Page 2 - 1958-08

Pasr. 2 ' dpimul sociAusMur.ai Nr. 1120

Studeqfi la e silei apei

'An de an, Combinatul side­ canică din Timişoara şi alţii./ Ca să ajungi la Haţeg, din Berthelot, ai două posibilităţi:
rurgie „Gh. Gheorghiu-Dej“ din La şcoala profesională, s-a/ Ori ţii drumul care împarte satul in două, drept înainte, ori te
abaţi pe dreapta şi mergi pe poteca 'ce străbate hăţişurile de pe

Hunedoara, cunoaşte sute de pus la dispoziţia practicanţilor^ marginea apei Galbena. Când soarele de oară te dogoreşte cu

studenţi repartizaţi de diferite un club cu mese de şah şi două^ căldura lui zăpuşiloare, poteca de pe jiruL apei te atrage să in­

facultăţi, pentru a-şi efectua mese de tenis. Pentru stu­ S-a ales comitetul de de discuţii şi de alegerea noului Bţtcurîa muncii tri în hăţişurile răcoroase .Alunei, pe drumul comunal Berthelot
conducere al clubului comitet de conducere al clubului Haţeg, rareori se oăd călători. Mai toţi preferă cărarea um­
.practica. diu, lo stau la dispoziţie douăj compus din 11 tovarăşi. Ca pre­ LUPENI (de la subredacţia
TEIUŞ (de la şubredacţia şedinte a fost ales comunistul noastră voluntară). Cu fiecare broasă, care oferă privelişti minunate.
In acest an au sosit cîteva săli de curs, tot la şcoala pro-1 noastră voluntară). Zilele trecu­ Ştefan Fuga. Nedelcu Constan­ izbţjidă cîştigată, omul se bucu­ Şi tot mergînd pe Valea Galbenei, lăsincl in urmă holdele
grupuri, alcătuind ufi riumăr de fesională, cu 80 locuri, precurm te, la clubul C.F.R. Teiuş a avut ră. Bucuriile fac viaţa mai fru­
loc o adunare sindicală în ca­ tin, şeful staţiei, Nicolae Trifan, moasă, mai plăcută. de griu şi porumb, intilrieşti o grădină de legume şi zarzavaturi,
219 studenţi de la facultăţi di­ si biblioteca şcolii. Tot pentru/ drul căreia s-a analizat munca cum rar se găsesc în raionul Haţeg. De sub frunzele late ale
educativ-culturală a ceferiştilor. şeful depoului de locomotive, Va- Un prilej de o deosebită bucu­ vrejului, ies la iveală dovlecei lungi de o palmă — două, castra­
ferite. cunoştinţe practice, în ziua de\ Raportul a fost prezentat de pre­ sile Bictai, şeful reviziei de va­ rie au avut sondorii şantierului veţi fragezi, iar varza a început să-şi siringă frunzele in căpâ-
şedintele comitetului sindical — Lupeni din cadrul întreprinderii ţinl de 2-3 ori mai mari ca pumnul. In altă parcelă, roşiile au
L In prima perioadă, de aclima­ 18 iulie a.c., s-a organizat Oi Vintilă Tîrtescu — şi a cuprins goane, şi alţi participanţi la şe­ de explorări din localitate in dat în galben, gata, gata să se coacă. Peste tot, pe cele 30 de
date bogate asupra activităţii dinţă s-au angajat să sprijine pe ziua de 28 iul-ie, cînd au forat ha. cit line grădina, zarzavaturile sînt bine întreţinute, dove­
tizare, s-a făcut o vizită prin excursie la mina Ghelar, unde) culturale şi a lipsurilor care mai viitor mai insistent activitatea primii cm. in contul lunii au­ dind că aici lucrează oameni harnic:, şi pricepuţi in legumi-
Secţiile combinatului cu toţi studenţii au văzut diferite mM există. Raportul a fost urmat gust. cultură. Ghiar aşa şi este. Cele 30 de hectare ale secţiei legu­
‘Studenţii practicanţi, explicîn- culturală din Teiuş. Ca primă micole Berthelot, aparţinătoare de G.A.S. Sîntămăria-Orlea sînt
da'-li-se procesul tehnologic, al nereuri de fier — materia .pri-/ Ziua minerului este intîmpina- sub supravegherea priceputului brigadier legumicol Laurenţiu
mă pentru furnalele combina-5! măsură s-a hotărit lărgirea co­ tă de sondori cu cinste. Tisu — maistru legumicol — cum îi spun oamenii. Tinărul Lau­
tuturor agregatelor. Apoi, a ur­ tulul. rului de la 60 la 120 de membri. renţiu Tisu este omul care a organizat munca la această secţie
mat instructajul de protecţia îndeplinirea lunară a planu­ şi tot el a coordonat toate lucrările. După indicaţiile lui, zilieri
A. OŢOIU lui de producţie la acest şan­ ca Graţian Man, Ana Mihrt, Ioan Stanciu, conducătorii de a-
muncii ce prezintă un interes IUE MIHAIŢA
tier a devenit o tradiţie de care
deosebit şi pe care trebuie să-l corespondent

cunoască fiecare practicant din

combinat. După aceea, sra or-(

gănîzat o şedinţă specială, la! muncitorii, inginerii şi tehnicie­ telaje Adam Diaconu şi Ioan Botoloagă, au lucrat pămintul
nii nu vor să se despartă. De folosind cele mai înaintate metode. De altfel, dacă înaintezi
Din activitatea întreprinderiicare au participat conducători, 18 . luni sondorii şantierului îşi tot pe cărarea din marginea apei-, intîlneşti pe cei trei zilieri,
realizează şi depăşesc consecu­ recoltind varză, dovlecei şi castraveţi.
af combinatului şi în care s-aJ tiv planul de producţie. Secre­
Mai în fiecare zl, la baraca secţiei legumicole din Ber­
întocmit un program dezilnic dej industrie locală „6 August“ din Petroşani tul succeselor în producţie, con­ thelot, vine cîte un camion şi pleacă încărcat cu legume şi zar­
stă in organizarea bună a mun­ zavaturi, care iau calea magazinelor Aprozar, a cantinelor, şco­
pradică, ţinîndit-se seama de' lilor sau spitalelor. De pe aceste 30 de hectare, unde lucrează
cii in dragostea cu care se mun­ brigadierul Tisu, pînă acum au fost recoltate şi livrate peste 15
specificul •combinatului. In anul 1949 a luat fiinţă în Valea lului de trai al celor ce muncesc. An prinderii în ceea ce priveşte rezolva­ ceşte pe şantier. tone de ceapă, varză, dovlecei, cartofi de vară etc.

In decursul practicii, studen-' Jiului Întreprinderea de industrie'loca­ de an capacitatea de producţie a în­ rea unor probleme ce depăşesc com­ GR. GOANŢA
ţii s-au conformat întocmai pro-, lă „6 August“ cu sediul la Petroşani. treprinderii s-a mărit, s-au creat noi petenta conducerii întreprinderii, cum
secţii, s-au predus tot mai multe sor­ ar fi de pildă obţinerea unor clădiri
La început era o întreprindere modes­ timente de mărfuri de larg consum. mai corespunzătoare pentru anumite
Astăzi, întreprinderea dispune de un a- secţii, clădiri necesare în vederea des­
gramului fixat şi îşi însuşesc i tă cu cîteva secţii şi cu o activitate

Zi de zi noţiunile practice ÎDî restrînsă. Avea un atelier mic de mo-

secţiile în care au fost repar-Sbilă, o fabrică de sifon, cîteva gatere telier de tîmplărie model, care fabrică făşurării unei mai bune activităţi.

tizaţi. S-aU remarcat în modişi darace. Această întreprindere a fost diferite tipuri de mobilă apreciată mult Am prezentai în mod sumar L A PETROŞANI
deosebit tovarăşii: Mlhai @urou-)crcată în SC0Pul asigurării unei cît mai de oamenii muncii. A luat fiinţă o cîteva aspecte din activitatea în­

bătă de la facultatea de m e tă d bune aprovizionări a oamenilor mun- secţie de patiserie, care produce impor­ treprinderii „6 August". Nu s-a vorbit Sârbâtomrea tinereţii
.turg° l,e din ^Bucurerşt.i., M. . .inca„S?lecoiinsduinm.VaDnleeazvJoi.lu.tlaurieacupeprocdaurese adel.ulaat.r-og tante cantităţi de prăjituri, dulciuri, în­ însă nimic despre oameni, despre mun­
gheţată, ce se consumă în toate loca­ ca lor. In trimestrul II al acestui an,

Cornelia de la facultatea depîntrcprindcrea „6 August" în cei 9 lităţile din Valea Jiului. De asemenea productivitatea muncii în ansamblu a ( Urmare din oag. Pa) Pe celelalte estrade La gimnastică s-a relevat ta­
chimie din Timişoara, Eugeniani de existenţă, vine să demonsireze s-a creat o secţie producătoare de su­ crescut cu 20 la sută faţă de trimes­

Druţă de la faGUltatea de rne-/grija pe care partidul şi guvernul nos­ curi şi siropuri, secţie care are o ac­ trul II al anului trecut. Această "creş­ cor din Valea Jiului, care este Concomitent cu programele lentata Cornelia Teodorescu care
tere a productivităţii muncii este un azi la prima sa manifestare pu­ prezentate în Piaţa Victoriei, alte a executat un număr interesant
t r u o poartă ridicării continue a nive- tivitate deosebit de bogată, punînd la indiciu că aici s-a muncit bine. Intr-a­ blică mai însemnată. Compo­ formaţii artistice îşi arătau mă­ la sol şi. pe motocicletă (mo-
devăr, în fiecare secţie, se întîlnese nenţii săi sînt emoţionali. Dar iestria pe scenele grădinii de tociclist I. Babeş).
&5 dispoziţia populaţiei cantităţi sporite şi oameni harnici, muncitori pricepuţi, ca­ nu pentru mult timp. Cînd di­ vară a clubului U.R.U.M.P. —
re lucrează cu tragere de inimă pentru rijorul apare pe scenă, la sem­ C.C.V.J. şi. a Teatrului de Stat Im volei, Minerul Lupeni a în­
VP TRIBUNALULUIbogate de sucuri şi siropuri. a da produse cît mai multe, de cît mai nul său se face linişte şi note­ „Valea Jiului“. vins echipa „Juniorul" Petro­
Tot de întreprinderea „6 August" a- bună calitate şi la un preţ de cost tot le cîntecelor interpretate răsună şani. cu 2-0; Energia Paroşeni
p.arţinc şi fabrica de pîine din Petro­ mai redus. Printre fruntaşii întreprin­ sigure, pline. Au cules aplauze In grădina clubului U.R.U.M.P. a întrecut Şantierul Petroşani cu
derii prezentăm doar cîţiva. Tovarăşul melodiile cîntecelor „Sub al păcii — C.C.V.J., la un nivel ridicat 2-0, iar C.F.R. Petroşani pe Di­
Şi-a primit pedeapsa profesiune contabil, s-a oferit să şani înzestrată cu utilaj perfecţionat, Iuliu Hornac este responsabilul secţiei stindard“, „Arcaşii lui Ştefan s-a prezentat formaţia clubului na,mo / Petroşani tot cu 2-0.
facă o „expertiză“ lui Alexan­ fiind una "dintre cele mai moderne din minier din Vulcan. Cu interes
Tribunalul popular al oraşu­ dru Grăciun, fost şef de şantier ţară. Zilnic, din cuptoarele acestei fa­ patiserie. Datorită priceperii sale, orga cel Mare“, „In Poeniţă" şi al­ a fost urmărit programul coru­ La fotbal „Viscozn" Lupeni a
lui Deva a judecat şi condamnat brici ies zeci "de mii de kilograme de lui de sub conducerea iînărului întrecut cu 2-0 pe Minerul II Pe-
la '4 ani închisoare corecţională Ia întreprinderea Bampotoc, ca­ pîine pentru populaţie. irizării bune a muncii, colectivul pa­ tele. Ervin Ghehan şi cel al formaţiei trila; Minerul II Petrila cu 3-1
pe (Bornei Prohovschi fost elec­ re fiind descoperit că a delapi­ tiseriei reuşeşte să-şi depăşească lunar de dansuri care s-a luat la în­ Uzina electrică Vulcan şi. piticii
trician la întreprinderea Bampo- Vorbind despre secţiile create în a- Şi recitatorii sînt ascultaţi cu trecere cu cea a termocentralei de la Minerul Petrila cu 1-0 pe
potoo din localitate. In calita­ dat suma de 47.531 lei a fosi ceşti ani, trebuie să amintim şi de cea din Paroşeni. colegii lor de la Jiul Petroşani.
tea pe care o avea, Gomei Pro­ pedepsit cu 8 ani închisoare. de mezeluri care, deşi nu are o mare planul cu 30-40 la sută. Lucruri bune atenţie.
hovschi a ridicat de mai multe capacitate de producţie, contribuie to­ De un succes deosebit s-a bu­ La popice au participat patru
ori — pe bază de bon — dife­ Haralambie Lunguleşcu s-a tuşi la buna aprovizionare a oameni­ se pot spune şi despre tov. Stan Ştroie lată-i acum urcincl pe scenă curat programul brigăzii artisti­ echipe, pe primele locuri cla­
rite materiale din magazia în­ transformat în apărător necin­ lor muncii. - ce de agitaţie a minei. Petrila şindu-se Utilajul Petroşani
treprinderii. In loc să le folo­ stit şi împreună cu soţia incul­ şi Petru Zoltan de la atelierul de tîm- componenţii formaţiilor prepara- (cea mai bună dintre cele pre­ (2.110 puncte), Parîngul Lonea
sească in interesul întreprinderii, patului au luat de la o serie de O activitate largă are atelierul de zente la festival), iar de pe es­ (2.050 puncte) şi Stăruinţa Pe­
le-a valorificat la lucrările parti­ angajaţi declaraţii că aceştia tapiţerie. In prezent, în afară de sal­ plărie, despre Iuliu Orosz de la tipo­ ţiei din Petrila. Se vede că s-au trada de la Teatrul de Stat, for­ troşani (1.992 puncte).
culare încasînd contravaloarea tele, dormeze, se fabrică plapome şi maţiile cooperativei meşteşugă­
lor. ar fi primit, de la Alexandru pat-divânuri a căror calitate şi aspect grafie, despre Mihai Moldovan de la pregătit cu seriozitate pentru a- reşti din Petroşani şi cele ale Cea mai interesantă întrecere
Crăciun diferite sume de bani, exterior satisfac gusturile populaţiei. construcţiilor din Petroşani, şi a fost cea a călăreţilor pe mă­
Pentru furt din avutul lucru care nu este adevărat. Pe lîngn secţiile arătate, întreprinde­ cariera de calcar şi despre mulţi al ceastâ serbare. Dansatorii evo­ Bărbăteni. gari, între reprezentanţii comu­
obştesc Pentru acest motiv, tribunalul rea mai dispune de o tipografie, un nelor Iscroni. IÂvezenl, Aninoa-
atelier mecanic, o carieră de calcar, ţii. Prin munca însufleţită a colecti­ luează pe scenă cu dezinvoltu­ Parcul surprizelor ... sa şi Paroşeni. Acestea au fost
' ATersese vestea în împreju­ popular al oraşului Deva l-a pe­ cuptoare de pîine, mori etc. Numărul precedate de întreceri populare,
rimi că Petru AAardarie, fost res­ depsit şi ne Haralambie Lungu- mare al secţiilor şi unităţilor între­ vului din diferitele secţii ale întreprin­ ră şi pricepere. Sînt 7 perechi ...aşa a fost supranumit dumi­ ca fugă in sac, alergări cu oul
ponsabil al bufetului din Sîntu- prinderii „6 August" "arată dezvoltarea nică parcul „Filimon Sîrbu“, în lingură şi trecerea prin butoi.
halm, îşi însuşea mărfuri şi bani lescu cu 4 ani închisoare corec­ care a luat-o în ultimii "ani. In pre­ derii, oamenii muncii din Valea Jiu­ printre care se remarcă tinerii parcul tineretului din Petroşani. La întrecerea de călărie pe mă­
din avutul obştesc, şi că apoi ţională. zent, lunar, întreprinderea pune la dis­ Aici, in cadrul festivalului, par­ gari. au cişiigat I. Stoian, (Paro­
obişnuia să facă chefuri inter­ poziţia populaţiei din Valea Jiului, lui primesc tot mai multe produse de muncitori Nicolae Bîldea, Victor ticipanţii, au avut mai multe sur­ şeni), M. Szekehj (Iscroni) şi
minabile. La o verificare a ges­ Pentru uzurpare de mărfuri în valoare de peste 4.000.900 prize plăcute, fie la „eleşteul" L. Hadtiai (Aninoasa). Im fuga
tiunii sale, s-a stabilit că este funcţii lei. Această sumă arată că în apro­ larg consum care contribuie Ia ridica- j Spilcă, Nat alia Tăsloveanu, Au­ improvizat unde puteai, vîna raţe în sac in frunte s-a clasat echi­
în lipsă cu suma de 26.000 lei. vizionarea Văii Jiului întreprinderea pa din Paroşeni, ca şi la aler­
Fiind înaintat spre judecată, Organele ;!e miliţie ale oraşu­ rea nivelului lor de viaţă. rica Secllacek, Vaier Tom a, E- garea cu oul în lingură.
ocupă uri loc important. Produsele a- Activitatea în întreprinderea „6 Au­ lena Dumitrescu şi ceilalţi, care
lui Deva au fost sezisate de fap­ au interpretat dansurile popu­
tul că un individ acosta dife­ ccstea se găsesc în toate localităţile gust" nu încetează nici noaptea. In lare „Bordeiaşul", „CăluşeruL“,

riţi cetăţeni paşnici pe aleele ce­ timp cînd cei mai mulţi oameni ai „Galopul" şi altele. S-au remar­
tăţii, dîndu-se drept organ de
muncii din Valea Jiului se odihnesc, cat de asemenea soliştii vocali

muncitorii fabricii de pîine, cei de la Vaier Toma şi Petru Găină.
tipografie, lucrează pentru ca în fie­ Dupâ-amiazâ se întrec tinerii
care dimineaţă populaţia să găsească
artişti amatori din formaţiile de
1a. U.R.U.M.P. şi Lonea. O hună

pîine proaspătă şi ziarul local, cu ul­ impresie lasă formaţia clubu­

timele noutăţi. lui minier din Lonea, care s-a

Tribunalul popular al oraşului miliţie, funcţie ce nu o avea. din raion şi sînt din ce în ce mai Dezvoltarea care a luat-o în ultimii prezentat cu un cor bine în­ cu nişte cerculeţe de răchită, fie Carnavalul
Deva l-a condamnat pe incul­ Fiind prins cu ajutorul oameni­ căutate. ani întreprinderea de industrie locşlă chegat, o echipă de dansuri şi o la „pescuitul pe uscat" unde
pat la 4 ani închisoare corecţio- brigadă artistică de agitaţie de (contrar regulilor pescuitului) De puţine ori Dai baci, porta­
n.ală, doi ani interdicţie corec­ lor muncii, Ld-m.ip Dumitru din Stînd de vorbă cu tov. Altman Ga- „6 August" din Petroşani, produsele asemenea bune. Punctele din aricind „agăţai“ ceva, fie la tir rul Teatrului de Stat din Petro­
ţională şi confiscarea totală a Deva, strada Ptevnei — căci vrilă, directorul întreprinderii, acesta program sînt adecvate momen­ special unde puteai deveni feri­ şani, a avut prilejul să vadă in.
averii. îţi dezvăluie planurile de viitor, dez­ tot mai multe pe care aceasta le. fur­ tului : tinereşti, pline de viaţă, citul posesor al unei sticle de preajma sa atita animaţie, atita
despre el este vorba — a fost voltarea pe care o va lua întreprinde­ nizează, sînt o dovadă grăitoare a împotriva rutine:, a birocratis­ bere, dacă erai îndemânatic. Dar, tinerele şi vigoare, atita tineret
Cînd aperi pungăşiile pedepsit pentru delictul de uzur­ rea în următorii ani. Plănui se va rea­ creşterii continue a grijii care se mului. Se remarcă între artiştii venit, din tot raionul, şi care par­
altora liza însă numai dacă sfatul popular poartă în ţara noastră pentru bună­ amatori tov. V. Constantinescu, cele mai multe palpitaţii tinerii că se cunoştea de cînd lumea.
pare de funcţii cu un an şi 6 raional va da ajutorul cuvenit între­ starea celor ce muncesc. soliştii Ioan Maieşon. Aurelia le-au avut la stîlpul cu...surpri­ Perechile venite la carnavalul
HaralambL Lunguleşcu, luni închisoare. Condamnatul Kvujelac şi Nicolae Jurca. ze, înalt de cîţiva metri şi care festivalului se înv irtesc în ritmul
P. U. era uns cu parafină. Privindu-l
• (Urmare din pag. l-a). s-a grăbit să facă recurs, dar te ademenea, căci in vîrf erau muzicii într-o veselie generală.
i-a fost respins. agăţate diferite daruri în pose­ In timp ce ei dansează, alţii îşi
cile şi se va raporta la 100 ha. sia cărora puteai intra doar dacă încearcă norocul la pescuitul pe
teren agricol. După consfăfuirea de !a Consfanfa metode de îngrijire, de întreţine­ te dovedeai bun...căţărător. uscat. O fată blondă a „pescuit“
re şi de furajare a animalelor o sticluţă cu parfum. Partenerul
Dacă gospodăria co^ctlvă are CONCURS REGIONAL cu scopul de a obţine producţii „Suflet tînăr, gînd curat el, un băiat vinjos şi foarte ve­
cea mai dezvoltată ramură creş­ ridicate. De asemenea, ei se o- şi corp oţelit“ sel, nu a putut „prinde“ de cit
terea porcilor, se va lua în con­ „pentru cile mai tone p sp o irii r n s e t a un creion. Dar, nu-i nimic. Vor
siderare numărul total de porci bligă in momentul cînd se în­ Pe terenurile şi în sălile de nota cu el în carnetul intim, data
crescuţi în cursul anului 1958. viu, raportate la 100 ha. teren lua in considerare numărul to­ considerare numai vacile înscri­ scrie la concurs să pună la dis­ sport din Petroşani a domnit a- de 27 iulie 1958, cînd s-au cu­
raportat la 100 ha. teren arabil. agricol. tal al animalelor productive (bo­ se la controlul producţiei de poziţia organelor agricole şi a celaşi entuziasm ca şi pe estra­ noscut la carnaval.
Nu intră în calcul purceii su­ vine, porcine, ovine, păsări) lapte. Producţia se va stabili comisiei raionale toată documen­ de. Tinerii din întreg raionul s-au
gaci. Concursul mai are şi alte o- transformate în unităţi vite mari pe baza datelor înregistrate în taţia şi informaţiile necesare întrecut la atletism., volei, fotbal, Pînă tîrziu, spre miezul nop­
biective cum s în t: producţia cea ce revine la un ha. teren agricol. carnetul de control. popice, gimnastică, molociclism ţii, orchestra C.C.V.J. aproape că
In gospodăria colectivă cu cea mai mare de lină pe cap de oaie pentru stabilirea realizării obiec­ nu a lăsat tinerii, să răsufle un
mai dezvoltată creştere a oilor furajată, gospodăria colectivă In gospodăriile cu cele mai Producţia cea mai mare de tivelor prevăzute în concurs. Ei şi...călărie pe măgar. moment. Melodiile s-au succedat
se va lua în considerare numă­ care a realizat cel mai mare ve­ multe vaci de lapte se va stabili carne livrată statului în cursul sînt obligaţi de asemenea, con­ una după alta an.trenind pe toţi
rul de oi ce revin la 100 ha. te­ nit din creşterea animalelor in numărul vacilor împreună cu ju- anului 195.8 se va stabili luîn- form regulamentului concursului Im atletism, pe stadionul „Ji­ 1a. dans. Dar încet, încet, carna­
ren agricol (oile şi berbecii de cursul anului 1958, venit rapor­ nincile ce revin la un ha. teren du-se în considerare bovinele, să participe cu animalele cele ul“ au fost întreceri la 1.000 şi valul s-a apropiat de sfîrşit.
ţoale vîrstele care există în gos­ tat la 100 ha., teren agricol etc. agricol. porcinele, ovinele, în kg. viu, mai reprezentative la expoziţia- 3.000 m. plat, pe primul loc cla- Perechi, perechi s-au îndreptat
podărie la data întocmirii fişei raportate la un hectar teren a- tîrg ce se organizează în fiecare sîndu-se M. Sref din Petroşani şi. spre casă mîngiiaţi de impresiile
de documentare). in întovărăşirile Pentru gospodăria care creşte raion. respectiv Gfuiorghe Covrig din unei zile si seri atî.t de plăcute.
zootehnice cei mai mulţi porci se va lua în gricol. Vulcan.
Pentru a stabili producţia me­ considerare numărul total de Pentru fruntaşii in creşterea
die de lapte cea mai ridicaiă, In întovărăşirea cu cea mai înscrierile la concurs se fac animalelor, cîştigători ai con­ O ferte de serviciuJ OO 00 QO OO OO O? OC LOO OO OO OO OO OO OO t
pe cap de vacă furajată se va mare dezvoltare a creşterii oilor porci crescuţi in cursul anului la sfaturile populare comunale, cursului, se vor acorda diplome,
lua în considerare producţia de se va lua in considerare numărul 1958, raportat la un ha. teren care au sarcina să popularizeze insigne şi diferite premii con- ;1 O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva. 88
lapte obţinută de la 1 ianuarie total de oi înscrise în întovără­ arabil. Nu intră în calcul pur­ larg prin toate mijloacele obiec­ stînd d in : semănători, pluguri, j ANGAJEAZĂ: §
şi pînă la 1 octombrie 1958. şire, raportat la numărul fami­
liilor de întovărăşiţi. ceii sugaci. tivele acestuia, să ţină evidenţa grape, tocător de nutreţ, prăsi­ |GESTIONAR 1 şi VINZĂTORI pentru magazine, in condiţii fa-8
Pentru a stabili numărul cel gospodăriilor colective, a întovă- toare, vermorele, truse diferite şi
mai mare de purcei obţinuţi în Se urmăreşte de asemenea mă­ Pentru gospodăriile care cresc şirilor zootehnice şi a ţăranilor alte unelte agricole, precum şi | vorabile, atit in Deva cit şi pe reţea. |
anul 1958 raportat la 100 de ha. rirea fondului de bază al înto­ cele mai multe oi se va lua în muncitori cu gospodării indivi­ diferite obiecte de uz gospodă­
teren arabil se vor socoti purceii vărăşirii, evaluat în bani şi ra­ considerare numărul oilor şi al duale, participanţi la concurs şi Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre al între-§
născuţi şi înţărcaţi in cursul a- portat la 100 oi. berbecilor' de toate vîrstele, e- resc.
nului. să înainteze sfatului popular ra­ !prinderii: telefon nr. 404. q
Pentru gospodăriile xistente la data întocmirii fi­ ional tabele nominale cu cei în­ Concursul are ca obiectiNr prin­
La stabilirea celei mai mari ţărăneşti individuale şei documentare, care se va ra­ scrişi pînă cel tîrziu la 15 au­ cipal să mobilizeze unităţile so­ Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti
producţii de carne livrate sta­ porta la un hectar teren agri­ gust a.c. cialiste şi pe ţăranii muncitori
tului în cursul anului 1958 se La gospodăria cu cea mai dez­ col. individuali, crescători de ani­ Deva, str. Avram 15Ekv. n r. 2,
voltată creştere de animale se va Participanţii la concurs au ca male, din regiune pentru a apli­
vor lua în considerare bovine­ Producţia medie de lapte cea o datorie de bază să se angaje­ ca cele mai înaintate metode de ANGAJEAZĂ
le, porcinele şi ovinele, în kg. mai ridicată pe cap de vacă fu­ ze pentru a aplica cele mai bune creşterea animalelor cu scopul specialistă cu pregătire teoretică şi practică corespunzătoareg3
rajată se va stabili luindit-se in de a asigura o largă dezvoltare
a acestui sector imponant in !pentru îndrumarea şi dezvoltarea producţiei de artă populară g
anii ce urmează.
iîn cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Hunedoara. 8

Cei car 'doresc să ocupe g erislă funcţiune se vor adresa 8

la sediul Uniunii în ziua de luni 4 august [1958, între .orele

11-T4, 1 > ' q
o- oo oo oa oox>opoo-ooooooooooooooooooooooocoonaoococdoooooooooooocoooo