Page 23 - 1958-08

wr. 1131 i^xmssxsa m ü M U E SOCIALISMULUI Pac. 3
x&KSBmstaum
SWSSXSVSSfi

U N ’P A S I O N A N T FILM «f Concedii plăcute TEjLKGKAME EXEEifWE
pentru mineri
R i n d u n i c aD E " V v E M T IU IRt II f f i; t ; * '¦ O nouă iniţiativă sovietică pentru curmarea
Vr.F
-------¦ !ff|2 iy '.1¦. . ••¦¦ deze din deportarea, la lacuţk. De la începutul anului, peste agresiunii imperialiste dm Orientul arab:

... -?SS

Împreună cu ea mai evadează

încă alţi şaşe deportaţi poliţiei. 1.000 de mineri din bazinul car­
Intre aceştia se afla şi matro­

UoR.S.S.propune convocareazul Miliail Xcaciuk, participant
bonifer al Văii Jiului şi-au pe-

la eliberarea Sevasţopolului. O- trecut concediile in diferite sta­ unei sesiuni a
dată evadaţi, partidul le încre­ ţiuni balneo-olimaterice, situate *• '.f* r * '• '* • l J* *> \ A* •• V *t V ,
dinţează sarcina de a procura in cele mai pitoreşti colţuri ale
arme din Arsenalul de pe colina ţării. Pină la sfîrşiţul acestui Adunării Generale a O.N.U*
din apropierea Sevasţopolului a an îşi vor petrece concediile în
cărui intrare era cunoscută doar
de Egor Silîci, arme atit de ne­

cesare marinarilor bolşevici din casele de odihnă de la munte MOSCOVA (Ager preş). — M esajele nisme internaţionale necesare şi
flota Sevasţopolului in insurec­ şi mare încă 2.000 de mineri şi TASS transm.iie:; In răspunsul ele trebuie să exprime năzuinţe­
tehnicieni din Valea Jiului. său la mesajul din 1 august al lui N. S. Hruşciov le de pace ale popoarelor. Prin
ţia ce se pregătea. preşedintelui S.U.A., Dwight Ei­ reprezentanţii ţărilor care fac
Reîntoarsă la Sevastopol, Vera către Eisenhower« parte din blocurile militare in
care situaţia dominantă o deţin
— „Rindunica“ — se întilneşte, MacMîlSan şi De Gaulle Statele Unite, guvernul S.U.A.
foloseşte însă Consiliul de Se­
după o despărţire de cîţiva ani, senhower, preşedintele Consiliu­ Consiliul de Securitate al O.N.U. curitate in interesele sale ego­
cu soţul ei, matrozul Alexeev. in actuala sa formă, s-a trans­ iste. In actuala sa componenţă,
Acest fapt'dă forţe noi amîndo- lui de Miniştri ad U.R.S.S., Ni­ format de fapt sub presiunea Consiliul de Securitate nu este
S.U.A. înlr-un fel de comitet al­ în stare să tragă concluzii obiec­
IN TURNEU v kita Hruşciov, şi-a exprimat re­ cătuit in cea mai mare parte din tive în problema situaţiei din
ţări care fac parte din N.A.T.O. Orientul apropiat şi mijlociu.
rora şi planurile încep să prindă PRIN TARA NOASTRA gretul că nici preşedintele pactul de la Bagdad, S.E.A.T.O.
viaţă. Pe vapor sînt aduse mani­ S.U.A., nici primul ministru al şi in care locul reprezentantului Ocupindu-se de situaţia din
feste tipărite de partid. Alexeev La sfîrşiţul lunii august va Marii Britanii, Harold MacMil­ Îegal al marii republici chineze Orientul apropiat şi mijlociu,
fiind trimis pe vas de partid, sosi in ţara noastră Ansamblul lan, nu au găsit cu putinţă să este ocupat de reprezentantul conducătorul guvernului sovietic
desfăşoară o vastă muncă de a- accepte propunerea sovietică de cadavrului politic Cian Kai-şi. arată că primejdia extinderii şi
In felul acesta, s-a creat o si­ agravării conflictului în aceas­
gitaţie în riadul matrozilor. Nu naţional de cintece şi dansuri a se convoca conferinţa şelilor tuaţie în care Consiliul de Se­ tă regiune nu a fost înlăturată
curitate este de fapt paralizat şi securitatea Republicii Irak şi
> .v . . era deloc uşor. din R. Cehoslovacă. Ansamblul, guvernelor celor cinci puteri — şi nu este in stare să adopte a celorlalte state arabe nu este
Iată insă că in oraş soseşte care a făcut turnee în nume­ U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Fran­ nici o măsură care să nu de­ asigurată. N. S. Hruşciov arată
Pe ecranele 'dnem-itogr^ului ţările se fineau lanţ. Grevele şi roase ţări, va fi format din 60 ţa, India — cu participarea se­ pindă de voinţa Statelor Unite că trupele iritervenţioniştilor nu
„Filimon Sirbu" clin Deva, va ciocnirile cu Ohrana ţaristă, un judecător de instrucţie Iar- de persoane. In cadrul turneu­ cretarului general al O.N.U. ale Americii şi care să contri­ au fost retrase pînă acum din
rula intre 8 şi 10 august a.c., mişcarea ilegală din armata şi novski, agent special al ţarului lui in ţara noastră artiştii din Hammarskjoeld. In aceste con­ buie intr-adevăr la consolidarea Liban şi Iordania. In această re ­
palpitantul film sovietic de a- flota rusă, toate arătau că spi­ R. Cehoslovacă vor da specta­ diţii, subliniază N. S. Hruşciov, păcii în lumea întreagă. giune sosesc noi contigente de
venturi „Rindunica". ritul revoluţionar al mulţimii a- care dă de urma Rindunicii. Va cole pe scena unuia din teatrele guvernul sovietic consideră ne­ trupe străine şi se iau noi mă­
.suprite creşte. reuşi s-o prindă, sau nu? Vor de vară ale Capitalei. cesar să continue eforturile in Politica de îngrădire a Chi­ suri militare in ţările pactului
Acţiunea filmului se petrece scăpa matelotii revoluţionari din scopul menţinerii şi consolidării nei populare, subliniază şeful de la Bagdad.
in timpul furtunosului an 1912, „Rindunica“ este numele con­ cursele ce li se întind la fiecare păcii in Orientul apropiat şi mij­ guvernului sovietic in mesajul
cină mişcarea revoluţionară rusă spirativ al Verei, o tinără revo­ pas? Sînt întrebări la care fil­ lociu. In scopul luării cît mai ur­ adresat lui Eisenhower, este o Guvernul sovietic, deciară
creşte in ciuda faptului că ares- luţionară care reuşeşte să eva­ absurditate. Fără R. P. Chineză, N. S. Hruşciov, consideră că
mul dă admirabile răspunsuri. Consiliul de Securitate şi O.N.U. trebuie dezvoltate prin toate
nu pot fi organisme pe deplin mijloacele contactele şi legătu­
E. A. eficiente în opera de menţinere rile dintre oamenii de stat din
a păcii şi de asigurare a securi­ toate ţările. Noi acordăm o în­
gente a măsurilor necesare pen­ tăţii, aşa cum o cere Carta a- semnătate deosebit de mare unor
cestei organizaţii. astfel de contacte.
P itii îmbunătăţirea activităţii bragiziior artistice É agitaţie tru curmarea agresiunii, guver­
nul Uniunii Sovietice a dat re­ Aducerea de trupe americane In încheierea mesajului său
prezentantului său la O.N.U. in­ în Liban şi de trupe engleze în către Eisenhower, N. S. Hruşciov
Iordania, subliniază N. S. Hruş­
G bună parte din brigăzile artistice literare riu sînt mobilizaţi să scrie pro­ formarea de noi' brigăzi, casa regiona­ torul individual, realizările din viaţa dicaţii să ceară convocarea unei ciov, este privită pe bună drep­ îşi exprimă speranţa că guver­
de agitaţie din regiunea noastră au grame pentru brigăzi, programe oare lă de creaţie populară, a organizat în satului în regimul democrat popular, sesiuni extraordinare a Adunării tate în întreaga lume drept o nul S.U.A. va sprijini propune­
prezentat în faţa ţăranilor muncitori să aibă un conţinut axat pe cele mai ultimul timp un concurs de creaţie cu neomiţîndu-se însă nici lipsurile exis­ generale a O.N.U. pentru discu­ agresiune directă. Afirmaţia cu
programe de calitate, atît în ceea ee vitale probleme actuale ? Oare nu a- tem a; „Pentru cel mai bun text de tente în domeniul de unde se inspiră tarea problemei retragerii trupe­ privire la o agresiune indirectă rea privitoare la convocarea li­
priveşte conţinutul, cît şi calitatea ar­ vem de unde să ne documentăm î brigadă artistică de agitaţie“. Con­ creatorii. lor S.U.A. din Liban şi a tru­ care ar ameninţa Libanul, este nei sesiuni extraordinare a A-
tistică a interpretării. Printre aceste Sînt o serie de gospodării colective şi cursul se desfăşoară în perioada 1 au­ pelor Marii Britanii din Iorda­ respinsă de cele două rapoarte dunării Generale a O.N.U. A-
brigăzi se pot număra cele d in : Si- întovărăşiri unde harnicii ţărani mun­ gust—30 octombrie a. c. şi pot par­ Conţinutul programelor trimise din nia. ale observatorilor O.N.U. In a- ceasta ar putea constitui un bun
meria Veche, Găstău, Stremţ, Galtiu, citori obţin rezultate din ce în ce mai ticipa atît colectivele de creaţie ale partea cluburilor sindicale trebuie să ceste condiţii, arată N. S. Hruş­ pas spre slăbirea încordării şi
Petreşti, Dara, Toteşti etc. In progra­ bune. Popularizînd aceste rezultate în căminelor culturale,. .caselor raionale oglindească aspecte din activitatea în­ Guvernul sovietic, se arată în ciov, nu înţelegem în virtutea ar pregăti terenul pentru grăbi­
mele lor, aceste brigăzi iau oglindit programele brigăzilor artistice de agi­ de cultură, cluburilor sindicale, colţu­ treprinderilor, pentru îndeplinirea pla­ mesaj, speră că examinarea a- cărui drept îşi asumă guvernul rea unei întîlniri la nivel înalt.
realizările din localităţile respective, taţie, vom aduce o contribuţie de sea­ rilor roşii din G.A.C., cît şi cercurile nului de producţie, reducerea preţului cestei probleme în cadrul Adu­ S.U.A. rolul de arbitru şi jude­
(construirea de şcoli,, cămine cultu­ mă la educarea ţărănimii muncitoare literare şi creatorii individuali. ¦de cost, productivitatea muncii, com­ nării Generale in care sînt re­ cător şi afirmă că în Liban a In mesajele adresate primului
rale, înfiinţarea de gospodării agricole în spiritul creării unei noi atitudini baterea risipei de materiale şi a în­ prezentate atit statele mari cît avut loc o agresiune indirectă. ministru al Marii Britanii, H.
colective, întovărăşiri, -aspecte din mun­ faţă de muncă. Conţinutul programelor pentru con­ târzierilor nemotivate etc. şi cele mici, va permite să se MacMillan, şi preşedintelui Con-,
ca pentru înfrumuseţarea satelor, popu­ curs trebuie să fie axat pe problema găsească căi spre lichidarea pe­ N. S. Hruşciov subliniază că siliului de Miniştri al Republi­
larizarea fruntaşilor etc.) şi au satirizat Pentru stimularea colectivelor de transformării socialiste a agriculturii, Cele mai bune programe vor fi ricolului de război creat in O- afirmaţia preşedintelui S.U.A. cii Franceze Ch. De Gaulle,
totodată o serie de aspecte negative. creaţie ale brigăzilor artistice de agita­ •evidenţiind metodele agrotehnice folo­ strînse de către casa regională de rientul apropiat şi mijlociu de despre o agresiune indirectă este N. S. Hruşciov informează pe
ţie existente, pentru îmbunătăţirea con­ site, rezultatele aplicării lor, superio­ creaţie şi vor fi multiplicate pentru a acţiunile S.U.A. şi Angliei, şi va lipsită de orice temei, ea abătînd şefii guvernelor acestor puteri
La concursul pionierilor şi şcolari­ ţinutului programelor,- precum şi pentru ritatea sectorului socialist faţă de sec­ putea fi trimise apoi în unităţile cultu­ aduce linişte în această regiune. atenţia de la adevărata agresi­ despre propunerea guvernului
lor din primăvara acestui an au par­ rale din regiune. une care are loc în Orientul a- sovietic expusă în mesajul adre­
Reierindu-se la problema con­ propiat şi mijlociu şi care este sat lui D. Eisenhower. In mesa­
săvîrşită de S.U.A. şi Anglia. je se exprimă speranţa că gu­
ticipat şi brigăzi artistice de agitaţie N CURIND vocării conferinţei oamenilor de vernele Marii Britanii şi Fran­
(puţine la număr) formate din elevi. stat la nivelul cel mai înalt, Organizaţia Naţiunilor Unite ţei vor sprijini propunerea sovi­
Prin programele prezentate de către Hruşciov declară: Sintem con­ şi Consiliul ei de Securitate, a- etică cu privire la convocarea
rată N. S. Hruşciov, sînt orga­ unei sesiuni extraordinare a A-
brigăzile din Stremţ, Dai a, Cîrneşti, primarii vor aaopracăminul ealtwal vinşi că conferinţa la nivelul dunării Generale a O.N.LL
Râhău, Draşov, au fost oglindite o cel mai înalt, în componenţa pe
serie de aspecte din viaţa şcolară. ' care am propus-o anterior, va
ajuta — dacă toţi participanţii
Deşi sînt unele realizări, totuşi a- vor depune eforturi in acest
cestea sînt încă minime faţă de po­ Pentru a ajunge în comuna Poiana, podarii comunei, aceştia au o deosebită contribuţia voluntară a cetăţenilor, iar sens — să se găsească mijloa­
sibilităţile unităţilor culturale din re­ raionul Sebeş eşti nevoit ca de la grijă pentru problemele gospodăreşti. capacitatea este cît a unui adevărat cele şi căile pentru lichidarea
giunea noastră. şoseaua naţională să mergi cale de Şi, cea mai importantă preocupare a palat de cultură. Mai concret, noul stării de război rece, pentru a
vreo 18 km. printr-un adevărat labi­ lor în momentul de faţă este termina­ cămin al poienarilor dispune de o sală face imposibilă izbucnirea unui
Dacă o serie de colective de profe­ rint de serpentine şi urcuşuri. Odată rea pînă la 23 August a căminului pentru spectacole cu o capacitate de război cald. Convocarea cit mai
sori şi învăţători din centrele mai mari ajuns pe culmea acestor munţi, în faţa cultural. 700 locuri, o sală pentru bibliotecă, grabnică a conferinţei la nivelul
din regiune au ridicat problema lip­ ochilor îţi apare un peisaj de o fru­ una de club, o terasă la etaj pentru cel mai înalt este in interesul
sei unui colectiv de creaţie, apoi ca­ museţe rară. Un scurt popas în pa­ Construirea acestui locaş de cultură, desfăşurarea activităţii culturale pe tuturor statelor mari şi mici.
sele raionale de cultură care sînt cele jiştea din marginea comunei îţi răs­ aici în vîrf de munte, a constituit pen­ timp de vară, şi alte dependinţe. De
mai competente pentru a veni în spri­ plăteşte toată oboseala urcuşului. A- tru poienari o adevărată încercare a asemenea, căminul din Poiana mai Preşedintele Consiliului de
jinul căminelor culturale, nu au putut poi, harnicii locuitori de aici îţi oferă puterii lor de muncă. Primele cără­ este prevăzut şi cu cinematograf. Miniştri al U.R.S.S. constată că
să Ie ajute, deoarece Ia casele raio­ mizi s-au zidit încă din anul 13-15.

nale de cultură nu sînt brigăzi artistice la fiecare pas adevărate surprize gos­ Pînă la alegerile din 1952, acest că­ Construirea acestora a cerut multă Pe şenfierul laminorului da profile
de agitaţie, şi deci nici colective de podăreşti. Străzi curate, case constru­ min abia a fost ridicat în roşu şi a- muncă din partea poienarilor. Săpatul
creaţie. Se pune deci pe drept cuvînt ite cu gust, un parc minunat în cen­ coperit. In acest timp renumitul cor fundaţiei, transportul tuturor materia­
trul comunei etc. Cît priveşte pe gos- din Poiana îşi desfăşura activitatea în lelor de construcţie de la distanţe des­
întrebarea: de ce membrii cercurilor

Să lie oare obrăznicia diferite localuri necorespunzătoare. De tul de mari, cît şi participarea la lucră­ s® apiisă ineîsfe de l i r a
aceea, cu ocazia alegerilor din 1952, rile propriu-zise, toate au fost executate
primii care au cerut cu hotărîre termi­ cu multă tragere de inimă. Mult au Dezvoltarea pe care a luat-o fiind cel de al optulea agregat în lanţ, după metoda pe care o
narea grabnică a căminului cultural muncit aici Gheorghe Bogdan, dirijo­

im fapt minor ţ i m ? au fost membrii formaţiei corale. rul corului, tînărul instrumentist Ioan în ultimii ani Combinatul side­ siderurgic productiv de mare ca­ aplică constructorii de locuinţe
pacitate construit în anii puterii din Hunedoara. Astfel, o brigadă
Dînd curs. acestei cerinţe îndreptăţite, Şerb, cît şi Elena Fîntînă, veterană rurgic clifi Hunedoara, impresio­ populare in cadrul acestui com­ complexă execută lucrările la
binat. patru puncte principale — maşi­
sfatul popular a luat măsuri pentru a corului, bătrînul Ioan Bozdog şi alţii- nează nu numai pe localnici dar na de îndreptat la rece, presa
in continuarea laminorului
procurarea materialelor necesare, iar Acum, la acest cămin cultural, se fac şi pe toţi acei care revăd acum bluming, unde în urmă cu trei de îndreptat, ferăstrău! de tăiat
ani erau doar bălţi şi mlaştini, se ia rece şi transportorul cu lanţ.
’ Călătoria într-un vagon ofe- natul carbonifer din Valea Ji- » deputaţii" Ioan 'Fîntînă,' Marfa B ratii,' ultimele retuşărl. Poienarii ţin morţiş acest important centru indus­ înaltă acum într-un ritm viu De exemplu, echipa de dulgheri,
j Aîaria Bozdog, Uie Rodeanu şi alţii, să-l inaugureze în cinstea zilei de 23 trial ai ţării şi care au cunoscut construcţia celui de a! nouălea
, ră un bun prilej pentru cu- ului — care era animatorul ; au antrenat continuu cetăţenii la di­ August, cînd vor prezenta şi un bogat Hunedoara înainte de 23 August agregat siderurgic — laminorul după ce a terminat cofrajele !a
1944. de 650. Numai hala principală punctul !, a trecut !a a! doilea
noaşterea celor mai diferiţi oa- principal — era să înjure cu | ferite munci voluntare. program artistic. Programul pe oare a acestui laminor cuprinde o iar în urma ei vin echipele de fie­
Zilele trecute radioul şi ziare­ suprafaţă de 44.550 metri pă­ rari betonişti, etc. Pentru crea­
meni. Aci se întîlnesc călător,* voce tare. După ce-şi expunea î De atunci s-a lucrat fără întreru­ formaţia corală şi de instrumentişti îl le au vestit întregii ţări termi­ traţi. Marea majoritate a con­ rea condiţiilor optime de lucru
narea laminorului bluming unde structorilor care au executat lu­ s-a amenajat o staţie separată
de vîrste variate, diverse ocu- obrăzniciile lipsite de cel mai j pere. Şi, dacă abia acum lucrările că­ pregătesc cu această ocazie, este în­ au început să se lamineze pri­ crările la laminorul bluming, de betoane, ridicată pe eşafoda­
muncesc acum pe şantierul la­ je, iar transportul betonului se
'păţii şi in special cu năravuri elementar bun simţ, crezindu-se ţ minului cultural din Poiana au intrat chinat nu numai zilei de 23 August mele lingouri de oţel. Acesta minorului de 650. La construcţia îace cu vagoneţi pe linii deco-
balelor şi la fundaţiile utilajelor vil, fo!csindii-se astfel căderea
deosebite. „grozav", rîdea. Lingă el, Ion ", în faza de finisaj, ăsta se datoreşte dar şl aniversării unui semicentenar s-au turnat pînă în prezent pes­ liberă a betonului în fundaţii.
te 55.000 metri cubi beton sim­
In dimineaţa aceea (30 iulie Birlea, din Petroşani si Ion l faptului că el a fost ridicat numai din de la înfiinţarea corului din Poiana. plu şi armat. Ca urmare a aplicării acestei
metode, productivitatea muncii
j a. c.), în unul Hoffer, din A- In zona cuptoarelor adinei se pe întreaga brigadă a sporit în
lucrează la montajul utilajului luna iulie cu aproape 10 Ia sută,
| din vagoanele ninoasa, tineri j şi al căilor cu role care vor a- obţinîndu-se în acelaşi timp şi
fimenta cuptoarele. însemnate economii de materia­
: trenului ce go- şi după cît. se O dimineaţă răcoroasă cu peraţiune este gata. Se aşteaptă alţii la desfacerea schimbători- le. Făcînd parte clin această bri­
¦ nea de la Petro-^ ° ^ s?rua^ t°ua' ploaie. Trenul 2.302 care circu- comanda de rupere a liniei. In lor şi alţii la zăvoarele ce aveau Una din cele mai grele lucrări gadă, dulgherii din echipa lui
care se execută acum şi care se Gheorghe Huttăr şi-au depăşit
lă intre Simena şi Teiuş este cabina acarului, la telefon, şe- să asigure parcursul în locul află într-un stadiu avansat, este norma de lucru cu 20 la sută,
iar echipele de betonişti concluse
aglomerat pină la refuz. Cu fie- ful de eşalon Lipovan, raporta blocului ce urma să fie scos din staţia de pompe şi predecantoa- de Dumitru Miiiai şi Grigore
re a laminorului, care necesită Gheorghe, au realizat o depăşire
| cam cite locuri. j) ) rajau, dvndu-i. care staţie spre Alba lulia, aglo- situaţia lucrărilor şi cerea apro- funcţiune. săpături şi turnări de betoane a normei de 18 la sută.
meraţia se măreşte. Oare ce s-a la o adîncime de 10-12 metri
i Intr-un colţ o V / a înţelege că intîmplat ? barea pentru închiderea liniei şi Mereu intre oameni, tov. Li­ sub nivelul apei. Sînt mult a- Constructorii se pregătesc a-
; mamă îşi min- face bine. înlocuirea schimbătorilor de povan, şeful eşalonului, consti­ vansate lucrările şi la cuva me­ cum să organizeze lucrul în lanţ
• gîia copilaşul, 5 -a obrăznicit -k cale. Pînă la ora 13,30 linia tre­ tuia un exemplu. Demontarea talică de izolaţie hidrofugă.
buia închisă. vechilor schimbători de cale, şi Ia Fundaţiile paturilor de răci­
Muncitori, tehnicieni si în- In vederea grăbirii ritmului lu­ re, unde condiţiile permit şi
uncie mai sînt de executat cir­
ţ pe altă bancă cu vorba şi gineri feroviari _____ _____________ scoaterea traver­ crărilor, constructorii care execu­ ca 4.000 metri cubi săpături,
5.000 metri pătraţi de cofraje, un
î un tînăr începuse să mănânce, cdtre 0 femeie cu părul cărunt. din cadrul sec­ OAMENII selor, săpatul şi tă fundaţiile utilajelor din zona volum mare de armături şi mon­
ţ in altă parte a vagonului do- /V« au luat în seamă observa- ţ ţiei reparaţii li­ scoaterea pietrei, tări de confecţii metalice pentru
} uă femei in vîrstă şuşoteau ţm e făcute de alţi călători din * nii, din Vinţu de o o o c ^ 'o o o o o o e o o o o o o o o o k >o apoi întinderea ajustajuîui la rece, unde se cere fixarea utilajelor şi unde mai
• într-una. In afară de un mic compartiment. Au nesocotit toa- traverselor noi, un grup de lucrări masive, au. trebuie turnaţi peste 5.300 metri
t grup de tineri, din aceia cu ţe privirile de nemulţumire în- Jos, a secţiei L şi-an făcu t d a to ria a schimbători­ cubi de beton.
organizat pentru prima oară în
năravuri. deosebite, ceilalţi că- dreptate înspre ei... 11 Alba Iulia şi A. ZAHARIÂ
construcţiile industriale lucrul
T lători îşi vedeau de drum. ^ prima vedere s-ar părea 5 C Alba Iulia, lor şi asigurarea

¦ La plecarea din Petroşani, g un fapj. minor. Dar, o a- se îndreaptă că­ circulaţiei nor­

j grupul nărăvaş nu se^ anunţa- semenea atitudine a unor ti- tre staţia Sîntimbru-fabrică. Ra­ Sarcina era de mare răspun­ male n-au fost lucruri uşoa­
ţ se tocmai aşa de gălăgios. A- nerţ nu arutică o umbră asu- mificaţia tip 45 trebuia înlocuită dere, îndrăzneaţă. Cunoscînd for­ re. Insă, urmind exemplul comu­
i ceasta, poate, pentru că în una pm g r a t i e i primite acasă, la fără ca circulaţia trenurilor să ţa oamenilor, dragostea lor de niştilor Ioan Coşa, Ioan Găldea-
î din sticluţele care i-a înfluen- scoa[ă> la ’[ocui de muncă si în fie stînjenită.
muncă, tov. Lipovan era con­ nu, Eugen Dalea, a utemistului
| fat oarecum se mai găsea pu- principai in organizaţie? Ba încă nu era ora 7 dimineaţa. vins că la ora fixată va rapor­ Ioan Păucel, sarcina a fost dusă
ţin lichid roşu îmbietor. După rffl/ 5 - m !g f <stm rsă m r In dreptul cabinei nr. 2, din sta­ ta îndeplinirea sarcinei.
la bun sfîrşit.
ce sticla s-a golit, vagonul s-a , , . ? ţia Sintimbru fabrică, se forma­
Ora 10,35. Confirmarea a ve­ La ora Î3,30 trenul 2.313 a
şi umplut de glasul răguşit şi mai Prm combaterea tuturor 1 se şantierul. Muncitorii au fost nit. Linia poate fi închisă. Cu trecut primul peste ramificaţie.
1 obraznic al nărăvaşilor. Cea manifestărilor necorespunză- * repartizaţi pe specialităţi. In ciudă parcă, ploaia cădea tot Oamenii si-au făcut datori#.

L¦ mai mare „plăcere“ a lui Ion toare ale tinerilor. * ciuda ploii care cădea cu înver­ mai repede şi mai deasă. La o MARIN VELEA
Kelernen, mecanic la Combi- revizor ace
T. P. $ şunare, treaba mergea strună. comandă, muncitorii au început
i
e - - « •• T* • • Ora 10 şi jumătate. Prima o- munca. Unii pe terenul de lucru, staţia C.F.R. Simena — călători
.« . • • • c . e. . 3 . • e . - *¦ - 5 — o- • «¦ • *¦ ¦e - ¦«• ¦