Page 19 - 1958-08

Ni*. 1130 DRUMUL SOCIALISMULUI Pv- 3
••'•'- '^Aaaaasi

işu ru x * .
T«f*fŞţ I M

p re o c u p a re a întregului colectiv v jg g P ^

al centralei term oelectrice Paroşeni CASTELUL FETEI Octăvian P. Fărcaşiu este Un tînăr ţăran întovărăşit din
IN ALB satul Băieşti. In armată a inuăjat radiotelegrafia. I-a plăcut
întreprinderea centrală termo- ţul de cost. Astfel depăşindu-se mult această meserie şi a îndrăgit-o. După satisfacerea servi­
electrică Paroşeni. Coşurile uri- planul .de energie electrică vîn- ' de CONSTANtIN CIÎIRITA ciului militar, îl obseda mereu un gind. Ce să facă pentru a
aşelor cazane fumegă continuu.' ciută în tnmeslxul I cu 1,'93 ia continua pregătirea ca radiotelegrafist. Nu putea discuta cu ni­
meni din sat fără să nu spună ceva şi despre radiotelegrafie.
Din cele două turnuri de răcire sută, reducîndu-se consumul spe- Col. „Cutezătorii“ Tinerii în special îl, ascultau cu uimire. Pentru a ajunge la Hărău — care au întrecut cu mult pe ale
din Deva, trebuie să treci Mu­ individualilor.
şp înalţă nori uriaşi de aburi, cific^ de combustibil convenţional In noua sa lucrare de aventuri, Con­ — Să vedeţi Cum iuani legătură cu radioamatorii din cele reşul. Pc brodu-1, care trece lin
mai îndepărtate ţări. Primeam de la ei scrisori de confirmare peste apă, gindurile te poartă Iată, de pildă, unele cifre con­
Turbinele şi generatoarele uriăşe;. cu 1,60 la sută şi consumul stantin (Şhiriţă, reia personajele" din a recepţionăm semnalelor. Am ajuns să cunoaştem, bineînţeles spre oamenii care o viaţă în­ cludente: producţia de griu-în­
pe calea undelor, o serie de oameni -—le spunea Fărcaşiu ade­ treagă au trecut prin acelaşi trece pe acelora cu gospodărie
cu zumzetul 'lor caracteristic şi propriu’ tehnologic de energie1e- volumul „Cireşarii" fără a continua işi ' seori tinerilor. loc. Fără să vrei, îi imaginezi individuală cu 316 kg. la hec­
pe cei din Hărău ca oameni tar, cea de furaje cu 1.500 kg.
uniform, merg cu întreaga lor lectricâ cu 5,32,1a; sută, iar în acţiunea lui. Cu fiecare zi interesul tinerilor pentru „poveştile" lui Făr­ dirji, care nu odată au avut de la hectar.
caşiu ’creşteau.' Intr-o zi unul i-a spus: lucru cu furia Mureşului.
capacitate. Această centrală ter- trimestrul II pianul Ia energie Grupul cireşarilor porneşte în căuta­ Această producţie este norma­
— Oare noi nu putem face o .şcoală aici in .sat.unde să în­ Cei uniţi obţin mai mu\t lă ,dacă ţinem seama de cîţiva
moelectrică, una dintre celé mai" electrică vîndtîtă' fiihd depăşit cu rea Laurei personaj, nou apărut văţăm tainele radiotelegrafiei ? factori care au contribuit la ob­
Despre viaţa din trecut a să­ ţinerea ei. Este vorba de lucrul
mari şi mai moderne centrale din , 2y23 Ia - şută, consumul specific în urfieâ" lor, care Ie suscitase intere­ Fărcaşiu a rămas pe gincluri. Citea a zile s-a gindit ce 'poate tenilor de aci ar fi destule de in comun, de folosirea mijloace­
face şi însfîrşit. a găsit soluţia. A cerut Comitetului organiza­ spus. Cei mâi mulţi dintre ei au lor mecanizate, de însămînţări
ţară, echipată în întregime cu 'de combuştibil fiind redus cu sul prin Vezérva ei voită şi priit farsa toric raional A.V.S.A.P. Haţeg să înfiinţeze în satul Băieşti un dus-o greu. ou seminţe selecţionate, de în-
cerc al radiotelegrafiştilor. Iniţiativa a fost salutată şi bineînţe­ grăşarea pămîntului cu îngrăşă­
utilaj sovietic, este expresia a- 5,31 Ia sută, iar, consumul pro- pe care le-o jucase. Era prin anul 1952. In sat s-a minte chimice, etc.
jiutooPrUuÎlUu?i tovărrăăşşeesscc, şsi desinftéere-' nprriitut ftephhrnionltnorgimic dUea Aenne?rrrgrîiee, elec­ Fata dispare dintr-o dată trimiţîrid les rezolvată. inaugurat o întovărăşire. Nu au
sat pe care ni-1 acordă, marea trică cu 1,90 la sută, s-au-.reali- cireşarilor o scrisoare prin care îi chea trecut decît doi ani şi un grup Ramuri aducătoare
ţară a socialismului victorios —ţ zat economii Ia preţul de cost. mă la castelul domnesc descoperit Cum majoritatea celor înscrişi erau tineri ţărani întovără­ de întovărăşiţi s-au hotărît să de venit
Uniunea Sovietică. în primul semestru al acestui an, de ea. şiţi, au organizat cercul în sediul întovărăşirii din Băieşti. La formeze o gospodărie colectivă.
de peste 1.600.000 lei. ¦» • început au fost înscrişi vreo 9— 10 tineri. Lecţiile mergeau foar­ De atunci, colectiviştii au pornit Cu patru ani în urmă, tota­
Pe liniile 'de înaltă tensiune e- te bine. Tinerii erau sîrguincioşi. Despre acest cerc au aflat şi cu hotărîre la lucru. lul animalelor colectivei număra
nergia electrică prodiisă aci este După îndelungi rătăciri şi numeroa­ tinerii din satele Ruşor şi Ohaba. Cum ei nu vroiau să se lase doar unsprezece. Acum, numă­
trimisă minelor de cărbuni din O mare atenţie s-a dat de că­ se peripeţii cireşarii găsesc castelul cu mai prejos ca cei din Băieşti, au cerut să fie primiţi şi ei în Deşi colectiva cuprinde doar rul lor a ajuns la 280. Pentru
Valea Jiului, celor de la Rovi- tre colectivul acestei întreprin­ ajutorul unui document pe care-1 des­ rîndul elevilor. Numărul elevilor cercului a ajuns în scurt timp 20 de familii, în fiecare an s-a a ne da mai bine seama, să ur­
nari, Combinatului Metalurgic deri reducerii consumului de pă­ cifrează. la 27. Cum sala din Băi,eşti era acum neîncăpătoare, Sfatul îmbogăţit cu cite ceva şi, in a- mărim in tabloul de mai jos mă-:
Reşiţa şi altor întreprinderi. Cu cură. Faţă de trimestrul I. 1957, popular comunal RîU Alb a pus la dispoziţia cercului o sală din celaşi timp, a obţinut recolte, rirea numărului de anim ale:
a fuiorul ei se extrag zilnic mii In final se afla că fusese vorba de incinta sediului său.
de tone de cărbune', se produc cînd funcţiona un singtir grup,
mii de tone de oţel, fontă şi alte o falsă răpire. Presupusul hoţ era chiar Semnalele ti-ta-ta au început să fie cunoscute de elevi. La
în trimestrul I. 1958, deşi func­ tatăl fetei, profesor de arheologie care, început mai greu, dar apoi datorită sîrguinţei lor tot mai bi­
produse. ţionau două grupuri, consumul, ajutat de doi colaboratori făcea cerce­ ne. După cîteva luni de exerciţii, numărul semnalelor emise
pe minut a crescut. Lat sfirşitul cursului elevii au reuşit să
de păcură a fost redus cu 4.000 tări ştiinţifice într-o peşteră. emită cite 70 pînă la 80 semne pe minut. După cîteva luni de
tone. In trimestrul II 1958, faţă instruire teoretică şi practică, elevii cercului s-au prezentat in
faţa comisiei de examinare. Majoritatea au absolvit cu succes.
Colectivul acestei Întreprinderi, de aceeaşi perioadă a anului GEOMETRIA Rezultate foarte bune şl bune au obţinut tinerii toan Barbu, din
îndrumat de organele şi organi­ TRIUNGHIULUI satul Ohaba, Romulus Birlea şi Ioan Codea din satul Ruşor,
zaţiile de partid, luptă în mod trecut, funcţionînd în ambele Nicolae Moga din satul Rîu Alb şi alţii.
hotărît pentru a-şi îndeplini cu perioade două grupuri, consumul de T. LALESCU
cinste sarcinile de producţie, a- In aceste zile cei 20 absolvenţi ai cercului de radiotelegra­
de păcură s-a redus cu 8.800 to­ Tradusă din limba franceză de çonf. fie din. satele comunei Rîu Alb continuă să-şi perfecţioneze cu­
ne. : : noştinţele.

cordînd în acelaşi timp o atenţie Aceste succese sînf o urmare urtiv. O. Săehter lucrarea „Geometria Anul Cai Vaci Tineret bovin Oi Porcine
deosebită reducerii preţului de firească a muncii politice 'desfă­ 'triunghiului'1' cuprinde materiale pentru 1954 7 2— ¦ţi 2
cost al energiei electrice produse şurate de către organizaţia de cel ce vor să. aprofundeze problemele 1958 13 73 185
şi livrate. bază care a ştiut să mobilizeze de geometrie, pentru cei ce vor să 72
pătrundă unele „taine“ ale geometriei
Ţinînd seama de faptul ba întregul colectiv la îndeplinirea triunghiului. Cifrele sînt grăitoare. E sufi­ ceastă piine, eu mă ţin de o vor­
ponderea cea mai mare în redu­ şi depăşirea planului de produc­ cient să mai facem un calcul bă : „Cine munceşte are, cine
cerea preţului de cost al energiei Scrisă la un nivel accesibil, cuprim valoric al venitului' rezultat în nu...“ — şi se opri din vorbă,
electrice o are combustibilul, ţie şi Ia reducerea preţului de zînd un material foarte indicat pentru anul curent, de la purcei (pînă clătinînd capul, dînd a înţelege
muncitorii, inginerii, tehnicienii uzul extraşcolar, lucrarea lărgeşte tî acum, 8.400 lei), de la oi (28.756 că nu-i plac oamenii care nu
de aci, îrt frunte cu comuniştii, cost, în frunte fiind membrii, can­ nărului cititor orizontul matematic. lei) şi vaci (8.000 lei), pentru muncesc. — Iacă, eu îs mulţu­
şi-au îndreptat atenţia spre re­ didaţii de partid şi utemiş'tii. a ne da seama că gospodăria se mit cu ce am primit şi cum tră-;
dezvoltă mereu. Cu atît mai iese în colectivă ! Am tot ce-mi
Succesele dobîndite sînt rezul­

ducerea consumurilor specifice. tatul activităţii întregului colec­

Ga urmare a exploatării ra­ tiv de muncitori, ingineri şl teh­

ţionale a agregatelor şi a redu­ nicieni, a hotărîrii cu care ei lup­

cerii consumurilor specifice, s-au tă pentru a da' viaţă hotărîrilor

făcut importante economii Ia pre- partidului şi guvernului.

A Afară era o căldură innăbuşi- zată prin încreţirea frunţii şi citească în aceste două luni mult ne întărim această convin­ trebuie! Trebuie să spun că, nu
toare. Şi nu ne-a părut deloc rău sprijinirea capului în palme, dîn- vreo carte ? gere, dacă adăugăm şi venitul peste multă vreme, îmi termin
.; că ne-am gîndit să intrăm şi sul ne-a răspuns: obţinut din contractări: griu, şi casa. Dar, despre casă să
pe la Sfatul popular din comuna — Imposibili 1 Lacătul nu-1 4.500 lei, sfeclă de zahăr 13.000 vorbească şi ceilalţi colectivişti,
Colectivele ffiirtefor care compun Contînuînd şirul suceSelor fn luna Turdaş. — Să vedeţi, in sprijinul putem descuia, ne spune tovară­ lei şi 450 kg. zahăr. că mai sînt vreo patru, care îşi
Trustul minier Hunedoara au desfăşurat iulie şi în primele 5 'zile din august, şul Kiss. fac.
în cel de-al doilea trimestru al aces­ harnicii mineri de la Teliuc şi Ghelar Era bine şi răcoare in birou­ campaniei agricole echipa artis­ De bună seamă că, pentru a
tui an o activitate rodnică. Astfel, ca şi cei de la exploatarea de talc, au rile sfatului popular, iar apara­ Şi, tot gîndindu-se, tov. refe­ cîştiga atît, colectiviştii • s-au Construcţii, animale,
planul producţiei globale â fost reali­ desfăşurat o activitate rodnică. La tul de'radio incinta-pe cei. care tică a căminului cultural, a pre­ rent şi-a mai amintit de cev a: străduit mult. Au muncit cu un şî poate un camion
zat în această perioadă la mina Te- Ghelar, de pildă, în perioada aminti­ stăteau aplecaţi asupra dosare­ de gazeta de perete care se entuziasm deosebit, demonsirind,
liuc în proporţie de 10-1,30 Ia sută, tă au fost extrase mai mult de 1.600 lor şi le răsfoiau întruna. * gătit piesa... „Popescu 10-în con­ află în faţa sfatului popular. în acelaşi timp, ca viaţa lor s-a Despre planul de viitor al gos­
iar la mina Ghelar în proporţie de tone minereu de fier peste plan, în- Ne-am apropiat mulţumiţi că schimbai. S-a schimbat in „Via­ podăriei, se pot spune multe.
104,17 la sută. deplinindu-se şi depăşindu-se angaja­ După prezentările de rigoare, trol“;.! 7* - —¦< putem nota cel puţin un fapt ţă nouă“ — după cum şi-au de­ Dar, preşedintele colectivei, Ion
am anunţat scopul vizitei. Ne pozitiv în ceea ce priveşte acti­ numit; colectiva. Jibetean, e mai în măsură ca
mentul luat in cinstea Zilei minerului. interesau problemele culturale. A fost rin.dul nostru, să fim vitatea culturală. Iluzie. Pe ga­ oricine să ne vorbească...
surprinşi de acest răspuns. zetă nu se afla scris decît Cîţiva şi «nul mai bătiin
Punct sanitar Ia arie Tovarăşul Aurel Maier, se­ titlul care su n a: „Ogorul — ...Ce să mai vorbim ! —
cretarul sfatului, nu cunoştea ni­ După alte întrebări am a- nou“. Asta era tot. Ba, Dacă cineva s-ar interesa, ar continuă preşedintele o discuţie
Prin grija comitetului sătesc nitar in fiecare zi fac aici de mic în legătură cu munca cul­ juns la concluzia că de fapt... la încă ceva : Intr-un colţ se putea afla că cei mai mulţi din despre ce vor avea — eu cred
al femeilor din satul Strei, co­ serviciu, prin rotaţie, cite 2-3 turală ce se desfăşoară în sat. arie nu este cunoscută nici un aflau notate numele celor care membrii gospodăriei, sînt oa­ că peste doi ani, grajdul, cu o
muna Călan, la aria de treierat iemei. O activitate deosebită la Abia a venit din concediu şi în­ fel de activitate cultural-educa- fac parte din colectivul de re­ meni harnici şi hotărîţi. Aces­ capacitate de 30 capete, mater­
acest punct sanitar are tov. Ma- că nu a făcut „încălzirea“. Dar, tivă. Bibliotecă mobilă nu exis­ dacţie. Am vrut să-l notăm şi tea sînt calităţile care pot fi a- nitatea, cu o capacitate de 20
din sat s-a organizat un punct ria Spineanu, preşedinta comite­ amabil, ne-a îndrumat spre tov. tă (fiindcă nu a avut cine s-o noi, dar n-am putut. Ploaia şi tribuite tovarăşilor Petru Iştoc, scroafe, şi saivanul, pentru 250-
sanitar pentru a se da, în even­ tului de femei. Ernest Kiss, referentul tehnic al organizeze), gazetă de perete, soarele decoloraseră de mult Eugenia Şerban, Alexandru Vin­ 300 oi, vor fi puse in picioare.
tualele cazuri de accidente, pri­ sfatului, care, se spune, ar fi în ziare, sînt lucruri neîntîlnite pe cerneala. ci şi Elisabeta Jibetean. Ei se Mai avem în plan să mărim nu­
mul ajutor necesar. In scopul MAR IA CRISTEA măsură să ne dea unele infor arie de cei care treieră. Cit des­ situează în primele rinduri. mărul de animale la 300 de oi,
bunei funcţionări a punctului sa­ corespondentă maţii. pre programe artistice care ar Ne-am notat numai cele de 14 vite şi 14 scroafe. Ceva nou,
fi trebuit prezentate la arie, nici mai sus. Oare tovarăşul Iustin Bătrinul Alexandru Popolţi, cu ce ne vom ocupa este o plan­
Aurel Gaşpar — ani de zile in ce priveşte radio- Surprins, după cîteva minute nu s-a discutat vreodată. Şi to­ Popa, preşedintele sfatului popu­ unul dintre harnicii colectivişti, taţie de 2 hectare vie şi stupări-
ficarea satelor Pietroasa şi Ca­ de cugetare adîncă, exteriori- varăşul Kiss d atină capul cu lar, Aurel Maier, secretarul sfa­ 'este un om care de la prima tul. Iar, pentru a ne uşura mun­
Ca atîted alte scrisori sosite mei, am cerut relaţii la P.T.T.R. regret că nu ne poate da un răs­ tului popular şi Munteanu Vasi- vorbă te atrage. Cînd vorbeşte,
pe adresa redacţiei, scrisoarea Deva. privind acţiunea cetăţenească de puns mai... plăcut. le directorul căminului cultural îşi face ochii şireţi şi cu zirm ca, cred că vom avea şi un ca­
dumneavoastră ne-a surprins se vor gîndi să-şi noteze aceste bet măsurat iţi povesteşte des­ mion...
plăcut. Ne 'bucurăm că materia­ Aşa am aflat o parte din ne­ Înfrumuseţare a satului, a fost Deodată, faţa i s-a luminat. lucruri şi mai ales să ia măsuri pre el.
lul intitulat „Cînd tinerii sca­ număratele cereri, adresate de binevenită. Şi-a amintit că există totuşi pentru îndreptarea lor ? Şi n-ar — Şi, sînt sigur că şi noi
pă de sub supraveghere“ , pu­ către Baia de Criş P.T.T.R.-‘ului bibliotecă, aici, aproape de tot, fi rău dacă şi secţia raională — Mie — mi-a spus bătrinul,
blicat în numărul 1108 al zia­ din Deva pentru radioficarea sa­ Ne pare rău că fotografiile chiar în odaia de alături.' Dar, de învăţămînt şi cultură de pe — cu toate că sînt negru, îmi vom fi mai mulţi. Avintul l-am
rului, v-a fost de ajutor. telor amintite. Unele nu le-am v a i! Cele 3.600 de volume stau lingă Sfatul popular din Orăş- place piinea albă. Nu căruntă, luat.
mai găsit, iar altele au date trimise nu le putem publica de­ frumos aranjate intr-un dulap tie s-ar mai interesa din cînd ca mine 1 Dar, pentru a avea a-
Sintern siguri că veţi ţine sea­ vechi, fără a avea alăturat vre­ oarece aparatul a prins imagi­ încăpător şi încuiat, încuiat şi în cind de activitatea culturală E. USCAR
ma în educaţia fiului dumnea­ un răspuns la ele din partea pecetluit cu un lacăt... Cînd bib­ a cărei situaţie in comuna
voastră de recomandările făcute P.T.T.R.-u.lui. Una avea înca­ nile de la depărtare, iar figu­ liotecara nu-i acasă... cărţile Turdaş este aşa după cum am mai, cînd plantele se scot afară, se udă
şi că el se va strădui să devină stau în dulap ! (tovarăşa Elisa- arătat-o ! de 4-5 ori cu una din aceste soluţii la
un cetăţean conştiincios şi co­ drat un colţ cu apostila nedo­ rile participanţilor la munca vo- betă Mafia e plecată pentru do­ intervale de 20-25 Zile. Cînd p-’anta
rect. Eşecul suferit la examenul veditoare, că lucrarea Încă nu uă luni la Cluj pentru un curs F. M. LEONARD este iernată în încăperi reci, îngrăşă-
susţinut la facultatea clujeană 'poate fi executată. Din toate re­ luntară sînt astfel prea minus­ de specializare) dînsa a avut mintelc se aplică cel mult la 30-35 zile.
trebuia să vă dea de gîndit în­ iese clar că P.T.T.R. Deva a dat grijă să încuie biblioteca, dar In cazul vaselor mici, îngrăşămintele
că mai de mult. Nu e tîrziu nici dovadă pînă acum in această cule. Mai trimiteţi-ne şi alte nu să-şi lase şi un înlocuitor. se dau la iniervale mai scurte. In
acum. problemă de lipsă de operativi­ tirhpul verii îngrăşămintele azotate sub
tate şi neglijenţă. vesti . — Dar dacă oamenii vor să fermă dc soluţie (50 grame la 10 litri
Dorin se pregăteşte din nou apă) se dau de două ori pe lună şi
pentru examenul de admitere la Am fost îndreptăţiţi să vă co­ Lămîiul ca fruct arc o mare valoare odată cu supcrlcslat în aceeaşi propor­
facultate. Dacă nu va reuşi, vă municăm că În jurul zilei de 20 ţie. In cazul cînd pămîntul din vas
recomandăm sâ-l orientaţi în­ august se va trece efectiv la e- alimentară şi de aceea trebuie să sc e uscat, înainte dc turnarea îngrăşă-
spre o muncă practică produc­ xecutarea lucrărilor de radiofi- mîntului diluai, pămîntul se udă cu apă.
tivă spre a nu deveni un „can­ care a satului Pietroasa şi a sa­ dea mai multă importanţă culturii lă-' Pentru prevenirea încălzirii pămîntului
didat de profesie". Orice mun­ tului Caraci. din vase, este bine ca ghivecele cu
că făcută cu conştiinciozitate şi niîilor. Cum instalaţiile speciale sau plante să se îngroape în pămînt, iar
dragoste înnobilează. Informaţi-ne despre stadiul hîrdaiele să se acopere cu fîn, rogojini
lucrărilor (cină vor începe), des­ improvizate pentru cultura lămîilor nu sau saci.
Trifa Gherasîm — pre realizările obşteşti şi des­
Baia de Crîş pre munca ţăranilor muncitori pot sta la îndemîna oricui, este ne­ O deosebită atenţie trebuie dată com­
din Baia de Criş. baterii dăunătorilor lămîiului. Dintre
cesar sa se dea atenţie culturii a-' primăvară şi pînă la căderea brumelor hrănitoare. Pămîritul din vase sau ghi­ aceştia, cel mai frecvent este păduche­
de toamnă, plantele se ţin în mod obiş­ vece trebuie să fie pregătit din mai le ţestos. Contra Tui putem lupta prin
cestor pomi şi în camere. nuit afară la un loc semiumbros, în Ing. MANUGHEV1CI EMANOIL . multe p ă rţi: pămînt de frunze, două spălarea ramurilor şi a frunzelor cu
nici un caz în plin soare. Odată cu directorul staţiunii experimentale părţi mraniţă, o parte pămînt .de gră­ apă cu săpun sau prin stropiri cu so­
Ca şi alţi arbuşti fructifer;, lămî- răcirea timpului, în toamnă, plantele dină şi o parte nisip de rîu. Intr-un luţie formată din săpun (100 grame)’,•
se trec în camere unde rămîn pînă în pomicole din Geoagiu asemenea pămînt udat şi îngrăşat la cu petrol (120 cm.c) cu DDT (7 grairic
iul, are nevoie de tăieri de formare şi luna mai. Camerele în care vor vegeta timp, planta creşte şi rodeşte regulat. la 10 lilri apă).
plantele trebuie să fie luminoase, să
fructificare, ştiut fiind faptul că el aibă o temperatură potrivită şi con­ Ingrăşămintele aplicate toamna aju­ Rcspeciînd indicaţiile de mai sus,
stantă (între 14-18 grade celsius). In tă foarte mult pentru iernat, favori- vcm reuşi să avem în gospodăriile
rodeşte pe ramurile secundare (ra­ camerej plantele nu vor fi puse în a- numai atunci cînd e nevoie şi numai zîndu-i dezvoltarea frunzelor şi legatul noastre lăniîi frumoşi, cu rod bogat
propicrea sobei sau a caloriferului. De cu apă călduţă (la temperatura de 15- fructelor. Este recomandabil să sc fo­ şi permanent şi în acelaşi tiriip o plan­
muri de ordinul patru). Răritul fructe­ asemenea este necesar să se menţină 19 grade celsius). La fel de dăunător losească îngrăşămintele chimice, deoa­ tă de decor pentru locuinţă.
aerul proaspăt şi o umiditate potrivita. er-ie şi excesul de uscăciune a aerului. rece cele naturale produc în cameră
lor este recomandabil atunci cînd în Udatul plantelor se face în raport cu miros neplăcut. Ca îngrăşămînt este fo­
temperatura din cameră. Cu cît aceasta Nu este recomandabil ca plantele să losit cu bune rezultate sulfatul de a-
raport cu vigoarea şi numărul frunze*- este mai ridicată, udatul se face mai
des. Apa cu care Se udă plantele tre­ [ie ţinute în, dreptul geamurilor deschise
lor, acestea sînt prea dese. Răritul se buie să aibă temperatura camerei. Ex­
cesul de apă este dăunător. Umezeala mai ales iarna în timpul gerului, cînd se
face cînd fructele ating mărimea unei prea multă duce la pieirea plantei. In obişnuieşte să se facă aerisirea came­
general, în limpid iernii, udatul se face
nuci mai mici. Reducerea numărului de rei. Pentru a le satisface nevoia de lu­

fructe determină creşterea lăstarilor. O-

peraţia aceasta este foarte importantă, mină,- plantele vor fi ţinute în apropie­ riioniu 50 grame, sare potasieă 20 g ra­

mai ales în primul stadiu de dezvol­ rea geamurilor care sîrit mai lumi­ me şi superfosfatul 50 grame. Acestea

tare a plantelor. noase. Spre , primăvară, trecerea de se dizolvă în 10 litri de apă călduţă

Lămîiul înmulţit prin butaşi sau la regimul de cameră la cel de afară, cu care se udă planla. Spre primăvară

prin altoire intră pe rod după circa trebuie să se facă treptat, atît în ce sc foloseşte, cu succes soluţia de azotat

Ana Suciţi — 3-4 ani. In condiţii bune de îngrijire, priveşte lumina, cit şi în ce priveşio- (50 grame la 100 litri apă) sau de u-
Poiana Sibiu ui
Sezisaţi de adresa sfatului după alţi 4-5 ani el dă în medie 40-70 căldura, umiditatea şi substanţele hră­ rină de grajd în proporţie de 1/10 (1 li­
Informaţia trimisă de dvs.,
popular din Baia de Criş cu nr. ¦fructe pe ari. • -#rv nitoare. Lămîiul este pretenţios faţă de tru de urină de grajd diluată cu 10 li­
116511958 prin care sînt.em in­
formaţi despre tărăgăneala de După trecerea pericolului Bruriîelo'r de so! Ii place solul bogat în substanţe tri apă). Pînă spre jumătatea lunii