Page 18 - 1958-08

Pag. 2 ' DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1130

Jn sojin d o brigadă artistică ta arii In timpul liber Pe«pea oppsiizii conului

Satul Reciu din raionul Sebeş, şească, prin muncă voluntară, o între bibliotecile săteşti

La casa raională de cultură din O- gada a interpretat cltitecnl „Eu pen- gramului artistic batoza a pornit din 1 este aşezat într-un loc 'pitoresc. suprafaţă de 8 ha. puieţi. La cî-
nou. In jurul ei colectiviştii roiau ca ţ teva zile un număr de 65 de ti­
răştie era un !reamăt deosebit. Bri- tru voi ridic paharul''. nişte albine pentru terminarea grab- j In jurul lui se află numeroase neri au mers în pădurile din S-a încheiat ia 30 iunie a.c. văţămîntului şi Culturii a orga­
nică a treierişului. In acest timp bri- I raza satului şi în timp de 3 ore cea de a treia etapă a concursu­ nizat concursul permanent „Iu­
'gada artistică făcea ultimele repeţi• Din repertoriul brigăzii nu a lipsii gada artistică de agitaţie a Casei ¦ păduri a căror îngrijire a fost au prăşit o suprafaţă de 5 ha. lui între bibliotecile de la sate, biţi Cartea“. Participanţii care
raionale de cultură din Orăştie s-a j puieţi. Această acţiune a tineri­ concurs iniţiat de Ministerul In- au reuşit la acest concurs au ob­
ţii la cintece şi jocuri, iar organiza• nici satirizarea celor codaşi. Lor li îndreptat spre ariile din comunele ţ luată în patronaj de către tine­ lor din satul Reciu continuă. Ei văţămîntuiui şi Culturii. Lina ţinut insigna „Prieten al căr­
Mărtineşti şi Jeledinţi pentru ca şi t vor ca în cinstea zilei de\23 ţii“ şi dreptul de. a lua parte
« lorii pregăteau costumele ca pentru s-a dedicat cîntecul satiric „Măi Nă- aici să înveselească, prin cîntecele * rii din localitate. Nu de mult August să termine de prăşit în­ la faza superioară a concursului.
ci, pe oamenii care dau bătălia pen­ treaga suprafaţă de puieţi plan­ Această fază a întrecerii „prie­
| o mare sărbătoare. Apoi, cu toţii erau iciV. Cei care se simţeau cu mus- tru pîinea poporului. aceşti tineri au discutat în ca­ taţi în,pădurile din împrejurimi. tenilor cărţii“ s-a desfăşurat şi
drul organizaţiei U.T.M. despre în regiunea noastră, etapa a
• in aşteptarea unui camion. Pînă lai ca pe căciulă (cum se spune în I. MANEa importanţa pădurii în economia dîn preocupările de seamă III-a încheinclu-se la 30 iunie
H# • 0 . . • » > * > . * . O . . O - C . . C * naţională şi lucrările ce trebuie ale bibliotecarilor în această pe­ a.c. dar nu s-au obţinut rezul­
¦ plecare am aflat scopul şi iii- popor) au lăsat capul în jos şi se executate în păduri la ora actua­ rioadă a fost atragerea unui nu­ tatele aşteptate.
f lă. Cu acest prilej tinerii din măr cît mai mare de cititori.
î nerariul acestei brigăzi: pre- fereau parcă de privirile celor har- satul Reciu s-au angajat să pră­ In primele două etape au fost
La sfîrşitul acestei etape, si­ înscrişi 7.256 cititori din întrea­
j zentarea unor programe artistice nici. Dar, parcă în semn că şi-au in- tuaţia concursului se prezintă ga regiune, dintre care 2.182
astfel: din cele 500 de biblio­ astăzi sînt purtători ai insignei
\ la ariile din Spini, Turdaş, Mărtineşti suşit critica, aceştia, după terminarea teci din regiune au fost înscri­ „Prieten al cărţii“. La faza su­
se în concurs ’417 dintre care 37 perioară au participat la etapa
şi Jeledinţi. cîniecului au început să zorească, :să biblioteci săteşti, 342 ale cămi­ pe comune 591 tovarăşi, 195 cla-
nelor culturale, 20 ale colţurilor sifieîndu-se pentru faza raiona­
După ce au fost gala toate pre- transporte care mai de care mai mul- roşii din G.A.C. şi 18 biblioteci lă iar pentru faza regională nu­
ale caselor de citit. mai 63. La faza regională s-au
găiirile, camionul care sosise deja, ie păioase la arie, să înlăture paiele, prezentat 38 participanţi, 6 fiind
recrutaţi pentru faza finală de
se puse în mişcare. Pe drum a dom- sau să ridice sacii. , la Bucureşti. Un fapt negativ
este că la etapa regională n-a
Organizaţia de pionierinerească. participat nici un ţăran muncitor
Î nit o bună dispoziţie şi o veselie ti- După vreo 30 de mituite de cintece t deşi concursul a fost organizat
şi jocuri, brigada artistică îşi ia ră- ţ şi pentru ei.

Primul popas a fost făcut la aria mas bun si se îndreaptă spre aria ţ De asemenea, din neglijenţa
comisiei raionale de la Orăştie
întovărăşiţilor şi ţăranilor individa- gospodăriei agricole colective din f factor activ in educarea patriotica O caracteristică a acestei eta­ care nu a anunţat la timp data
aii din comuna Turdaş. Oamenii de Spini, unde a fost întimpinată cu a- J pe a concursului este faptul că ţinerii concursului, participanţii
de aici n-au avut posibilitatea să
aici au tntîmpinat brigada artistică ceeaşi bucurie. Cîntecele şi voia bună i a pionierilor şi şcolarilor multe din bibliotecile săteşti în se prezinte la Deva.
cu urări de „bun sosit". Mai întîi au început şi aici să răsune. Cînd numai şase luni au înregistrat
membrii brigăzii s-au interesat de fe- formaţia de instrumentişti se pregă- un număr de cititori egal cu al Dacă raportăm numărul parti­
celor planificaţi pentru întregul cipanţilor la concurs la numărul
ţ Iul 'cum merge munca la arii. La un tea să interpreteze o melodie colhoz- De la începutul anului şcolar 1957-58, de conducătorii lui şi de statul nostru serate literare, călătorii imaginare pe an. Astfel, biblioteca sătească cititorilor 'din biblioteci, consta­
din Teiuş a primit 800 cititori tăm că acesta este foarte mic
* moment daţi de sub umbra unei săi- nică, dinrîndtil colectiviştilor, Sti- pe baza instrucţiunilor comune ale democrat-popular, în mai multe şcoli din harta patriei, prezentări de filme ro- ceea ce denotă că s-a muncit
f cil pletoase, acordeonistul începu să sana lepa a propus ca în cinstea C.C. al U.T.M. şi Ministerului învăţă- raion s-au organizat înfîlniri cu se­ mîneşti şi diafilme, etc. Asemenea ac­ insuficient în această direcţie.

ţ împartă cu dărnicie melodia unui tractoristului Ion Rişcuta, care este mîntului şi culturii privind educaţia cretari ai comitetului raional de partid ţiuni au fost organizate mai ales de ConeSajzss

f cîniec care răsuna pînă departe în- fruntaş în producţie, să se cînte ceva. patriotică a pionierilor şi şcolarilor, în şi cu oameni de stat. Pionierilor din şcolile din Sebeş, Ludoş, Apoldu de noi, care au citit 8.395 cărţi, Totuşi în cele trei etape ale
biblioteca din Sarmizegetusa a concursului între biblioteci, acti­
? soţii de vocile melodioase ale lui Vali Formaţia a satisfăcut această cerinţă toate cele 55 unităţi de pionieri din Pianu de Sus, tov. Nicolae Ureche, Jos, Roşia de Secaş, Ohaba, Săscîori înscris 501 cititori cu 6.212 cărţi vitatea acestora s-a îmbunătăţit.
citite, Ighiu 607 cititori şi 5.624 Marea majoritate a bibliotecilor
'Aiuzan şi Anuţa Vîlcu. Se interpreta interpretînd cu multă măiestrie cîn- cuprinsul raionului nostru s-a trecut la secretar al Comitetului raional de par­ şi încă multe altele. La Roşia de Se­ cărţi citite etc. Slab din acest săteşti s-au afirmat ca puterni­
punct de vedere, s-au prezentat ce instituţii de cultură şi au în­
cîntecul „Brigada din Orăştie". Apoi tecul „Drag îmi e bădiţa cu tractorul". treabă, în acest sens. tid Sebeş, le-a vorbit despre minunate­ caş spre exemplu, a fost prezentată bibliotecile săteşti din Roşcani ceput să aibă o tradiţie. Mai sînt
Ingrid Vagsman a cîntat melodia Apoi melodiile se succed una după | le realizări obţinute de oamenii mun­ tema „Bucureştiul de ieri şi de azi“, (266 cititori — 1.470 cărţi ci­ biblioteci săteşti cu rezultate
¦.Mindra mea 6 turdăşeancă". Pentru alta. In ele membrii brigăzii artişti- * Astfel, cunoscîndu-se faptul că în- cii din ţara noastră în anii democraţi­ la Săsciori s-a călătorit cu un vapor tite) Hărău, (300 cititori — slabe şi de aceea ele trebuie a-
b fruntaşii în producţie ca Traian Btl- ce au cîntat munca acestor colecti- j tîlnirile cu activiştii de partid şi de ei populare. La fel, tov. Francisc Ma- imaginar pe fluviile noastre naviga­ 1.600 cărţi citite) Şibot, Beriu, jutate pentru a ajunge la nive­
dea, Sarnoil Costescu şi alţii care au vlşti care au obţinut in medie 1.800 * stat constituie o bună melcdă pentru ţuga, secretar al Comitetului raional bile şi s-a parcurs cu plutele toată apa Daia şi altele. lul celor fruntaşe. Este necesa­
obţinut tiie T.800 kg. grîii la ha. bri- kg .grîu la ha. După terminarea pro- i de partid s-a întîinit cu pionierii, şi repede a Bistriţei, la şcoala medie din ră o preocupare mai mare din
dezvoltarea Ia copii a dragostei faţă partea raioanelor Hunedoara,
Haţeg, Orăştie pentru antrenarea
de Partidul Muncitoresc Romîn, faţă şcolarii din Apoldu de Sus, cei din Sebeş, cercul literar a organizat mai în concurs a tuturor biblioteci­
lor, căminelor culturale şi colţu­
Daia Romînă s-au întîinit cu preşedin­ multe prezentări de opere ale scriito­
rilor roşii din G.A.C.
tele sfatului popular raional, loan Dan, rilor romîni ca M. Eminescu, Gheor-
Pentru îmbunătăţirea muncii
scarlatina şi prevenirea ei iar pionierii din Petreşti cu redactorul ghe Coşbuc şi alţii. Un fapt îmbucurător este că
şef al revistei „Cravata roşie“ poetul Toate acestea cît şi celelalte enume­ în etapa a iV-a a concursului
Ion Brad, care le-a vorbit despre lite­ în această etapă au devenit
rate mai sus, ps lingă faptul că au a- între biblioteci s-au luat o serie
fruntaşe mai multe biblioteci ale
de m ăsu ri: activitatea biblioteci­
Scarlatina este o boală molip­ rată ca porţelanul şi are vîrful des apare nefrita, adică aprin­ ratura clasică şi contemporană a ţării jutat efectiv la îmbunătăţirea învăţătu­ căminelor culturale. Cităm bi­
sitoare cauzată de un microb şi marginile roşii. derea de rinichi. Aşa arată şi noastre, despre frumuseţile şi bogăţiile rii şi la mărirea bagajului de cunoş­ lor să se desfăşoare în special
(streptccop) sau de un virus la aşa complicaţii ajungea scar- patriei noastre, despre mîndria de a tinţe al pionierilor şi şcolarilor, au blioteca din Bacea, raionul llia
filtrabil şi care survine mai ales După încă una-două zile apa­ latîna înainte Vreme. Acum insă, purta cravata roşie de pionier — bu­ contribuit în egală măsură şî la culti­ la locul de muncă ; să se prelu­
la copii între 2-10'ani, mai rar re un semn caracteristic şi anu­ prin depistarea din timp a bolii căţică din steagul de luptă al clasei varea la copii a sentimentelor dragos­ şi biblioteca din Cisfei, raionul
sub 2 ani, destul de des la a- me exantemul. Această erupţie şi prin tratamentul cu penicili­ muncitoare. Exemple de acest fel s-ar tei neţărmurite faţă de patrie, de popor creze Ia arii materiale din pre­
dolescenţi şi excepţional sub un se arată mai întîi pe git, pe nă aplicat imediat, boala nu a- şi de P..M.R. Alba. i
an sau peste 40 ani. De la un torace, apoi se generalizează pe jiinge să dea semne grave şi nu putea da încă foarte multe. să şi din „Calendarul ţărănimii
bolnav scarlatina se răspîndeşte întreg corpul. Este o roşeaţă vie, durează săptămini sau luni de O altă metodă folosită cu succes în Un mijloc de seamă în educarea pa­ La biblioteca colţului roşu din
din ce în ce mai mult incit la mai ales pe piept şi abdomen. zile, ci în 7-10 zile bolnavul este triotică a pionierilor şi şcolarilor îl Ţelna au fost înscrişi 85 de co­ muncitoare“, să se doteze biblio­
un moment dat se ajunge la o La un moment dat limba devine vindecat. şcolile din raionul Sebeş pentru edu­ constituie organizarea de către C.C. lectivişti, ceea ce reprezintă 95
adevărată epidemie mai ales toată roşie şi cu mici ridicăluri carea patriotică a pionierilor şi şco­ al U.T.M. şj Ministerul Învăţământu­ la sută din totalul colectiviştilor. tecile săteşti cu fonduri mobile
dacă aceasta izbucneşte intr-o ca smeura. Dacă boala este des­ Cum putem lupta împotriva larilor a fost cea a excursiilor. De lui şi culturii a concursului „să ne
colectivitate de copii sau tine­ tul de gravă, de toxică, bolnavul scarlatinei ? Orice bolnav sau fapt excursia pe lingă faptul că recre- cunoaştem ţinutul natal". In anul şco­ Realizări frumoase au avut şi serioase, pentru o mai justă a-
ret. are delir, face convulsii, îşi suspect de scarlatina trebuie i- ază şi delectează ochiul, mai ajută şi lar c.are s-a scurs, acest concurs şi-a bibliotecile din raionul Orăştie
pierde cunoştinţa şi poate zolat în mod obligatoriu la spi­ la îndrăgirea de către copii a ţinutu­ trăit viaţa aşa cum trebuie. Astfel, în (căminul cultural din Homorod provizionare a căminelor cultu­
Microbul sau virusul cauzator muri. In mod obişnuit (T ui 4-7 tal unde i se aplică tratamentul lui natal, a fabricilor, uzinelor, lanu­ toate şcolile din raion, cadre didactice
provine de la bolnavul- de scar- zile exantemul începe să necesar cu penicilină şi este su­ rilor de grîu, etc. cucerite şi constru­ vîrstnice şi tinere, pionierii şi şcolarii, a înscris 120 cititori, Vaidei 186 rale cu cărţi.
lătină fie prin contact direct, pravegheat îndeaproape. Cei sus­ ite de dîrza noastră clasă muncitoare au contribuit la strîngerea de material cititori etc.). Exemple asemănă­
tuse, vorbire sau pe cale indi­ yMafâtlMCIUM-3 pecţi vor fi izolaţi la domiciliu şi de către harnica noastră ţărănime Pentru activitatea depusă în
rectă prin rufăria bolnavului sau şi în funcţie de rezultatul ana­ muncitoare. Astfel, numai de fa 1- ia­ pentru întocmirea monografiilor sa­ toare pot fi date şi clin raioanele
prin folosirea altor obiecte ca : că şi în mod treptat semnele bo­ lizelor li se face eventual trata­ telor şi comunelor. Monografii termi­ Brad, llia şi .Petroşani. decursul acestei etape a concursu­
veselă, cărţi, jucării etc. Micro­ lii dispar. Există cazuri rare fără ment cu penicilină. Vesela, ru­ nuarie şi pînă în prezent s-au organi­
bul pătrunde in corpul omului exanteme. Există însă şi cazuri fele, cărţile şi alte obiecte care zat în întreg raionul peste 45 excursii, nate sau aproape terminate sînt la Majoritatea bibliotecilor să­ lui au fost distinse cu drape­
prin nas şi gît şi se aşează pe în care boala de la început şi au fost folosite de bolnav, voi­ şcolile din Roşia de Secaş, Cut, Gîr­ teşti au organizat cu regularita­
amigdale unde timp de 2-5 zile, pînă la sfirşit este uşoară. Cind ţi desinféctate sau distruse dacă peste 56 vizite la întreprinderi, insti­ bova, Săsciori şi altele. Faptul că şi te lecturi în grup, fie în zilele lul de unităţi culturale fruntaşe
nu se manifestă prin nici un exantemul păleşte, pielea bolna­ nu mai sînt de strictă necesitate. organizaţiile de pionieri au contribuit
semn. După această perioadă in vului începe să se jupoaie, fie tuţii, locuri istorice, monumente ale na­ de odihnă, fie la locurile de pe regiune: biblioteca raională
mod brusc bolnavul face febră sub forma fină ca făina de gris, Ducerea la medic sau anunţa­ turii, muzee, şcoli vecine, cămine cul­ la strîngerea de materiale pentru mo­
ridicată pînă la 40 de grade, fie ca mici lamele, fie chiar în rea acestuia imediat ce se iveş­ turale nou construite şi altele. Pionie­ muncă. S-a popularizat şi dis­ din Alba Iulia, biblioteca să­
are frisoane, dureri în gît şi var­ lambouri mari, care la miini iau te un bolnav, precum şi trans­ nografii este de foarte mare importan­ tească din Petreşti, biblioteca
să. Poate avea şi dureri de cap aspectul de mănuşi. Această des- punerea in viaţă a tuturor mă­ rii şi şcolarii din Daia Romînă au ţă pentru că astfel pionierii cunosc şi cutat expunerea tovarăşului Gh.
sau în întreg corpul. Inima bate camaţie durează 2-6 săptămini. surilor şi recomandărilor medi­ făcut de pildă o excursie la Combina­ Gheorghiu-Dej la Consfătuirea căminului cultural din Bacea şi
repede, gura se usucă, iar obrajii cului sînt de cel mai real folos tul siderurgic din Hunedoara, cei din îndrăgesc şi mai mult ţinutul lor na­ de la Constanţa şi s-au făcut
sînt roşii în contrast cu regiu­ Scarlatina este boala care dă în lupta împotriva acestei boli, Doştat la Sibiu, cei de la şcoala nr. informări politice din ziare şi au fost premiate biblioteca să­
nea gurii şi nasului care este foarte multe complicaţii: otite 3 din Sebeş, la Hunedoara, cei din tal. reviste. Pot fi citate în acest
care, netratată, poate costa vi­ Desigur că vacanţa mare, sezonul sens bibliotecile din Petreşti, tească din Teiuş, din Homorod,
Roşia de Secaş la Blaj. Pionierii din
Gîrbova au vizitat Sebeşul, cu muzeul de vară, este unul dintre cele mai pri­ Dobra, Miercurea şi altele. Mada, Stei, Petreşti.
şi întreprinderile din oraş, cei din Pe­ elnice anotimpuri pentru excursionişti. Urmărind să realizeze şi cele­
treşti au vizitat şcoala din Săscîori şi Cu alte cuvinte vacanţa de vară con­ Exemplul acestor biblioteci
gospodăria agricolă colectivă din Pe­ lalte sarcini ale acestei etape
treşti. tribuie din plin, prin posibilităţile ce merită să fie urmat.
le creează, la educarea patriotică a pi­ a concursului, bibliotecile din
Pe lingă acestea, conducerile deta­ onierilor şi şcolarilor. Sarmizegetusa, Teiuş, Turdaş au M. L’
organizat recenzii la numeroase
IULIAN IONAŞ romane, iar seri literare au orga-
nizat bibliotecile din Petreşti,
Roşcani, Apoldu de Sus.

S-au mai ţinut de asemenea

palidă. Amigdalele sînt mari. supurate, abcese amigdaliene, aţa bolnavului. şamentelor şi unităţilor de pionieri din secretar cu problemele în toată regiunea, consfătuiri cu
cititorii, dimineţi şi seri de bas­
roşii aprinse, cu puncte albe pu­ flegmoane .aprinderi de plărnini, Dr. TEODOR PONOVA raionul nostru au mai organizat un de şcoli şi pionieri, Comitetul me pentru copii.

rulente din loc în loc. Limba a- îmbolnăviri de inimă etc. Foarte Medic de copii — Deva. număr de peste 80 de adunări cu temă, raional U.T.M. Sebeş

Concursul „lublfs Car§ea"

’V W N ,V /V W V W V V W V W M W '/V v V W V V W W V V V W W V W 'Z '^ A f/ A V V W '/W W V

A trecut puţin timp de cînd a luat Ioscopult o n ii ptmiratei şivitirâterii narea oamenilor muncii din regiune cu Pentru a stimula interesul pen­
fiinţă staţiunea experimentală pomico­ fructe ce au o mare valaaie alimen­ tru citirea literaturii şi a îmbu­
lă din Geoagiu. In această scurtă pe­ tară, în consfătuirea sfatului ştiinţific nătăţi mutica de educare a tine­
rioadă de existenţă, staţiunea a rea­ al staţiunii s-a făcut propunerea ca în retului în spiritul patriotismului
lizat multe, făcîndu-se vestită in în­ IN T A R A N O A S T R Ă pepinierele staţiunii care asigură ma­ socialist şi al internaţionalismu­
treaga regiune şi mai ales în satele terialul săditor atît sectorului socialist lui proletar, Biroul C.C. al U.T.M.
din jur. In primăvara acestui an ea în colaborare cu Atinisterul In-
a pus la dispoziţia unităţilor socialiste cît şi celui individual să fie mărit pro­
din agricultură, precum şi a sectoru­ rodnică activitate de cercetări ştiinţi­ ată este şi obţinerea unor portaltoi cu studieze căile şi modul de răspîndire centul de meri şi peri în dauna celui
lui individual, material săditor de ca­ fice. o lungă viabilitate, rezistenţi la boli al dăunătorilor în regiune şi să de­ de pruni.
litate şi de diferite specii de pomi.
Peste tot calitatea materialului săditor Acum colectivul staţiunii se pregă­ şi la ger. termine epocile optime de aplicare a O altă propunere importantă se re­ ooooooooooooooc Qferie de serv iui u ¦ooooobodoaaa«».
livrat de staţiune a fost apreciată, teşte pentru a porni la o muncă grea: Sînt interesante şi temele propuse tratamentului. In studiu vor fi luate feră la îmbinarea teoriei cu practica,
mai ales cînd s-a văzut că altoii s-au la studierea şi rezolvarea unor proble­ şi alte teme cum s în t: ciuruirea frun­ la difuzarea concluziilor trase în urma 8 8
prins şi se dezvoltă vrrtiginos. Dar, me. dificile, dintre care multe sînt lu­ pentru a fi luate în studiu de către zelor la sîmburoase, urmărindu-se pro­ cercetărilor ştiinţifice cu scopul de a g O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva. 8
ate pentru prima dată în studiu la laboratorul de biologie. Acest laborator cesul biologic al parazitului care pro­ fi puse la dispoziţia sectorului de pro­
acesta nu e singurul merit al staţi­ noi în ţară. Ţinîridu-se seama de in­ va studia de exemplu problema hibri­ duce boala respectivă, combaterea vier­ ducţie. 8 ANGAJEAZĂ: 8
unii. Colectivul - ştiinţific a acordat uit dicaţiile consfătuirii de la Constanţa, dărilor sexuale la toate soiurile şi spe­ melui prunelor. Se va studia procesul
preţios sprijin tehnic mai multor gos­ staţiunea îşi propune să rezolve une­ ciile, crearea de noi soiuri care în con­ biologic al moliilor mugurilor cu sco­ La această propunere tov. ing. E- 8 GESTIONARI ŞI VINZĂTORI pentru magazine, in condiţii fa \
podării colective, printre care se nu­ diţiile pedoclimatice ale regiunii să manoil Manughevici, a răspuns cu
mără şi cea din localitate, pentru a-şi ovorabile, atît în Deva cit şi pe reţea. o
reface livezile existente, şi pentru a
înfiinţa altele noi. Cu ajutorul staţi­ g ^ Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre al intre- g
unii experimentale, G.A.C. din Geoa­
giu şi-a putut întocmi un plan de per­ -•prinderii: telefon nr. 404. ?
spectivă în vederea plantării cu pomi OOOOCOOOOO.oOO-„oCJUOOCOOOOOOOOOOOooOOCOCOOOOOCOOOOO00 oooooooocooooc-
le probleme de care depinde dezvolta­ dea cele mai luule rezultate, amelio­ pul de a se găsi metodele eficace de următoarele cuvinte:
roditori a terenurilor de pe versanjii rea sectorului pomicol în regiunea rarea diferitelor soiuri autohtone şi combaterea lor. Aceste trei teme sînt — Nu vom ascunde nimic între cei OO OCO OC’00000000000<><V!>0<><><X>0<><X><XX>00000000<>C><><><X>0<>( L
dealurilor din jur, care astăzi sînt ne­ noastră şi mărirea producţiei în acest străine, ameliorarea soiurilor locale la introduse pentru prima dată în studiu
productive. Numeroşi ţărani muncitori sector. In această privinţă a avut loc nuc etc. La nuc, se va studia şi prob­ la noi în ţară. patru pereţi ai laboratorului. Conside­ ° ÎNŞTIINŢARE f
au avut livezile distruse aproape com­ în ziua de 30 iulie o consfătuire a lema ajungerii la o coincidenţă de în­ răm că toate concluziile ştiinţifice, toa­
plect. Sub îndrumarea colectivului Specialiştii care au luat cuvîntul la te rezultatele cercetărilor ce Ie facem, Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că la şcoala Silvică >

ştiinţific ei au făcut lucrări de rege­ sfatului ştiinţific al staţiunii în care florire la florile de sex bărbătesc şi discuţii au subliniat importanţa deose­ toate metodele avansate ce vor fi des­ <din Cîinpeni, reg. Cluj în anul şcolar 1958-59 se prim esc: o
nerare şi tratament. In urma acestui
fapt livezile au început să se refacă şi s-au dezbătut planurile tematice pe cele de sex femeiesc. Aceasta din cauza bită ce o are studierea acestor teme coperite, sînt un bun al întregului — Tineri cu serviciul militar satisfăcut, absolvenţi a 7c
peste un an-doi vor fi redate din nou
producţiei. anul 1959, întocmite de cele 5 labo­ că lipsa coincidenţei la înflorire are pentru dezvoltarea pomiculturii. Ei au nostru popor şi ca atare ne vom stră- iclase elementare în vîrstă de pînă la 30 ani pentru meseria o

Despre realizările staţiunii experi­ ratoare de cercetări ale staţiunii. efect negativ asupra producţiei de susţinut temele propuse pentru studiu rui să le difuzăm pe toate căile în Id e PĂDURAR?. g
mentale din Geoagiu s-ar mai putea
spune multe. E deajuns să vizitezi doar Laboratorul de agrotehnică şi-a nuci şi a calităţii acestora. Atenţia la­ şi au făcut o serie de propuneri şi popor. 8 Tineri în vîrstă de 16-18 ani, absolvenţi a 7 clase efe-'^
în treacăt grădina şi livada din incin­
ta sediului staţiunii ca să-ţi poţi da propus să ia în studiu o serie do te­ boratorului de biologie este îndreptată observaţii valoroase care, fără îndoia­ Ţinînd seama de complexitatea te­ gmeniare pentru meseria ele maşinist de utilaj forestier (irerăs-R

seama că aici se depune o intensă şi me cum sîn t: complexul de măsuri şi înspre obţinerea unui soi de nuci lă, vor fi analizate şi rezolvate de co­ melor luate în studiu şi de greutăţile gtraie, grupuri, funiculare). 8

agrotehnice ce trebuie aplicate în li­ cu un procent mare în ulei şi cu coa­ lectivul ştiinţific al staţiunii. S-a ară­ inerente oricărui început, ne putem da 8 înscrierile la examenul de admitere se fac pînă ta 1 sep-c
vezi, ţinîndu-se seama de specificul ja subţire. In afară de acestea, labora­ tat că livezile din regiune au în pre­ seama că pe cercetătorii de la staţiu­
şi configuraţia terenurilor din regiunea torul respectiv va face peste 20 de zent o compoziţie necorespunzăloare nea experimentală din Geoagiu îi aş­ ctembrie 1958, frimiţînd şcolii prin poştă o cerere însoţită dec
combinaţii la pruni, patru la cais şi va în ce priveşte speciile, ponderea cea teaptă o muncă grea, dar nobilă. Ho-
noastră, studiul sistemului radicular (se studia probi 'ma complectării golurilor mai mare avînd-o prunul. G.A.C. din tărîrea cu care ei au pornit la treabă, următoarele acte : g
va studia capacitatea de absorbţie a din livezi, ţinîndu-se seama de asigu­ Jeledinţi are de exemplu peste 6.000 dorinţa sinceră de a descoperi căi noi,,
sistemului radicular în raport cu struc­ rarea unei succesiuni corespunzătoare de pruni şi numai 2 peri şl un măr. care să ducă la dezvoltarea pomicultu­ — Certificat de naştere (copie legalizată).
coacerii. G.A.C. din Mărtineşti ara peste 4.000 rii şi viticulturii în ţara noastră, ne
tura solului), studiul aplicării îngră­ de pruni şi nici un măr. O asemenea garantează că greutăţile vor fi biru­ — Certificat de studii (în original).
şămintelor chimice pe diferite soluri, Temele pe care şi le-a propus să le compoziţie anormală există şi în mul­ ite iar sarcinile pe care partidul şi gu­
te alte livezi din regiune. Pentru a se vernul le pune în faţa staţiunii expe­ — Certificat de starea materială.
studiul sistemului de întreţinere în li­ ia în studiu laboratorul de proiecţia înlătura această situaţie care are ur­ rimentale vor fi realizate, cu succes.
vezi, al tăierilor de formarea coroanei mări negative în ce priveşte aprovizio­ a — Certificat de sănătate,
şi de regenerare. O temă deosebii de plantelor sînt şi ele destul de îndrăz­ T. MARIAN
interesantă propusă pentru a fi studi­ x — Recomandarea Ocolului Silvic cel mai apropiat (pentru;,
neţe. Acest laborator şi-a propus să
c pădurari). g

8 Examenul de admitere se fine între 8-14 septembrie a.c. 8

o ?i constă in probe lamatematică Şi limba romînă. >>

'OOO' oooo o o o o o o o oooooooooooooooooooooooooooooooooo