Page 22 - 1958-08
P. 22
Pag. 2 ¦V-'W m u m U L SO Q IA LfSM Ü LÜ l Nr; 1131
ara..... ............
medieval se află sfatul popular al o- că ele pun In lumină grija ce se ma
roşului. In beciurile sale reci şl întu nifestă pentru dezvoltarea şi înflorirea
necate au fost aduşi legaţi, schin localităţii.
Locuri istorice H Prin oraşul în care a râsunaf puternic glasul de lupfâ al minerilor giuiţi şl ţinuţi nemlncaţi zile-n şir du In ultimul an, sfatul popular al o-
pă ce greva a fost btnăbuşliă în sin- raşului a cheltuit circa 10 milioane de
»..6 august 1929. Ziua şi-a făout a- lul pe care s-au scurs ape înroşite cu H Veteranii minei îşi amintesc ... @ înfăptuiri ale regimului democrat- ge — suie de mineri care au putut fi lei numai penlru construcţia şt amena
parjţla pe nesimţite. La orizont, pe al sîngele minerilor, uzina care a fost popular în oraşul minerilor într-un singur an # De zece ori mai mulţi prinşi de copoii poliţiei şt jandarme jarea de drumuri, străzi şl poduri; a-
bastrul închis al cerului au apărut transformată de grevişti într-o neîn profesori şi medici riei. De pe treptele acestei clădiri, pri nul acesta a intrat in funcţiune o in
mal întîi cîteva dîre de roşeaţă apoi fricată redută, toate, toate acestea îţi marul de atunci al oraşului, spunea stalaţie frigoriferă modernă, a cărei
dispreţuitor minerilor aruncaţi în stra valoare se ridică la circa 5 milioane
dă după grevă: uO să vă dau la toţi lei; de două luni de zile au început
certificate de cerşetori". lucrările la construirea, unei noi staţii
de captare a apei potabile cu două
Din această clădire, treburile oraşu bazine — lucrare ce se va ridica la
lui sînt conduse astăzi de reprezentan suma de 9.800.000 lei; se proiectează
ţii oamenilor muncii. înlocuirea intr-un timp scurt a întregii
reţele de distribuire a apei potabile.
Preocupările şl realizările Sfatului
sînt demne de a fi cunoscute pentru
o pară de foc a început să se ridice, vorbesc despre îngrozitoarea crimă să- scrie nu un articol de ziar ci mare su b capitalişti — luorind rile — la care au fost supuşi de Cultură, tot mai multă cultură
să. crească... Ce dimineaţă frumoasă şi vîrşită de regimul bgrghezo-moşieresc
nevinovată I In curtea din faţa uzinei dar şi despre trecutul de luptă eroic un roman întreg. 31 posturi intr-un abataj cu toc, capitalişti — toate acestea nu In oraşul acesta minieresc, de-a lun tre minerii vîrstnici şi tineretul minei.
electrice minerii grevişti discută în şl despre curajul de care au dat do Ca mulţi mineri de seama Ioc extrem de greu şi de peri pot fi uitate, nu-i voie să-fie ui gul şi de-a, laiul căruia se înşirau la Tema discuţiei: „Despre patriotismul
grupuri; unii dintre ei fac de gardă, vadă luptătorii mineri în faţa duşma culos. Cit valorau banii .primiţi tate. . câţiva ani de la greva din 1929 nu în muncă". Am amintit mai înainte
aruncind priviri dîrze spre cordoanele nului, despre voinţa lor neclintită de sa, împins de mizerie, tovarăşul se vede din făptui că numai re mai puţin de 38 de cîrciumi, existau despre pictori. In sala de bibliotecă.
de grăniceri şi jandarmi oare au ră a învinge. Gerbert a început să lucreze in paratul încălţămintei se, ridica Incursiune in timpul acela, abia două şcoli pri In aceeaşi după-amiază, r'-a Ţinut o
sărit în jurul lor peste noapte. Se aş mină cind împlinise abia 13 mare de patru ani şi un gimnaziu de conferinţă consacrată unei expoziţii de
teaptă sosirea unor persoane oficiale Spre amintirea şi gloria minerllor- ani, după ce-şi procurase în p rin prezentulla trei sute de le i! Salariul al patru ani. Astăzi, funcţionează în ora pictură care se află expusă la club.
care să ducă tratative pentru încetarea eroi, urmaşii celor căzuţi au prins pe schimbul cîtorva coroane un şul Lupeni, 4 şcoli de 7, ani cu limba Această conferinţă nu este deloc lip
grevei. Iată-le, au şi venit dis-de-dimi- faţada uzinei o placă de marmură pe certificat care-1 făcea mai în tor mineri nu se ridica nici la de predare română, o şcoală de 7, ani sită de sens. Pe lingă club îşi desfă
neaţă: Rozvany prefectul judeţului, care au înscris cu litere de foc: virstă cu vreo doi ani. Mulţi jumătate şi mulţi' dintre ei in cu limba de predare magKiară, o şcoa şoară activitatea un cerc de artă plas
Frey, directorul minei, social-democra- ani după ce s-a calificat miner, ziua plăţii se duceau acasă da-- oraşului lă ¦, medie de 11 ard, o şcoală profe tică ce întruneşte peste 60 de membri,
tul de dreapta, Munteanu, unealta pa „AICI AU CĂZUT LA 6 AUGUST pînă prin 1929, a lucrat la stin sională care pregăteşte cadre de mun în cadrul căruia îşi dezvoltă talentul
tronilor din sindicat, urmaţi de o suită 1929, 22 MUNCITORI MINERI RĂ gerea focurilor din mină. tori pentru că suma ciştigată Colonia „Ştefan" se răsfiră deasu citori calificaţi pentru mină, trei gră numeroşi fii de mineri.
de ofiţeri plini de fireturi, cu ochii PUŞI DE GLOANŢELE ŞI BAIONE nu acoperea nici măcar consu pra unui dlmb la dpi paşi de mină. diniţe de copii. Peste 1.200 fii şi fiice
bulbucaţi de băutură. „Tratativele“ sînt TELE REGIMULUI BURGHEZO-MO- —¦Şutul ţinea pe atunci 10— mul. Colonia „Ştefan" e un vechi cartier de muncitori învaţă In prezent în şco Am aflat aici despre activitatea bo
scurte, înţepate: ŞIERESC. 12 ore — îşi aminteşte el. Dar mirderesc. Mici şi scunde, unele coşco lile din oraş. Numărul cadrelor didac gată desfăşurată de pictorii amatori
ce ş u t ! In vremea aceea, la lu Am rugat pe tov. Gerbert vite, altele roase de umezeală, toate tice din oraş a crescut de zece ori, Raţ Ion şi Viorel Vasile, muncitori ta
— Plecaţi de aici, nu-i voie să AMINTIREA MINERILOR-EROI CA crările de stingere a focurilor, să-mi arate cit ciştigă in pre înnegrite de fum, casele minerilor de în timp ce populaţia abia s-a dublat. mină, care au fost premiaţi pe ţară
opriţi uzina! Intraţi în mină să lu RE ŞI-AU VĂRSAT SÎNGELE PEN intr-o atmosferă viciată de ga zent. acum 29 de ani din „Ştefan" se; mai pentru cîteva din lucrările lor de gra
craţi ! — urlă reprezentanţii patroni TRU ELIBERAREA DE SUB JUGUL ze şi la temperaturi foarte ridi- păstrează încă. Nu se poate să faci o incursiune fică.
CAPITALIST Şl PENTRU O VIAŢA caite, noi lucram goi, fiind pro — Acum situaţia noastră, a prin prezentul oraşului Lupeni fără să
lor. MAI BUNĂ VA RAMINE VEŞNIC tejaţi doar de propria piele. Ca minerilor este cu totul alta. Da Cartierul pare totuşi altul. Extraor te abaţi şi pe la clubul minerilor din Dinir-o sală aflată la parter, răz
— Daţi-ne întîi drepturile noastre 1 VIE IN INIMILE NOASTRE, INSU- pitaliştii nu luau nici un tel de că in trecut cu cîştigul pe ca- dinar de multe flori sînt In colonia a- localitate. bateau acordurile unei melodii popu
FLEŢINDU-NE IN LUPTA PENTRU măsuri de protecţie; pentru ei, re-1 primeam curgeau zdrenţele ceasia. Din ferestrele vesele lununate lare. Echipa de cîntece şi dansuri îşi
v— răspund muncitorii. ÎNFLORIREA PATRIEI“. o mască de gaze valora mai de pe noi, în prezent el ne a- de soare, petalele roşii 'de muşcată şi Instalai într-o clădire spaţioasă, clu pregătea intens programele cu care se
— Reluaţi lucrul! mult decît viaţa unui miner ! junge să mincăm şi să ne îm cercelaşii Iţi trimit zâmbete prietenoa bul minerilor din Lupeni a devenit un va prezenta de Ziua minerului şi cu
>— Daţi-ne pîlne! Iar alături, pe o altă placă au fost brăcăm bine, ba să mai punem se. adevărat focar de culturalizare. Dacă ocazia sărbătoririi eliberării patriei.
Un trosnet înfundat ce răbufneşte săpate în marmură numele minerilor- Tovarăşul Gerbert m-a condus şi de-o parte. Din cei peste do în 1929 cineva ar fi pus întrebarea: Biblioteca, sălile de şah ale clubului
erol care s-au jertfit pentru ca viaţa apoi la un scrin de unde a scos uă mii de lei care-mi intră lu De pe 'dîmbul acesta aflat la doi „aveţi vreun pictor miner în Lupeni 7", sînt zilnic frecventate de sute de oa
puternic, răscolind liniştea munţilor şi urmaşilor lor să fie mai frum oasă: nişte documente pe care le păs nar in casă, pe consumul ali paşi deasupra minei, pe marginea co ar fi fost considerat că vine de pe meni. Numai la bibliotecă se împrumu
văilor pune oapăt „discuţiilor“. Tînă- tra cu sfinţenie. mentar cheltuim circa 200 lei. loniei „Ştefan" se vede panorama în altă lume. Intr-adevăr, puteau pe vre tă lunar 2.000—2.500 cărţi. In curind
rul cu faţa curată ca dimineaţa aceas GH. VALER PETRU, GOLCEA VASI- In anii aceştia mi-am cumpărat tregului oraş. Cu douăzeci şi nouă de mea aceea minerii să se gândească la se va redeschide spaţioasa sală de
ta senină de august, care se ridicase LE, HEGEDUS ŞTEFAN, VULPE ION, — Şi acum, iată şi plata pe mobilă, aparat de radio, haine, ani în urmă, în clipele sălbaticului dezvoltarea aptitudinilor artistice cînd, gimnastică renovată şi pusă ta punct.
cu două palme deasupra mulţimii FRUJA PETRU, GROZA IOAN, SZI- care o primeam după o aseme mi-am strins ceva bani ca să-mi masacru soţiile şi copiii minerilor din flămânzi şi goi, trudeau pînă la isto
strigînd „daţi-ne pline 1" — tînărul GETI DOMINIC, DUCA SIGISMUND, nea muncă ! — a spus el întin- fac casă... „Ştefan" se adunaseră aici şi asistau vire, cind regimurile exploatatoare a- Organele locale depun multă stră
.Vitoş Gavrilă — s-a prăbuşit cu piep GOISA ARON, GALID IRIMIE, zîndu-mi un teanc de hîrtii ver flate la putere făceau totul pentru a-i duinţă pentru a crea cele mai bune con-
tul în fărînă. Arma din mîna prefec- GURCSO GAVRILĂ, VITOŞ GAVRI- zui — extrase din statele de sa Despre condiţiile grele de cu groază la înspăimântătorul specta ţine în întunericul neştiinţei de carte 7 diţiuni pentru desfăşurarea activităţii
tului-călău mai fumegă încă. Gorniştii LA, NEGREANU ALEXANDRU, KUL- lariu. Cînd am vizitat clubul minerilor în- clubului. Anual, cu întreţinerea clubu
dau un semnal. Soldaţii cu minţile ză CSAR ŞTEFAN, FOLOP MIHAI, muncă, despre sulerinţele din col oferii de burghezie: soldaţii înar tr-una din după amiezele săptămânii lui se cheltuie peste o jumătate mi
păcite de alcool se reped înainte. DANC1U VASILE, SANDQR ANTO- Acesie fişe vorbesc singure lion lei. Din fondul întreprinderii s-au
Acum nu mai răsună un trosnet ci NIU, TOMA MAXIM, PATAKI FRAN- despre telul in care erau je trecut mi-a vorbit şi tov. Laka- maţi cu mitraliere şi puşti, măcelăria- trecute, am găsit acolo un adevărat alocat anul acesta 40.000 tei pentru
zece, o sută, o mie... Baionetele udate C1SC, GROZA LOGHIN, TATAR fuiţi vminerii. Aleg una dintre zugrăvirea şl vopsirea întregii clădiri,
de sînge sclipesc în bătaia soarelui... ŞTEFAN, GABOŞI MARTIN. ele: martie 1929. După banii de toş Sigismund — Jiga-baci, cum du-le sofii, fraţii şi taţii, neînarmaţi. furnicar de oameni. îmbrăcaţi elegant, 10.000 lei destinaţi achiziţionării de o-
Paturile armelor se ridică deasupra atunci, pentru 31 posturi pres biecte de artă pentru înfrumuseţarea
capetelor... inspăimîntaţl, minerii caută Tristă, plină de tristeţe sfîşietoare tate în toc i-ar ti revenit vreo ii spun cei mai tineri. In anul Văzut de aci, oraşul are astăzi un discuiîhd voioşi, vîrstnici şi tineri, in clubului, 10.000 lei pentru procurarea
loc de refugiu. încotro? Unde? Cor este amintirea zilelor fierbinţi alb lu 6.000' lei. La plată n-a încasat 1929 el era în virstă de 29 de aspect nou, cu iotul diferit de cel din de noi cărţi, 25.000 lei pentru procu
donul de jandarmi şi grăniceri se nii august 1929. Sfîşietor de tristă este însă nici jumătate. Restul, reţi ani şi avea deja 15 ani lucraţi trecut. In curtea minei trebăluiesc oa traţi sau ieşeau de la club, formînd rarea de echipament ariisiic...
strînge ca un cerc de foc, tot mai amintirea minerilor grevişti ucişi mi neri fondul de pensie — 120 în mină. Cu ce se alesese după meni grăbiţi, preocupaţi ca fiecare
tare, în jurul lor. Singur canalul, ca şeleşte de către guvernul burghezo- le i; cotizaţie de boală — 52 le i; această trudă ? Redau bilanţul minut să fie folosit cit mai din plin. un permanent duie-vino. Am aflat că
nalul de scurgere de la uzină mai moşieresc pentru că se ridicaseră cu alimente (consumul) — 2.034 „averii“ aşa cum mi l-a prezen Privim de pe dealul acesta peste vîr-
poate constitui un mijloc de salvare. hotărîre împotriva regimului de exploa le i; carne — 600 le i; magazi tat e l : „două mîini zdravene de furile salcimilor care ascund sub man în sala festivă are loc o întâlnire în
Şi canalul acesta este unul singur şi tare capitalistă, împotriva subjugării nul — 124 lei; pantoiărie (re lucru, o mobilă negeluită făcută tia lor colonia Draia. Vechile căsuţe
îngust, iar muncitorii mineri veniţi să ţării de către imperialismul anglo- parat încălţămintea) — 300 lei ;• de mîna mea şi... trei copii“. insalubre construite din zgîrcenia dom
apere uzina, să-şi apere drepturile, sînt franco-american. pentru biserică — 90 le i; dare
mulţi, sînt sute... (impozit) — 239 le i; alte dări Ca să-şi poată întreţine fami nilor capitalişti abia se, mai observă.
Apăsătoarea tristeţe care te cuprin — 50 le i; „Steaua“ (asigurări)
Astfel de amintiri îţi răscolesc min de la amintirea victimelor şîngerosului — 260 le i; muzică — 3 lei. lia tov. Lakatoş era nevoit să Blocurile mari din cărămidă roşie pes
tea ori de cîte ori îţi porţi paşii pe locu masacru, nu umbreşte însă cîtuşj de pu
rile acestea pe care au zăcut întinse ţin dîrzenia, eroismul, patriotismul fier Trebuie reţinut faptul că in presteze 30—35 posturi în fie te care se profilează parcă în mod Lucruri semnificative
cadavrele minerilor ce s-au ridicat binte de care au dat dovadă miner** martie 1929, Gerbert a realizat
plini de dîrzenie la luptă neînfricată grevişti. cîştigul de mai sus — cel mai care lună. simbolic steaua cu cinci colţuri ce-şi
împotriva celor care jefuiau crunt po
porul, împotriva celor care se pregă Dîrzenia, eroismul şi patriotismul lor In felul acesta trăiam , cum., împrăştie noaptea razele deasupra mi Am vizitat şi alte tocuri din oraş. sub capitalişti au trecut multe ze.ci de
teau să arunce ţara în ghiarele fas sînt pildă vie miilor şi milioanelor de mai trăiam' — a arătat, el ¦ nei, predomină întregul¦ cartier. Aici, Peste -dv,r'¦u*mT*i d• e’Xv?club se află o clădire ani fără ca un singur miner să-şi con
cismului. oameni ai muncii care cu braţul şi frumoasă, un fel de vilă boierească a- struiască o căsuţă cit de mică, numărul
cu mintea clădesc astăzi o patrie nouă dar cei mai mulţi mineri nu pu s-aiî construit Vn" 'ultimii "ani aproape coperită cu verdeaţă. Aici a stat cîndva minerilor care-şi construiesc case pro
Curtea strimtă, caldarîmul care a — liberă, bogată, înfloritoare, în care un „domn", u m l dintre acei care tră prii trebuie ţinut şi el în seamă ca un
fost îmbibat cu sînge de miner, cana cei ce muncesc sînt stăpîni — aşa cum teau face posturi suplimentare. 600 apartamente pentru minerii fami iau pe spinarea muncitorilor din loca lucru semnificativ.
au dorit-o şi cei care au căzut la 0 litate. Din curtea umbrită de pomi a
august 1929. Aceştia o duceau rău de tot, lişti şi 5 cămine cu 750 locuri pentru acestei clădiri, răzbat glasuri crista *? *
trăiau intr-o adevărată mize tinerii mineri necăsătoriţi. line. Sînt glasuri ale copiilor de mi
neri. Aici e căminul de zi al minei. Lupeni 1929 —• Lupeni 1958.
rie. Exploatarea crincenă, mize Dar... să coborim mai aproape. In In altă parte a oraşului, tot într-o Noţiuni diferite — vremi diferi
fostă vilă boierească se află instalat te — realităţi diferite.
ria, asuprirea, teroarea, batjocu clădirea aceasta din centru cu aspect sanatoriul de noapte al minei, unde
îşi refac în fiecare an forţele, printr-o Vremurile din 1929, cu tot
Acestea nu se pot uita hrană abundentă, odihnă şl îngrijire cortegiul de suferinţe pe care-1
medicală zeci şi zeci de oameni mai poartă după sine exploatarea ca
Am avut ocazia să cunosc nicului măcel. Ei îşi amintesc debili. pitalistă, au apus pentru ve
cie în patria noastră.
mulţi muncitori vîrstnici, mar bine şi de condiţiile insuporta Este imposibil să poţi cuprinde In
tr-un material de ziar iot ce s-a rea Vremurile noastre, realităţile
tori ai evenimentelor din 1929. bile de muncă şi de trai din lizat în anii noştri într-o localitate. vieţii noastre noi, cu realizările
Nu poţi cuprinde nici măcar iot ceea din ce in ce mai măreţe ale re
Pasuth Ignat, Feher Vasile, Mu- vremea aceea, care au împins ce este mai important. Vreau să mai gimului in care cei ce muncesc
relev insă un lucru care mi se pare vor fi stăpîni vor înflori mereu
reşan Gavrilă, Barna Ion, Va- minerii la luptă. semnificativ. Pe Ungă construcţiile ma pentru că lor le aparţine pre
sive de locuinţe ce se fac de către stat, zentul şi viitorul.
siiezum Franc isc şi mulţi alţi Am fost acasă la minerul
peste 130 mineri din Lupeni şi-au, M. CRISTESCU
mineri vîrstnici păstrează încă Francisc Gerbert. In ciuda vîrs- construit în ultimii ani locuinţe indi
viduale cu ajutorul împrumuturilor pri Cifre şi fapte \
vii în memorie momentele groaz- tei înaintate şi a celor aproape mite din partea statului. 130 nu e o •
cifră mare. Dar cînd ie gândeşti că ® !ti august 1929, oraşul l
i: Cifre 45 de ani lucraţi în mină el este .v.
Lupeni avea un singur spi- I
* şifapteîncă destul de zdravăn, in pu Clişeul nostru reprezintă clădirea noului spital din Lupeni ce urmează a fi dată în folo- tal cu 20 paturi deservit de \
tere de muncă. Despre lunga şi sinţă intr-un viitor apropiat.
• Prin 1929-1930, numărul frămintaita sa viaţă s-ar putea
cadrelor didactice din oraşul 3 medici. I
Lupeni abia se ridica la 10- { In prezent, in oraşul Lu- *
12. ' peni, există un spital cu 285 ¦
paturi avînd secţii de specia- t
In prezent, numărul lor s-a Adeseori, nouă celor din Lupeni ne condifii din ce în ce mai bune cei de la locurile umede au cisme. In litate pentru chirurgie, boli •
ridicat la 112. Anul acesta place să spunem că mina noastră e acest an, au fost distribuite minerilor interne, maternitate, pediatrie. •
cea mal mare şi mai modernă din 2.420 căşti şi 1.170 perechi cizme. In afară de aceasta, în Lu- -
fondul alocat pentru întreţi peni există un dispensar *
sud-estul Europei. Lucrul acesta e Paralel cu crearea unor condiţii tot T.B.C., un dispensar pentru r
nerea corpului didactic din lo mai bune de muncă au crescut consi copii, un dispensar la mină, J
perfect adevărat şi e bine să-l spunem derabil cîştigurile minerilor noştri. In unul la filatură ş.a. Nuină- \
calitate se ridică la aproape ¦ pentru că ne face cinste. Vorbind însă jumătate faţă de efectivul din 1927 pa la suprafaţă de asemenea este meca cel de-al doilea trimestru al acestui rut medicilor care deservesc j
despre faptul că mina noastră a de tronii au scos o producţie de cărbune nizat în proporţie de 100 la sută, iar an, salariul mediu al muncitorilor a aceste unităţi se apropie de j
1,5 milioane lei. j venit o unitate industrială puternică cu 20 la sută mai mare. Acest spor IOSIF LEDRER în abataje în proporţie de peste 80 la fost cu 30-40 la sută mai mare de 40, iar al personalului mediu i
şi modernă care are un ro! important de producţie s-a făcut pe de o parte directorul Exploatării Carbonifer? sută. Şi, volumul utilajelor cu care cit media anului 1950. sanitar se apropie de 100. %
° In trecut, singurul mij in economia naţională, trebuie să ţi prin intensificarea exploatării munci este înzestrată mina creşte continuu.
loc de culturalizare din oraşul nem eoni că ea n-a fost totdeauna aşa, torilor, iar pe de altă parte prin je Lupeni Numai în ultimul timp am primit 18 Tabloul realizărilor de Ia mina
Lupeni ii constituia aşa-zisul că in trecut condiţiile de muncă ale fuirea zăcăinîntului de cărbune, ex- noi transportoare, 8 locomotive elec noastră n-ar fi complect dacă n-am
minerilor erau foarte grele şi că a ploatîndu-se numai stratele care pre lată cum stăpînii de atunci ai mi trice, peste 100 ciocane de abataj, cir aminti şi de faptul că minerii se bu
palat cultural din centrul ora trebuit să fie făcute mari eforturi, să zentau cele mai mari avantaje. nei, în cîrdăşie cu marii magnaţi ai ca 40 perforatoare şi alte utilaje fa cură de o înaltă preţuire pentru munca
* şului, unde domnii se „cultu se cheltuiască mari sume de bani în capitalului din apus, pentru a realiza bricate în întreprinderile patriei noas lor eroică. Noi ne inîndrim pe drept
anii regimului democrat-popular pînă In anii care au urmat după greva profituri cit mai mari au căutat să tre. cuvînt pentru faptul că aproape 300
ralizau" jucind biliard, table, ca ea să ajungă aşa cum este astăzi. din Lupeni pînă în 1933, stăpînii minei stoarcă din mineri şi ultima picătură muncitori, tehnicieni şi ingineri de la
au aruncat pe drumuri, în ghiarele de sînge. Succese Importante am obţinut în mina Lupeni sînt decoraţi cu ordine
cărţi şi trăgind chefuri. Mulţi dintre minerii noştri mai vîr unei cumplite mizerii, aproape 2.500 ceea ce priveşte îmbunătăţirea măsuri şl medalii dintre care unii chiar de ° Datorită măsurilor luate ll
stnici cum sînt tovarăşii Farcaş Mi- muncitori — continuînd să exploateze Cu totul altă politică a dus şi lor de proiecţia muncii. cite 3 şi 4 ori.
In prezent, in oraş există hai, Doţiu Avram, Lakatoş Sigismund, şi mai crîncen pe cel care au rămas, duce regimul nostru. pentru apărarea sănătăţii •
3 cluburi muncitoreşti care a- Gaiovschi şi numeroşi alţii care au Numai în primul semestru al aces Schimbările care au intervenit în
trag zilnic la activitatea cul fost nevoiţi să lucreze în subteran Cu toate că în perioada arătată Ma.nifestînd o permanentă grijă pen tui an s-au cheltuit în acest scop pes- viaţa minei noastre, în viaţa colecti populaţiei oraşului minier •
turală sute de muncitori. din fragedă tinereţe, îşi amintesc de capitaliştii au scos o producţie mai tru sporirea producţiei de cărbune ne ste 4 milioane şi jumătate le i: pen vului nostru, grija pe care ne-o poartă
munca istovitoare, cu mijloace rudi mare cu un număr mai mic de mun cesar economiei ţării şi în mod deo tru măsuri de îmbunătăţire a tehnicii partidul şi guvernul, pun în faţa noas Lupeni : »
mentare, la care erau supuşi, de ne citori, salariile minerilor an scăzut sebit cărbune cocsificabil, regimul de securităţii (extinderea iluminatului fix, tră sarcina de a lupta cu elan sporit
® In primul semestru al a- siguranţa vieţii cauzala de lipsa ori treptat, ajungind să fie în 1933 cu mocrat-popular a căutat mai întîi să îmbunătăţirea aerajului etc.) s-au chel pentru a da patriei cît mai mult căr : — natalitatea generată care ”
cestui an, oraşul Lupeni a căror măsuri de proiecţie a muncii, de 20 la sulă . mai mici decit în 1927. asigure minerilor condiţii de muncă şi tuit 769.000 lei, iar pentru măsuri teh- bune cocsificabil. in 1945 era de 16,8 la sută, a ;
fost aprovizionat cu peste salariile mizerabile ş.a.m.d. de trai omeneşti din ce in ce mai bu nico-sanitare — 1.172.000 lei i pentru crescut în 1957 la 24 la sută. “
1.210 tone făină integrală, •* mm ne. Lucrul acesta reiese în evidenţă procurarea de echipament de protecţie In momentul de faţă noi datorăm
1.134 tone pline integrală, 79 Despre exploatarea nemiloasă la Intensificarea exploalârii, lipsa mă deosebit de puternic Ia mina noastră. s-a cheltuit numai în trimestrul II pes patriei circa 12.000 tone de cărbune ! 0 Datorită creşterii nioelu- “
tone făină albă, 47 tone orez, care erau supuşi minerii din Lupeni sub surilor de protecţie au făcui ca numă te o jumătate de milion Iei etc. Noi cocsificabil cu care am rămas sub plan ! lui de trai şi îmbunătăţirii 1
195 tone preparate de carne, capitalişti, vorbesc în modul cel mai rul accidentelor de muncă să crească Intr-un întreg capitol s-ar putea vor am reuşit să introducem apa potabilă în ultimele luni. Vom depune toate e-
conserve şi slănină, 360 tone concludent însăşi datele statistice în în mod catastrofal, La un efectiv re bi despre grija pentru uşurarea mun peste tot în mină ; Ia locurile cu tem forturile ca în cel mai scurt timp să asistenţei sanitare, in riadul ;
earne proaspătă, 116 tone ulei tocmite de patronii minei. Dintr-un car dus la jumătate, aşa cum am arătat, cii minerilor prin mecanizarea proce peraturi mai ridicate se distribuie apă lichidăm această rămînere în urmă, să populaţiei din Lupeni:
comestibil, 143 tone unt şi net statistic al fostului director ge s-a ajuns ca în 1932 numărul acciden selor care cer eforturi grele, in anii ajungem ca pînă Ia sfîrşitul anului să
telor înregistrate la mină să fie de regimului democrat-popular au fost in carbo-gazoasă; la lucrările în piatră dăm cantităţi sporite de cărbune peste — tifosul exantematic —
vestite în acest scop sume de-a drep plan. boala mizeriei şi a promiscui- 1
peste 6 ori mai mare. In acel tul uriaşe. Cheltuielile n-au fost făcute
fără folos. In prezent, la mina noastră tâţii — a fost lichidat;
brînzeturi, 285 tone zahăr şi — febra tifoidă — a dispă
produse zaharoase etc. rut complect.
Planul de aprovizionare cu 0 In ultimii ani, la Lupeni,
alimente a oraşului Lupeni a
fost in această perioadă cu s-au construit peste 600 a- *
20-25 la sutăniai mare decit
parlamente pentru minerii fa- *
milişti şi 5 cămine cu 170 lo- *
in aceeaşi perioadă a anului neral Frey se poate vedea că în anul an, din fiecare 4 muncitori, unul era lăierea este mecanizată în proporţie de se dau polivitamlne. Toţi minerii noş curi pentru tinerii mineri ne- •
1957.
1932, cu un efectiv redus aproape la . accidentat, 100 la şută, transportul în subteran şi tri au în prezent căşti de protecţie; căsătoriţi; *
l M O»-M-»
