Page 21 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢA r i l e . UNlŢbVA I

Anul X Nr. 1131 Joi 7 august 1958 4 pagini 20 bani • Lupeni 1929—1958 — pag. II.
o U.R.S.S. propune convocarea unei
Sesiuni a Adunării generale a O.IY.U.
— pag. III.
® Pe şantierul laminorului de profile
din Hunedoara se aplică metoda de
lucru în lanţ — pag. Ill-a.
• Oamenii şi-au făcut datoria —
pag. IlI-a.

Mina Petrila — mină decît cei din Uricani, au înde­
fruntaşă pe bazin
Zile de muncă intensă la aria colectiveiplinit întocmai regulile de pro­ griul de pe 30 de hectare din
cele 115 cile au fost recoltate
tecţia muncii. Pentru acest fapt
In perioada mai-iulic, cele cît şi pentru depăşirea cu 2,5 şi că, au fost făcute arături de

mai frumoase rezultate în înde la sută a planului de cărbune, l Au recoltat gria mult cplectiviştii din Apoldu de Sus. S-au vară pe o suprafaţă de 161 hec­
plinirea angajamentelor le-a ob­ pentru sporirea cu 9,4 la sută L străduit ca imediat după terminarea secerişului, griul să fie tare, pare-se că a îneîntat con­
ţinut, colectivul minei Uricani a productivităţii muncii şi ief­ stoguit la arie, astfel ca atunci cind ince/x treierişul, lucrarea siliul de conducere al gospodă­
liste cieajuns să menţionăm că tinirea cărbunelui cu 4,33 la să se poată desfăşura din plin. riei care acum lasă lucrurile —

minerii de aici, care se anga­ sută pe tona extrasă, colectivul Din 25 iulie batoza de la aria gospodăriei treieră conti­ mai ales treierişul — să se des­
jaseră să dea peste plan pină minei Petrila a primit drape­ nuu. Colectiviştii, organizaţi în schimburi de lucru zoresc me­ făşoare intr-un ritm necores­
la 23 august — 5.500 tone dr lul de exploatare fruntaşă o* reu să termine treierişul griului. Pe zi ce trece griul scade din punzător.

cărbune cocsificabil, au extras bazin în întrecerea socialistă în stoguri. Boabe aurii se scurg in saci. Şi totuşi, după atitea Condiţii pentru terminarea

în perioada mai-iulie peste cinstea Zilei minerului şi a zi­ zile de lucru la gospodăria colectivă din Apoldu de Sus mai grabnică a treierişului sînt cre­

12.000 tone de cărbune în afara lei de 23 august. este griu de treierat. Să nu-şi facă insă nimeni părerea că se ate aci. Batoza funcţionează

Printre fruntaşii secţiei locomotive de la Atelierele G.F.R. planului. Şi totuşi, cinstea de a Uzina de reparat utilai întîlneşte acest fapt din cauză că munca s-ar desfăşura încet. fără defecţiuni mecanice. Aria
Simeria, se numără şi montorul Pavel Irimie, membru de fi fruntaşă pe Valea Jiului a re­ minier — fruntaşă între Ş Dimpotrivă, munca este destul de intensă.- Dar, nu-i tocmai w este prevăzută cu toate cele ne­
partid şi. secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din secţie. In venit minei Petri ia. O condiţie e- > şor să treieri griul de pe 144 hectare in timp scurt, mai ales cesare. Şi tptuşi ritmul este ne­
cinstea zilei de 23 August el îşi depăşeşte norma cu 15—22 liminatorie în întrecere a fost uzinele Văii Jiului satisfăcător. Din ce cauză ? Aci,
la sută. respectarea normelor de tehnica / atunci cind recolta este destul de bună. Pină Ia 5 august colec- la G.A.C. Dobîrca echipele de
securităţii, lucru ce nu s-a în- In întrecerea socialistă pe bazin Ş tiviştii „au dat gata recolta de pe 134 hectare". deservire a batozei sînt organi­
Iată-l in clişeul nostru pe montorul Pavel Irimie la lo­ tîmplat întocmai la Uricani. Mi­ pentru întîmpinarea celor două săr­ zate doar pe hîrtie. Uneori tre-
cul său de muncă pregătind pentru montaj bielele locomo­ nerii din Petrila, deşi au obţi­ bători din august au fost antrenaţi şi Un defect provoacă cii la arie. Nefiind organizate terişul — pe motiv că griul este
tivei. nut rezultate ceva mai scăzute muncitorii de la U.R.U.M.P., Uzina e- ait defect echipele de lucru, batoza de jilav după rouă dimineţii — în­
lectrică Vulcan, O.C.M.M. şi cele două multe ori stă, sau merge in gol. cepe la ora 8 şi se termină de­
Cu 10 zile înainte de term en mitete' executive ale sfaturilor preparaţii de cărbune din Lupeni şi RămîneKea în urmă la sece­ Şi faptul că încă nu s-a termi­ vreme.
populare comunale nu dau aten­ Petrila. Sorţii de izbîndă au riş in gospodăria colectivă din nat cu transportul întregii recol­
înclinat, pînă în cele din urină către Petreşti a influenţat răminerea te de grîu la arie influenţează Aceste cauze şi altele, pe care
colectivul de la uzina de reparat uti­ în urmă a treierişului în aceas­ negativ desfăşurarea treierişu­ consiliul de conducere al G.A.C.
laj minier din Petroşani. Colectivul a- tă gospodărie. Pînă la 5 august lui. le cunoaşte, frînează terminarea
cestei uzine şi-a depăşit cu 27,8 la su­ a fost treierată recolta de pe grabnică a treierişului. Ele tre­
tă planul producţiei globale, a redus abia 10 hectare. Aci se obţine La gospodăria colectivă buie înlăturate din practica con­
cu 5,97 lei preţul de cost al produc­ o recoltă medie la hectar de din Dobîrca, mai multă
ţiei şi a pus la dispoziţia minerilor cu 1600 kg. Răminerea in urmă în atenţie treierişului ducerii gospodăriei din Dobirca,
privinţa treierişului la G.A.C.
pentru ca lucrarea de treieriş să

ţia cuvenită în ceea ce priveşte 19,7 la sută mai multe piese de schimb Petreşti se datoreşte în primul Faptul că pînă în prezent la poată fi terminată cît mai grab­
.. In întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 23 Au- plata la timp a daunelor privind şi utilaje reparate decît erau prevede­ rînd lipsei de organizarea mun­ G.A.C. din Dobîrca s-a treierat nic.
^ g u st, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Centrala termoelcc- asigurările de către cetăţeni prin rile planului.
ţtrică Paroşeni, s-au angajat sa termine reparaţia capitală a gru­
pului II înainte de termen. A.D.A.S. Multe din comitetele „Casca de aur Brigada de pe şantierul
executive, neglijînd acest lucru, a tehnicianului“ a revenit EXPERIMENTAL
Pentru executarea acestor lucrări au fost afectate 45 zile. întîrzie achitarea suinelor res­
’Prin buna organizare a muncii şi a elanului cu care s-a lucrat, pective chiar luni de zile. Aşa, sectorului lî Uricani
Ireparaţia capitală a fost terminată cu 10 zile înainte de ter- de pildă, Comitetul executiv din
!meu şi grupul îl a intrat în funcţiune cu întreaga sa capacita­ comuna Şugag a înaintat dosa­ Instituirea de către Comitetul sindi­
te. cal al O.C.V.J. a înaltei distincţii

I Organizaţia de partid a vegheat tot timpul ca lucrările să rul de daună al cetăţeanului Ion „Casca de aur a tehnicianului“, dis­ '¦vJ
><>se execute în cele mai bune condiţiuni şi într-un timp cît mai Căta, inspectoratului raional tincţie cîştigată pentru prima dată, în
n scurt. Membrii de partid, candidaţii şi utemiştii au fost tot A.D.A.S. abia după 174 zile de întrecerea pentru întîmpinarea zilei de Dincolo de calea ferată, paralel cu ioarnă zidurile ia pereţii din beton de aluminium de la etaj, la una din
' timpul în frunte, mobilizînd prin exemplu! lor şi pe ceilalţi la încheierea asigurării. La fel tipa-Jiului a apărut ca prin minune
ţ muncitori. au procedat şi comitetele execu­ I Mai, de către colectivul sectorului 'un şir de clădiri, unele terminate, al- macroporos, montează şi demontează casele începute abia cu o zi înainte. I
tive din comunele Vingard, Jitia II al minei Petrila, a stîrnit un pu­ '-mele in plină construcţie. Este vorba
In executarea lucrărilor de reparaţii s-au evidenţiat şi altele. ternic avînt în rîndul tuturor colecti­ de şantierul experimental de locuinţe cofrajele pentru planşee şi planşeele Ani urcai pe scară şi m-am oprit — )
'M tov. Constantin Fulga, inginer aparataj termotehnic, Gheorghe velor din sectoarele productive ale Văii muncitoreşti din Petroşani. Multora
jOMaieran şi Ioan Truică, ingineri reparaţii, Dumitru Păcuraru şi Pentru buna desfăşurare a a- Jiului. In cinstea Zilei minerului şi a nu le vine a crede că acolo ar puiea de beton armai. Tot oamenii din bri­ condus fiind de tov. Ioan Mathes — }
cestei activităţi s-au luat mă­ zilei de 23 August, au concurat prin lucra cineva atit de repede, că in­
Victor Bordei, maiştri reparaţii, Ioan Veszer, sudor, Gheorghe suri ca dosarele pentru plata succesele lor în producţie, aproape toa­ tr-un timp aşa de scurt se pol da in gada complexă de tineret fac şi în­ deasupra cofrajelor. Băieţii din bri­
>DFeraru, Lucian Berindea, Andronic Bugariu, Petru Damian, Vjc- te colectivele de sectoare de la exploa­ folosinţă apartamente confortabile.
>Ator Vodislav, lăcătuşi cazane, Constantin Calapod, inginer sec- tările Văii Jiului, Cei mai ho- treţinerea setului cofrajei de alumi­ gadă aproape că terminaseră mon­

nium. Execută cele mai importante tarea şi se pregăteau pentru turnare.

lucrări. Tot ei toarnă. Pină să inlru în vor­

Apoi a spus ciieva cuvinte despre, bă cu şeful de brigadă, am mai pri­

planul lucrărilor, angajamente, rea­ mit unele explicaţii i n legătură cal

> ^ţia electrică, Ioan Cadaru şi Ioan Biro, maiştri secţia elec­ daunelor să fie încheiate şi îna­ tărîţi s-au dovedit a fi minerii din sec­ Realiiaiea este aceasta: din două in lizări. construcţia noilor vile, cum le zic ei.
trică. intate spre achitare în terme­ torul II Petrila şi sectorul II Uricani. două săpiămini se predă o clădire de
nul prevăzut de lege. In acest Cu toate că primii au luptat din răs­ cea mai mare frumuseţe cu palru a- — Conform planului caleiularistic Sterilul se amestecă cu beton şi apoi
sens au fost formate unele co­ puteri pentru a-şi menţine distincţia parlamente 'fiecare. Acest fapt a stir-
Un nou succes nul anual şi au început să sape misii de sprijin care funcţionea­ acordată la 1 Mal, minerii din Uricani nit curiozitatea tuturor. In legătură al şantierului, turnările trebuie ter­ se toarnă îh cofraje de aluminium.
ci minerilor galerii în contul anului viitor. ză pe lingă comitetele raionale au obţinut rezultate şi mai însemnate. cu aceasta am cerut unele explicaţii
de la Petrila de partid. Asemenea comisii au iov. ing. Florin lovipale, şeful şan­ minale în 12 septembrie a.c. Noi, le Odată cu turnarea betonului uşor mo­
La această exploatare minie­ luat fiinţă pînă acum în raioa­ Colectivul sectorului II Uricani şi-a tierului.
PETROŞANI (Agerpres). — ră aproape 20 de brigăzi de nele Alba, Orăştie şi Sebeş. S-a depăşit, în perioada mai—iulie, planul vom realiza în 22 august, ca în cin­ nolit, se fixează instalaţiile electrice,
Minerii de la Petrila au ex­ mineri întîmpină ziua de 23 stabilit ca de activitatea comi­ cu 5619 tone de cărbune, a obţinut o — La noi, lucrările mari le execută
tras peste plan de la începutul August şi Ziua minerului extră- siilor amintite să răspundă se­ productivitate medie cu 25,8 la sută o singură brigadă. Aceasta ia casa stea marii sărbători să avem cele tocurile de la uşi şi ferestre.
acestui an aproape 22.000 to­ gînd cărbune sau săpînd gale­ cretarii comitetelor raionale de mai mare decît cea planificată şi a de la cota zero şi montează cojra-
ne de cărbune. In ziua de 31 rii în contul ’anilor viitori. partid care se ocupă cu proble­ redus considerabil preţul de cost. mai frumoase rezultate. Lucrările au Nicolae LUpu nu prea ne bagă în
iulie ei au sărbătorit încă un mele economice. !ui de aluminium lar parter si etaj,
succes: brigăzile de mineri con­ In sprijinul muncii G. D. început în 12 mai a.c. A !osl plani­ seamă Am intervenit,
duse de Somogv Iuliu şi Vic­ A. D. A. S. * B. ASKENASY economu
507.358 Iei ficat să se toarne în 106 zile şi noi — Noroc bun tovarăşe Lupul ţ
In ultimul timp în raionul
vom termina în 89 zile, reduc'uid tim­ ¦— Noroc, să trăieşti — răspunse *

pul de lucru cu 16 la sută, ceea ce flăcăul. )

înseamnă o vileză excepţională pentru — Merge treaba ? ?

primul lot. Pină ac-uni s-au predai — Strună. Ridicăm încă o casă '

două vile şi se mai construiesc încă nouă. c

7. La fiecare două săpiămîni, sîmbă- — Cunoşti de mult meseria asta? )

ia, se predă cîie o vilă. — De cind am venit aici la şan- }

Cam aitia a spus iov. Iovipale Herul experimental. înainte habar

tor Tănăsele şi-au realizat pla- Sebeş s-a observat că unele co­ corespondent Ia preţul de cost despre şantierul pe care-l conduce. n-aveam ce-i ăla cofraj. Eu, acasă,

V» -» i Apoi a lăsat ca să „vorbească" acte­ am fost plugar. La noi, în raionul

Organizaţia ‘de bază, din ca­ rel Moga, care îşi depăşeşte le şi chiar vilele. Făurei, oamenii se ocupă mai mult
drul grupului 4 şantiere Lu­ planul cu 15 la sută şi deţine
Sonda a fost salvata peni al Trustului 7 Construcţii drapelul de brigadă fruntaşă pe Cele două clădiri sînt singurele la cu agricultura.
grup. Se mai evidenţiază briga­ care n-a apărut în procesul verbal — Şi cum ai învăţat aşa repede
Petroşani, a pus in acest an da de tencuitori condusă de Tu- nici un fel de obiecţie. Lucrările au meseria asta pretenţioasă. Lu-pţi ară-
un accent deosebit pe reducerea dor Rotam şi brigada de dul­ fost şi sînt de cea mai bună calitate iă cu mina spre frunte, în semn că
30 iulie. Maistrul sondor Vic­ făcu mai intii o „anchetă". El plece acasă pînă nu vor vedea preţului de cost al lucrărilor de gheri a lui Tudor Popescu, care şi executate cu mult gust. Oamenii dacă ai. un pic de minte poţi face
tor Ciolmnu de la întreprinde­ constată- că la 400 metri adin­ întregită garnitura sondei. Un construcţii.
rea de explorări din Lupeni eime se rupsese sonda. Ce era sondor ţinea contra cu cleştele, îşi depăşesc planul cu 10—15 de prin partea locului vin des să ad­ lucruri mari. Ceilalţi ortaci, lucrau
Măsurile luate de către orga­ ia sută. de zor. Nicolae Lupu e mulţumit de
făcuse ultimele calcule pentru de făcut ? Aproape 200 metri alţii prelungeau prăjina cu a- nizaţia 'de bază, conducerea gru­ mire noile locuinţe.
pului şi conducerile şantierelor In prezent constructori de aci munca tuturor dar în special de mon-
pornirea sondei nr. 5353. Apoi de prăjini, trebuiau scoase afa­ jutorul unei ţevi, iar restul în­ pentru mai buna gospodărire şi muncesc cu ayînt pentru înde­ Dar cine sînt acei care /ac aseme­ torii Constantin Dicu, Ioan Peltea,
1 a informat pe muncitorii din ră pentru înlocuirea celei rup­ cepu răsucirea întregii garni­ îngrijire a materialelor, organi­ plinirea angajamentelor luate în nea minuni? Inima şantierului o for­ de dulgherul Constantin Irinoiu, de
schimbul său că planul tunar te. Să întregeşti o garnitură — turi pentru tăierea filetului. zarea muncii pe şantiere, au dat cinstea zilei de 23 August .fe­ mează brigada de iinerei compusă mecanicii Gheorghe Peirişor şi Petre
este depăşit cu ¦16,25 m. După rezultate bune. rind să întîmpine această zi cu din 20 de oameni şi condusă de tî- Petrişor. Un sprijin serios dau bri­
încet, garnitura se lasă în jos realizări şi mai însemnate. nărul Nicolae Lupu. In ziua aceea găzii cei doi meşteri de şantier.
pornire, sonda mergea bine. Astfel, în trimestrul II pro­
La granic era.de serviciu son­ MATERIAL PENTRU | peste semnul făcut anume cu ductivitatea muncii a crescut cu lucrau de zor la montarea cofrajelor V. ALBU
creta. Maistrul sondor Vasile
dorul şef .Enescu. Cu mina pe CONCURS I Ciobanu, care rninuia prăjina

manetă el simţea scrişnetul sa­ simţea cum la peste 400 m. a-

pei. care sfredelea roca la a- aşa cum spun sondorii in. lim­ dîncime tuta instalată anume, 3 la sută; s-au făcut economii
proape 600 ni. adineime.. Deo­ bajul lor — ruptă la ădincime tăia ghivent în capătul prăji­ la fondul de salarii do 102.563
dată motorul este scăpat din de sute de metri nu. este lucru nii. După terminare, se fac ci­ lei, iar Ia preţul de cost s-a rea­
sarcină, se ambalează, şi părea uşor. teva manevre scurte pentru în­ lizat o economie de 507.358 lei.
că sare de pe postamentul de cercarea rezistenţei ghiventu­ In luna iunie, productivitatea
beton. Imediat maistrul şi-a Au. încercat. mai intii prima lui. Totul era in regulă; garni­ muncii a crescut cu 19 h sută.
dat seama că se rupsese sonda operaţie cu dornul. Dar, nu au tura se întregise. Motorul în­
şi deci mergea in gol. reuşit. Apoi, au scos garnitura cepu să tragă din plin. Unifor­ Aceste succese obţinute, sînt
ruptă afară şi au ,schimbat mitatea zgomotului produs de rezultatul activităţii rodnice 'des­
— Motorul!... strigă el. O- dornul cu tuta. carburator dădea semne sigure făşurate de muncitorii", inginerii
p r e ş t e - l !... şi tehnicienii constructori, sub
Către ora 14, vine la şut că noul filet nu cedează iar conducerea şi îndrumarea per­
Pentru o clipă întreaga echi­ schimbul II. In faţa granicului garnitura se ridica întreagă manentă a organizaţiei de par­
se postează maistrul sondor spre gura puţului. In timp de tid care a ştiut să-i mobilizeze
pă privi nedumerită la instala­ Vasile Ciobanu. Cu intna pe 30 de minute corpul tutei a fost
ţia sondei care stătea nemişca­ marietă şi atent la ' comenzile scos la suprafaţă. Se schimbă la luptă pentru a da muncitori­
maistrului Vasile Călin,' el ma­ prăjina'ruptă apoi garnitura se lor mineri construcţii’ mai multe,
tă ca un colos de metal. Dar, nevrează in sus şi în jos gar­ introduce în talpă şi începe din măi bune şi mai ieftine.
nu era primul caz la care a- nitura. Citeva manevre scurte nou forajul. Zgomotul motoru­
sistaii de cină practicau acea­ apoi citeva schimbări de- pozi­ lui se amestecă cu zbuciumul Pentru succesele’obţinute; gru­
ţie prin răsucirea garniturii şi sapei care după 8 ore sfredelea pul 4 şantiere a fost ’'declarat
stă meserie. Ştiau ce au de fă­ capătul tutei prinse in interio­ mai cu nesaţ in adincul păniin- . fruntaş pe trust şi i s-a decer­
cut : unul se îngrijea de dorn, rul ei prăjina ruptă. nat drapelul de producţie al co­
tului pentru căutarea rezerve­ mitetului de întreprindere şi ăl
de tută, iar altul de cleştele cu direcţiunii Trustului.
— La cleşte... spuse maistrul lor de cărbune. < •¦ ;
i lanţ. Cel mai isteţ dădu "fuga O contribuţie însemnată în
plin de bucurie către sondorii fiR. GOANŢA realizarea sarcinilor de produc­
c/upă maistrul şef ţcare era
preocupat cu altă sondă intra­
tă in foraj de două zile. Totul

a fost pregătit, la tim p i Cind a

venit la faţa locului., maistrul schimbului I care nu vroiau să torespondent ţie şi-a a'diis-o brigada de zi­

*#»<:»» 1 l 11»V* t ( »**l»C>**i »6Vî * I * dari condusă de comunistul A’u- B IU MING — hala cuptoarelor adinei