovedeş­      ORAŞTIE 30,60 %
' peste prevederile planului 3.000 tone cărbune.                                te că nu peste tot batozele lu­
: In perioada întrecerii — mai, iunie, iulie, — minerii Ani-                    crează cu întreaga capacitate,        SEBEŞ  22,20 %
; noasei au dat patriei 5.448 tone cărbune peste plan, întrecîn-                din cauză că sîaturiie populare

 ;du-şi astfel angajamentul cu 2.448 tone cărbune.                              comunale nu asigură o bună or­        HAŢEG  20 % J
      Succesul obţinut de colectivul minei Aninoasa în întrecerea des­          ganizare a muncii pe arii.
                                                                                                                      BRAD 7,44% !
   făşurată în cinstea sărbătorilor din august, este unu! din cele                 In raionul Sebeş, unde există
 ’ mai frumoase succese ale acestui colectiv.                                   79 de batoze, treierişul se desfă­     4 gospodării colective                ACŢIUNEA PATRIOTICĂ
                                                                                şoară încă încet. Faptul că s-au           şi 18 întovărăşiri
  Toate sectoarele peste plan                                                   treierat 22 la sută din păioase,                                                  a siderurgiştilor hunedoreni conţinu ă
                                                                                nu trebuie să mulţumească orga­          agricole au terminat
     Cele patru sectoare productive de la mina Aninoasa au în­                  nele de partid şi de stat raiona­               treierişul
cheiat luna iulie cu realizări deosebite în extracţia cărbunelui.               le. Dacă se luau măsuri din timp
Locul de sector fruntaş îl ocupă colectivul sectorului III, Piscu,              să se transporte griul Ia arii, se       Organizarea treierişuiui pe
care şi-a realizat sarcinile planului de producţie în proporţie                 puteau obţine rezultate şi mai        schimburi, transportul la arii cît
de 107,8 la sută. Locul II în întrecere îl ocupă colectivul secto­              bune. Aproape 30 la sută din          şi folosirea din plin a capaci­
rului I cu o realizare a planului" .'de 105,2 la sută.                          cereale se mai găsesc şi în pre­      tăţii de lucru a batozelor a fă­
                                                                                zent pe cîmp. In acelaşi ritm ne-     cut ca pînă în prezent la gospo­
     Se credea că greutăţile sectorului II nu vor putea fi în­                  satisfăcător se treieră şi în raioa­  dăriile colective din Apoldu de
cinse, că planul nu va putea fi realizat. Dar, entuziasmul de ca­               nele Haţeg şi Brad. Şi nu în-         Jos, Cîlnic, Reciu şi Boz, pre­
re au dat dovadă minerii acestui sector, entuziasm la care se                   tîmplător. In raionul Brad, pînă
adaugă şi ajutorul conducerii sectorului, a făcut ca planul să                  la data de 4 august s-au tran­
fie cu succes realizat şi chiar depăşit cu 4 la sută. Acest suc­
ces îi dă posibilitatea de a se situa pe locul III in întrecerea

dintre sectoare. Locul IV îl ocupă colectivul sectorului IV, Pri­               sportat Ia arii numai 18 la sută      cum şi în 18 întovărăşiri agricole        Pe zi ce trece acţiunea pa­         Incepind de la elevii şcolii      zilele trecute, de la furnalele
boi, care şi-a întrecut planul lunar cu 2,4 la sută.                            din cereale, iar în raionul Ha­       din raionul Sebeş să se termine        triotică a siderurgiştilor hune­    profesionale şi pînă la cel mai      1—4 s-au angajat că vor. munci
                                                                                ţeg, 30 la sută.                      treierişul.                            doreni de a munci in mod vo­        în vîrstâ furnalist sau aglome-      voluntar 200 de muncitori. Dar
Zi record                                                                                                                                                    luntar pentru înfrumuseţarea        ratorist, toţi ca unul, muncitorii   pe „şantier“ s-a constatat că a-
                                                                                   Treierişul se execută într-un         Odată cu terminarea acestei lu­     combinatului este îmbrăţişată       de aici lucrează ca pentru înfru­    eestora li s-au mai alăturat în­
   Ultima zi din luna iulie a fost   de cărbune. Deosebite au fost              ritm încetinit şi din cauză că        crări, colectiviştii şi întovărăşiţii  de sute şi chiar de mii de mun­     museţarea propriei lor gospodă­      că cîteva zeci de muncitori. A-
declarată de minerii Aninoasei       şi realizările obţinute de brigă­          batozele se defectează foarte des.    au avut satisfacţia de’ a afla că      citori. Aici fiecare colţişor al    rii. Pînă acum aportul ¦adus în      celaşi lucru s-a întimplat şi- la
„Zi record“. Succesele realizate     zile conduse de David Gavrilă,             In raionul Haţeg, trei batoze s-      au realizat producţii sporite la       combinatului îşi schimbă prin       această acţiune de muncitorii        secţia construcţii metalice. De
au fost închinate zilei de 10 au­    Mănăilă Vasile, Frăţilă Vasile             au stricat definitiv, lucru ce do­    hectar. Colectiviştii din Apoldu       munca acestor oameni înfăţişa­      fiecărui sector sau secţie este      aici, printre cei care pînă acum
gust, cînd minerii patriei noas­     din sectorul I, care au scos la            vedeşte că reparaţiile s-au făcut     de Jos au recoltat de pe cele          rea de la o zi la alta. In locul    destul de însemnat. Numărul oa­      au participat mai activ la a-
tre îşi serbează ziua.               suprafaţă între 31-48 tone căr­            de mîntuială.                         42 hectare cu grîu 94 tone, iar        grămezilor de pămînt, a fiarelor    menilor şi orelor de muncă vo­       ceastă acţiune, se numără mun­
                                     bune fiecare. Din sectorul II s-a                                                cei din Cîlnic au realizat de          nefolosibile şi a materialelor de   luntară realizate pînă în prezent    citorii Gheorghe Voina, Ion Sa-
   Fiecare brigadier s-a angajat     remarcat succesul brigăzii Iui                Campania însămînţărilor de         pe 85 hectare grîu, 167.857 kg.        construcţii, care pînă acum erau    depăşeşte deja cifra miilor. In      vu, Nicolae Moise şi alţii. Un
ca în ziua record să scoată la       Cosma Remus, iar din sectorul              toamnă se apropie cu paşi re­         Dintre întovărăşirile agricole,        răvăşite, apar terenuri nivelate    acest interval de timp (25 iulie     număr mare de participanţi la
suprafaţă cît mai mult cărbune.      IV s-a remarcat succesul obţi­             pezi. Aceasta presupune că într-o     cele mai bune rezultate le-au ob­      şi alei.                            — 4 august) au fost transpor­        această acţiune au venit şi de
In fruntea tuturor s-a situat bri­   nut de minerii din brigada Iui             perioadă scurtă trebuie făcute lu­    ţinut cele din Răhău şi Cunţa                                              taţi şi nivelaţi cîteva mii de me­   la sectorul laminoare, de la u-
gada de tineret condusă de Fran­     Biro Emeric,                               crări deosebit de importante ca :     care au realizat cîte 2.000 kg. şi
cise Schneider care şi-a întrecut                                               treierişul, arăturile şi pregătirile  respectiv 1.500 kg. la hectar.
propriul angajament cu 54 tone                                     LUCIA LICIU  necesare însămînţărilor. Se im-

^O oooooooooooooooooooooooooo<>oo<xxxxxxx>ooooooo oooooooooooooooooooovoooxxxxx> ooooooooooooooooooxxx> ooooooooooooooooo OOOOOOOOOCXXXX

Dinţara constructorilor comunismului                                                                                                                                                             tri cubi de pămînt.                  zina cocso-chimică cît şi clin ria­

                                                                                                                                                                                                 Mai în fiecare zi planificarea dul funcţionarilor. Acţiunea pa­

                                                                                                                                                                                                 iniţială este depăşită atît ca triotică a siderurgiştilor hune­

           Pe şantierul              tată la Moscova, în bazinul car­           te fi asamblată în numai 20 de        interioare sînt zugrăvite. Auto­       tică şi termică. In planificarea    num.ăr de oameni, cit şi ca mun­     doreni pentru înfrumuseţarea
                                     bonifer al Doneţului şi al celui           zile.                                 camioanele transportă panourile        apartamentelor s-a prevăzut ma­     că realizată. Astfel, într-una din   combinatului continuă.
          hidr ©centralei            din regiunea Volgăi. Linia pen­                                                  gata finisate pe şantierele de
                                     tru transportul energiei electrice            Aceste case se asamblează a-       construcţie. O macara-turn ridi­       ximum de confort pentru loca­
        de la Stalingrad             Ia mare distanţă Stalingrad-               proximativ după acelaşi „prin­        că panourile direct din camion
                                     Moscova, în curs de construire,            cipiu“ după care se construiesc       şi le aşează la locul definitiv.       L a C ă l a ntari. Camerele vor fi foarte lu­
   Pe şantierul hidrocentralei de    va avea o tensiune de 500 kilo-            căsuţele din cărţi de joc. Numai      Apoi 5 electrosudori sudează în­
la Stalingrad se fac pregătiri în    volţi — cea mai mare cunoscu­              că în ioc de cărţi de joc de asta     cheieturile pereţilor. Cu aceasta      minoase şi bine aerisite.
vederea punerii ei în funcţiune.     tă în istoria electrotehnicii.             dată se folosesc panouri din be­      procesul de asamblare a clădirii
In octombrie albia Volgăi din                                                   ton armat, în lungime de 5 m.         s-a terminat.                           lucrări de interes obştescAnul acesta se va construi un
raza hidrocentralei va îi stăvili­        O casă cu 4 e t aj e                  şi avînd înălţimea unui etaj. A-
tă de un baraj, iar la sîîrşitul      construită în 20 de zile                  ceste panouri, ca şi treptele de         Casele din panouri nu sînt          întreg cartier cu asemenea ca­
acestui an hidrocentrala va da                                                  scări şi acoperişurile se confec­     inîerioar.e celor obişnuite nici       se. In partea de vest a Mosco­
pentru prima oară curent indus­         Uri grup de arhitecţi din Mos-          ţionează în întregime Ia uzină.       prin aspectul lor exterior, nici       vei se vor construi 37 de clă­         Majoritatea locuitorilor din co­  uzină. Acest lucru a stîrnit ma­
trial. Puterea proiectată a hidro­   cova au elaborat proiectul unei            Tot acolo părţile lor exterioare      prin confortul interioarelor. Pe­      diri, o şcoală, un teatru şi cîte-  muna Călan sînt muncitori în         re bucurie in rîndurile muncito­
centralei—2.310.000 kw — va fi       clădiri cu pairii etaje, care poa-         sînt căptuşite cu plăci de cera­      reţii din panouri de beton ar­         va magazine. Aici vor primi a-      diferite sectoare ale uzinei „Vic­   rilor. Apoi, la sfirşitul lunii tre­
realizată în 1960. In clădirea                                                  mică de diferite culori, iar cele     mat posedă o bună izolare acus-                                            toria“ ' din localitate.             cute, s-au terminat lucrările de
hidrocentralei se instalează 22                                                                                                                              partamente un număr de 2.200                                             asfaltare a încă două străzi prin­
de turbine, avînd fiecare o pu­                                                                                                                              de familii.                           Pentru aceştia, prin grija sta­    cipale pe care circulaţia pieto­
tere de 105.000 kw. Aproape in                                                                                                                                                                   tului, s-au făcut în ultimul timp
toate craţerele - locaşuri pentru
turbine au şi fost instalate sta­                                                                                                                            Tabără internaţională               numeroase construcţii sodal-cul- nilor este foarte intensă. Pe
toarele.
                                                                                                                                                                       pentru copii              turale ca : cinematograf, dis­       strada 7 Noiembrie, ele pildă,
   In prezent toate eforturile sînt
concentrate în vederea pregătirii                                                                                                                              Pe malul sudic al Crimeei s-a     pensar. şcoli, cluburi, etc. De      s-au asfaltat 600 metri liniari,
uneia din cele mai complicate                                                                                                                                deschis o tabară internaţională     curind. însă a fost înregistrată     iar pe strada Aurel Vlaicu 300
operaţii hidrotehnice — acope­                                                                                                                                                                   aici o nouă realizare de seamă       m. I.
rirea albiei Volgăi. Nici într-un                                                                                                                            pentru copiii veniţi din 16 ţări, menită să schimbe aspectul co­
alt loc Volga nu poartă o canti­                                                                                                                             printre care Albania, Bulgaria, munei şi să uşureze în acelaşi             Tot în comuna Călan se lu­
tate atît de uriaşă de apă ca                                                                                                                                Finlanda, R. D. Germană, Ita­ timp transportul autovehiculelor           crează intens şi la terminarea
aici : lîngă Stalingrad debitul ei                                                                                                                           lia, Norvegia, Polonia, Romînia, şi pietonilor.- Este vorba de as­       unei şcoli elementare. Aici se
anual depăşeşte 250 miliarde                                                                                                                                 Ungaria.                                                                 fac lucrări pentru mărirea capa­
m.c. — aproape de cinci ori mai                                                                                                                                                                  faltarea mai multor străzi, care
mult decit în dreptul oraşului                                                                                                                               Copiii sînt găzduiţi în renumi­ în trecut erau pline de gropi şi         cităţii de la 280 .locuri la 500
Gorki.                                                                                                                                                       ta tabără de pionieri Artek de noroaie. In primul rîncl a fost
                                                                                                                                                             pe malul Mării Negre.                                                    locuri. Această şcoală- va intra
   Noua mare artificială, care se                                                                                                                                                                asfaltată strada principală care
va întinde pe o suprafaţă de pes­                                                                                                                            Pentru oaspeţii străini s-au -leagă comuna propriu zisă de               in funcţiune odată -cu începerea
te 3.000 km.p, se va apropia de                                                                                                                              pregătit multe lucruri interesan­                                        noului an şcolar. <
oraşele Saratov, Kamîşin, şi En-
gels. In aceste oraşe se înalţă                                                                                                                              Lucrări cdlllfare fi emmi Mmte. Ei au la dispoziţie un sta­
construcţii de protecţie. Se con­
struieşte un dig de 15 km. care                                                                                                                              dion, un teatru de vară, o casă
va înconjura oraşul Engels. Pe                                                                                                                               a tinerilor tehnicieni, un studio
căile de acces spre oraşul Kamî­
şin se vor construi valuri de be­    Odată cu venirea-zilelor calde, sute de mii zonuL vilegiaturii a început mai tfrziu din cauza                           de pictură, laboratoare fotogra­       La.începutul acestei veri, pe     lucrări sg fac. şi săpături pen­
ton armat.                                                                                                                                                   fice. Copiii au de asemenea la      străzile Ion ¦Creangă, Andrei        tru introducerea conductei de
                                     de moscoviţi părăsesc oraşul, unii pentru a. se ¦timpului nestabil,                                                     dispoziţie tobogane, şalupe, bărci  Mureşan ş i¦Călugăreni din ora­      apă potabilă.
   Pe baza energiei electrice ief­                                                                                                                           cu motor.                           şul Deva, circulaţia autovehicu­
tine pe care o va produce noul       instala în vilele lor proprii, iar alţii în case în-                                                                                                        lelor a fost oprită. Prin grija         In total vor fi îngropate aici
gigant energetic de pe Volga                                                                                                                                    La sîîrşitul vacanţei în tabă­   sfatului, popular orăşenesc pe       peste 1300 tuburi colectoare care,
vor îi create mari combinate in­     chiriate pentru vară în satele din regiunea Mos-           ‘ ¦* • Plecarea la (ara ci familiei lui                      ra de la Artek se va organiza       aceste străzi au început lucrări­    puse .cap la cap, 'echivalează cu
dustriale. De Ia Stalingrad, e-                                                                                                                              competiţia internaţională a co­     le pentru pavare şi captarea a-      lungimea totală a străzilor a-
nergia electrică va fi transpor-                                                                                                                             piilor la ateltism, tenis de masă,  pei care.pe timp ploios sau după.    mintite (1330' m.l.)
                                                                                                                                                             înnot, cantoaj şi alte sporturi.    topirea zăpezilor inunda străzi­
                                                                                                                                                                                                 le amintite.                            Paralel, cu lucrările de cana­
                                                                                                                                                             KAZAJtSTAN                                                               lizare .se .execută , şi pavarea pe
                                                                                                                                                             „Arlek-u! de Ia Karaganda"            Acum, incepind de la canalul       străzile Ion Creangă şi Andrei
                                                                                                                                                                                                 colector, situat la capătul stră­    Miireşanu. Acest pavaj se va ra­
                                                                                                                                                                Locuitorii din Terpir-Tau (Ka-   zii Gălugăreni şi pînă la riuL       corda la Str. M.. Emines,cu. Tot
                                                                                                                                                             zahstan) îşi amintesc de perioa­    Cerna, pe o distanţă de 1.330        pămintul, care prin săpare devi­
                                                                                                                                                             da cînd treceau cu piciorul rjul    metri liniari, se îngroapă tubu­     ne aici. nefolosibil, este trans­
                                                                                                                                                             Nura din stepă pentru a ajun--      rile colectoare. Pînă acum au
                                                                                                                                                             ge în munţii Ciornă. In prezent,    fost săpaţi peste 700 m.c. pă­       portat la arena de fotbal pentru
                                                                                                                                                             la poalele acestor munţi se află
                                                                                                                                                                                                                                      amenajarea acesteia. Toate lu­

                                     covei. De obicei, sezonul începe la Moscova în I§or Lobanovski muncitor la o uzină de la Mos-                           un minunat lac artilical, devenit mînt şi s-au îngropat un număr crările amintite vor fi terminate

                                     prirria jumătate a lunii mai. Anul. acesta insă se- cova.                                                               locul preferat de odihnă.           de 340 tuburi. Paralel cu aceste pînă la -sfirşitul anului.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22