Page 26 - 1958-08

k vm m ns
F fo M -
•‘i?-
b elşn g şi »p o r
4**»*4»A*
Muncă rodnică se desfă-
-şoară in zilele acestea pe i
ogoarele regiunii noastre. J
' In gospodăriile agricole »
de stat, gospodăriile colec- •
I tive, in întovărăşirile agri- ţ
| cole şi in sectorul indivi- ?
i* dual lucrătorii ogoarelor •
dau bătălia pentru termina- ¦
rea treierişului în condiţiuni ţ
i bune. Recoltele mari obţi- $
nute anul acesta — cu toa- •
I te condiţiile vitrege care *
| au fost în perioada de ve- î
ţ getaţie a griului — dove* î
* dese că folosirea raţională t
| a îngrăşămintelor artificiale 1
* şi-naturale, folosirea mij.loa-1
* celor mecanizate sînt a ju -j
i toare de nepreţuit în mun- i
«ca omului pe ogoare înfră- f
\ ţite. Sporesc veniturile în I
* gospodăriile colective, creşte ¦
f belşugul în casele colecti- *
J viştiilor, Cele realizate pînă j
î acum în unităţile socialis- *
±te sînt un nou imbold pen- j
}tru ţăranii muncitori ou gos- I
1podărie individuală, care in ?
-număr tot mai mare păşesc ţ
1cu încredere pe drumul bel- j
fşugului, drumul agriculturii |
?'socialiste. | ridicaţi de oameni voinici şi a-
Sârb ăioare
IN COLECTIVA
Glasul preşedintelui v- un om în­
cărunţit de vreme -— a acoperit mur­
murul care mai. umplea sala de şe­
dinţe ¦înainte, de a se începe adunarea
generală. , , . sirîns sătenii, „ca la minune". Iniovă-
— Tovarăşi colectivişti! Astăzi a-
vem prilejul să vedm o parte din pro­
dusul muncii noastre. Şă ne bucurăm
de roadele ce se cuvin fiecăruia, Se
împarte avansul de 40 la sută. Mun­
ca noastră unită a cunoscut rezul­
tate frumoase. Am însămînţat la timp,
au fost aplicate îngrăşăminte natu­
rale şi artificiale, lucrările de între­
ţinerea culturilor au fost făcute după
regulile înaintate. Făcînd fiecare lucru
la timpul său şi de bună calitate, fie­
care ştie ce-am realizat în gospodă­
ria colectivă. Recolta _____
medie de grîu
la ha,, , a ajuns la
1.700 kg., iar la indi­
viduali cea mai mare caiiiilalc de grîu şi-a adus aminte că odată nu i-a ră­ mai bine v-aţi strădui cu sti- echipa a doua. Prima echipă a
a fost de 1.400 kg. la ha. Acesta mas griu nici să facă un pumn de vuirea paielor — le răspundea hrănit batoza cu 12.000 kg.
este singurul caz în toată comuna, făină. .Colectiviştii <fin Tiirdaş l-au' a- Silvia.
pentru că media la individuali aiinge
abia cifrep d ^ 1.100 kg. grîu la ha.
Livedenii au cîştigat întrecereaNe-aj?f pchilat printre primii obliga­
ţiile luate* prin contractări xu statuli
Cele 6.680 kg. gria contractat au in­
trat în baza de recepţie, muncile
S.M.T. (8.723 kg.) de asemenea au
fost predate. Recolte bune s-au strîns trebuie să fie mereu sărbătoare".
de pe ogoarele noastre. De asta s-au
convins şi vecinii noştri.
Au primit avansul
de 40 lasută
S-a 'dat citire tabelului care însera
zilele.-muncă efectuate de colectivişti.
Pe feţele oamenilor, lumină şi mulţu­
mire. iFisgare \a n şngit cu tragere de
M m ă f şi acum îşi primeşte răsplata
muncii. >. i v
Iosif Bartok a însumat de la înce­
putul a m liii'pm ă acum 24Q zile-inuncă. cum trebuie:
Soţia sa Rafila a făcut 80 zile-muncă.
Petru Duma cu soţia, la jumătatea a-
nului, au totalizat 220 zile-muncă. Ca
şi ei a realizat acelaşi număr de zile-
muncă în colectivă şi Adam Juj, iar
'Alexandru Kapronezoi a făcut doar
cu 10 zile mai puţin.
Atunci cind căruţele gospodăriei au
plecat 'încărcate; cu grîu spre casele^
Il U N € A
Asemenea instantanee se puteau j
intîlni destul de des în perioada
de slringerea recoltei. Tot mai
mult mijloacele mecanizate în agri­
cultură înlocuiesc munca omului.
Ca urmare, recoltele obţinute la
hectar sînt în fiecare an mai mari,
sporind astfel veniturile gospodă­
riilor colective şi ale colectiviştilor.
9*0*+*R***0*f?*+**>?*\ 9
T"-3j4.VJMi.K-.y >
colectiviştilor, întreg satul s-a mirat.
Nu este deloc puţin să primeşti numai
ca avans 4 kg. grîu, ’ 100i gr. brînză,
10 kg. trifoi, 65 gr. lină şi alte pro­
duse pentru fiecare zi-muncă lucrată
în gospodărie,
Cind a .intrat combina în lan, s-au
răşiţii Petru Răduţ, Nicolae Cigmă-
ian, Ignat Neagoie. şi alţii, care nu
prea vroiau să creadă în puterile ma­
şinii, s-au convins uşor de pcecista.
Cind au văzut cît belşug merge spre
casele colectiviştilor, nu şi-au mai. pus
întrebarea „de unde". Acum ştie iot
satul „unde” se pot realiza asemenea
bogăţii.
A ieşit în drum şi Ioan Tomtiş. Pri­
vind lung în urma
căruţelor care scir-
ţiiau greu sub
povara belşugului,
fuiat. Acum, mai mult ca a-
tunci, s-a dumirit de unde l-au putut
ajuta, Un ghid care îl nutrea de mult,
l-a scăpat în vorbă: „La toamnă am
să mă înscriu în colectivă. -4sa cum
esie sărbătoare la ei, şi în casa mea
P rieten u l meu colectivistul
'Acelaşi om pe eare-1 ştiam. bu se face foc atunci cînd este Munca i-a adus roade bogate
Potrivit de statură, cu ochii nevoit s-o zică. încolo, este in casă.
mici, albaştri, adumbriţi de „bun ca plinea caldă“.
sprîncene colbuite de vremea
anilor. Parcă nu are nimic de­
osebit. Se înfurie rar şi numai
atunci cînd treburile nu merg
— „Adică pentru ce ar m e r­ Are 60 de ani. Ii împlineşte ja pjugj niciodată nu poate fi
ge rău ? Ce, muncim la bogă­ acum in luna august. Dar nu fgc u j- ca cei Cu tractorul. Uita­
tani să tragem timpul de coa­ se cunoaşte. NuT arată firea, ţj.yg ja noi jn colectivă : anul
dă“ ? Expresia asta nu o ştiu Iute, săritor, bun la treabă. ’gcesta am scos 1.800 kg. grîu
numai eu. Toţi colectiviştii din Atunci cînd s-a înfiinţat colec- media la ha. Am auzit că cea
gospodăria „Ogor Nou“ Sime- tiva a fost printre primii care ma{ bună recoltă la ţăranii in­
ria Veche o cunosc. Şi se feresc şii depus cerere de inscriere.cjiyiduali din jur (la noi nu
s-o audă. Ioan Munteanu Bar- An de an a muncit cu spor. mai sînt de aceştia) ar fi de
(BriMwjs
LA ARIA COLECTIVEI
Se auzea in depărtări zgo­
motul batozei ai cărei cai mîn-
caa continuu tot mai multe paie
văduvite de aurul griului. Toba
maşinii înghiţea snop după
snop. Griul curat ca lacrima
umplea sacii care cu greu erau
şezaţi în stivă sub şopronul con­
struit de colectivişti.
Aci, în zumzet de batoze şi
duduit de tractor, lucrau colec­
tiviştii din gospodăria colectivă
„Grivija roşie" din satul Spini.
Dacă întîmplarea făcea ca pe-
aici să treacă un călător grăbit,
acesta nu putea să nu se opreas­
că la margine de drum şi cu
mina streaşină ochilor să nu ad­
mire munca entuziastă a aces­
tor colectivişti. Nu ţin seamă
nici de zăpuşeală, nici de vînt.
Deşi praful străbate cămaşa şi
îmbibat cu sudoare intră în pie­
le, oamenilor nu le pasă. Zoresc
mereu. Stogul mare scade vă-
zînd cu ochii.
— Dă-i zor cu tăiatul snopi-
tor Silvio, că nu mai are batoza
ce m inca! strigau de jos în glu­
mă Ioan Rlpoşan şi Petru Mer­
iţi Silviei Neamţu care se stră­
duia să menţină ritmul obişnuit
de „alimentare“ a batozei.
— Fără grijă, grîu avem fru­
mos, mîini harnice sînt, aşa că
...Au sosit căruţaşii Ioan Ghi- de lucru. A venit riadul echipei
nea şi Ioan Dugaci, cu flori la a doua, care va scoaste aceeaşi
pălărie ca ficiorii de 18 ani. cantitate. încă mai sînt stoguri
S-au întors de la magazia co­
lectivei pentru un nou transport. iteieriş.
' Echipa de încărcare a început
din nou lucrul. Pentru a citea
oară astăzi ?
O A M E tt
ai zilelor noastre
E N T U Z IA ST A ,
pe o g o a re le re g iu n ii
Curge din belşug griul. Alţi
saci plini complectează golul lă­
sat de cei încărcaţi în căruţă.
Se opintesc caii. Scîrfîie căruţe
grele. O fluturare de batistă şi
pe drumul colbuit căruţele se
îndreaptă spre sediul colectivei.
Iustin Pop şi Valeriu Tiiza, „de
jurnă la magazie“ au ieşit în
îţifmpinarea oaspeţilor.
— Mai terminaţi măi fraţilor
că ieşim deşelaţi de atita greu­
tate !
Măcar de-ai sti că mori si
o plăcintă din griul ăsta nou tot
ai. să mănînci.
Glume la vreme de popas.
Stau caii şi ronţăie trifoi o,erde.
Pidică oamenii sacii grei şi-i
deşartă în magazie. A ieşit pre­
şedintele colectivei.
— Cit s-a treierat "pînă acum ?
— De pe 60 hectare.
— Batoza merge ?
— Vino şi vezi!
Au pornit din nou la drum
spre „Berc", acolo unde zum-
zăie continuu batoza, la aria co­
lectivei. In căruţă s-a urcai şi
preşedintele. La lucru a intrat
grîu. Atita au scos în schimbul
multe, deşi după patru zile de
Colectiviştii ¦sînt •veseli. Le-a
trecut supărarea pricinuită în
primăvară de revărsarea apelor Nu este- aşa. S-ar înşela străi­ sară peste o sută. Peste o sută buie să mă pregătesc de plecare.
„Oriclt m-aş fi' străduit; îna­
inte, de pe cele 2,5 ha. cîte le
aveam nu aş fi putut realiza
nici jumătate din.ceea ce rea­
lizez acum. Vezi, lucrul făcut
de unul singur cu două văcuţe
1.000— 1.200 kg. la ha. Am
realizat bani mulţi de la grădi­
na de zarzavaturi, de la cele
două camioane de asemenea
avem venituri mari. Apoi, ia
ce s-a realizat la atelierele de
fierărie şi rotărie, adăugaţi ce­
le 25.000 lei venituri din con­
tractări de animale.
Faceţi-vă singuri părerea
despre Ioan Munteanu Barbu :
anul trecut, de pildă, a realizat
împreună cu soţia sa 391 zile-
muncă în gospodărie. Pentru
două persoane cantităţi ca :
1.265 kg. grîu, 1.600 kg. po­
rumb, 600 kg. cartofi, bani şi
alte produse nu simt deloc pu­
ţine.
Cu tractorul la dezmiriştii . dan Grăciunescu au făcut sto- ierat lui Iosif Ungur şi batoza
Drumeţie pe valea Mărfineştiului
Hotărîriie prind viaţă
Intr-o gospodărie nu prea mare, în
* satul Turmaş, după lucrările consfă-
¦«* iuirli de la Constanţa, colectiviştii
au discutat mult asupra noutăţilor
aduse din această consfătuire. Au în­
văţat multe. Aci, la Turmaş, în co­
lectivă, treburile nu au mers tocmai
bine. In vara trecută prea puţini co­
lectivişti au muncit pe ogoarele co­
lectivei .Cauze au fost destule. Co­
lectiviştii le-au văzut şl acum le-au
discutat. Au stat seri la rind de vor­
bă chibzuind lucrurile ca să iasă cît
mai bine. Oamenii s-au hotărît. Tre­
buia mărit şeptelul, erau necesare u-
nele construcţii în gospodărie. Par­
ticiparea la muzică trebuie asigurată
de; către toţi colectiviştii. Şi hotărî,- trifoi şi lucernă. Treierisul griului este *orie ^ a^ a- Avem 500 de oi, am .
Mureşului. Apele tiu au putut
strica ceea ce a muncit omul.
Au îngrijit colectiviştii culturile
şi iată că acum recolta medie
aiinge 1.500 kg. la ha. Care din­
tre individualii din comună au
realizat această cantitate ? Pre­
şedintele colectivei şi-a dat pă­
lăria pe ceafă. I s-a luminat mai
tare fa la : „Avem belşug in
gospodărie nu glumă", Ehei, de
nu s-ar fi revărsat Mureşul...
Batoza înghite mereu snopii
grei. In locul Silviei Neamţu, a
lui Ioan Ripoşan şi a celorlalţi
care au lucrat în echipa întîi,
au venit alţi colectivişti. Schim­
bul doi, ca la mină. Ca la ma­
rele combinat, din Hunedoara.
Aşa muncesc colectiviştii din
Spini la aria colectivei. Aşa au
lucrat, cu entuziasm tot tim­
pul. Aşa sînt recoltele colectivei,
mereu mai bogate. Ca şi oame­
nii care le smulg pămînlului fă­
ră haturi.*i
Creşterea oilor cu lînă fină şi se-, |
mifină constituie, pentru gospodă­
riile agricole colective şi întovără-i
şiriie zootehnice una din preocu-:
plrile de bază, mai ales aco|o unde
profilul unităţii se pretează acestei |
ramuri,
Un străin ar crede că-i un
singur sat. Un sat prin mijlo-
cul căruia trece apa St-reiuiui.
nul. Riul ce trece prin Liva- de stoguri în tro singură zi.
dia, desparte satul în d o u ă: Li-
va-dia de Cîmp şi Livadia de
Coastă. Aşa s-a pomenit şi aşa-i
şi azi. De ce? Nu ştie nimeni.
Pînă în capătul podului e Liva­
dia de Cimp, dincolo de pod cea
de Coastă. Asta, desigur, n-are
importanţă, dar... Faptele s-au
petrecut duminica aceasta. „Ca­
re vor termina prim ii?“ — aşa
suna întrebarea. Pe podul Stre-
ittlui, „în hotar“ un grup de M-
vedeni se ciorovăiesc care o să
cîştige întrecerea la căratul
griului la arie. Cei din „cimp“
susţineau că întrecerea-i. c-a şi
cîştigată, ăi din „Coastă“, că
urma alege. Un om străin nu
putea face pronosticuri, livede-
nii is tot livedeni: harnici unii,
harnici ceilalţi. Aşa au fost în­
totdeauna şi aşa o să fie : gos­
podari buni.
Intovărăşiţii terminaseră la a-
ria lor treierisul, strînseseră să-
minţa pentru anul ce vine şi au
depus-o la bază. Vor oamenii să
semene sămînţă de calitate şi
.schimbă sămînia. Bătălia se dă
acum in tre'individuali, ambiţioşi
şi ăştia. Noaptea de duminică
i spre luni ira fost noapte. Car
după car ieşea''"din"sat mult îna­
inte de ivirea zorilor. Porniseră
ăi din cimp, dar nici cei din
coastă nu se lăsau, intrecerea-i
întrecere. Au împinzit cîmpul de
care şi oameni. Cornel Bara şi.
Ion Vintilă au fost cei dinţii cu batoză. Este coşar. Lingă el
carele la batoză şi au început Maria Balcan, utemistă, taie
treierisul, Ştefan Ceuţă şi Ior- legăturile snopilor. Ajută la tre­
¦' guri. Erau primele stoguri in- — a naibii — parcă simte şi
Nr. 1132
rile lor au început a prinde viaţă. La şi la Şard şi prin cîte alte părţi n- ¦
colectiva din Turmaş a crescut nuntă- am umblat. Vin uşă în uşă, cum se
vacj[or cu (apte. Cotijor/n planului spune. Cînd au venit timpurile, astea
stabilit, pînă acum au fost cumpărate senine am intrat muncitor,
un număr de trei vaci. A mai rămas PaJcă to(uşi mă {răgea ceva să iu-
pentru cumpărat una. Număruloilor cfez pg păminM nostrUi pe pămln.
s-a complectat la cifra stabilită, prin M afU de tmU jinduit lm in te_ Am
reţinerea de mieluţe din producţie făcu{ Q vLzită [a gospodăr(a colectivă
proprie, pentru porcis-a construit o ?l ^ lndrăgit m m ca acL Şi cum
. să nu îndrăgeşti munca unită cînd
/ • belşugul creşte văzind cu ochii. Un
singur caz: pînă acum la noi în
... , , gospodărie s-au împărţit de 6 ori a-
cocina care satisface toate cerinţele. b , „ ....
A fost cumpărat un cîntar bascul în vansurl băneşti. Acum treieram griul,
valoare de 7.800 lei. şi cantităţile care ne vor reveni, nu­
In gospodăria colectivă munca este mai ca avans de 40 la sută ne ajung î
m. toi. Cr>ol,ecit-ivi.şt1i-i, t,ransporta f,uraj.e- p„e întreg anul., Var nu a,sta-i totuL I+
le, s-a terminat şi coasa a doua la Colectiva noastră merge dinir-o vie- •
pe terminate. Recoltele mari la ha. îm p ă ra t acum trei vaci de toată fru- J
sînt chezăşia muncii unite care a m lseîea & in m *lnd *om şi ce- t
le-am *
fost depusă aci. Acum la Turmaş co- h 6 scroaIe de PrâsUă Pe
lectiviştil lucrează cu spor. Numărul Plăiit de>a- Cu W ele noastre am *
mare de zile-muncă făcute de colec- smtlls P a l i u l u i recolte pe care in- *
tivişti ca Ioan Nistorescu, Adam Ca- d™idualii ™ le'au P ^ t realiza ni- J
raşca, Nicolae Nistorescu, Adam Cos- cioda^ . De pe cele 6,80 ha. care au 2
tescu, Maria Cetină, Măria Drăgan, fost bisămînţaie cu orz s-a recoltat ?
Cr„aAdnarr Domnica sînt mărturii ale ccaa™nti“taat'eeaa daee 7.980 kkgS-. GGrrîîuu ppîînnăă a- î
'dragostei fată de colectivă, fată cum avem Peste 3 5 m kS- 9* mai
de munca ce se bucură de rezultate " lncă de treierat- Lucru Putin
iot mai mari m d ’ Iiin^ câ am aDUt ăe luptat cu
_ u jt greutăţi naturale destul de mari. To­
ii Q V O fba ?USJ noi am învins"i.
cu un colectivist Gabor a rămas în gospodăria cO-
L-am găsit pe Alexandru Gabor, lectivă. A lucrat pînă acum multe
colectivistul, muncind ca spor. Cîteva zile-muncă. Şi soţia sa esté tot co-
clipe de răgaz şi am putut afla —¦lectioistă. Harnică, lucrează cot la
deşi îi tare zgţrcit la vorbă — tot se- cot cu bărbaţii .In toamna aceasta vor
creţul care l-a făcut să devină colec- să-şi ridice casă nouă în Măriineşii.
tiuist de frunte : „Am cobori\t din Gal- L-am lăsat pe colectivistul Alexan- +
de de Sus. E mult timp de atunci j dru Gabor să-şi continue munca spor- j
Ali-au murit părinţii amîndoi. 'Am in- nică şi am plecat convins de faptul J
trai slugă la groful Millier din Be- că omul prin munca sa este cel care ¦
nic. Am fost „biriş", apoi am fost îşi face viaţa fericită. 2
cepute, asta luni în zori pentru ea că şpiulge snopii din mîinile
ca pînă seara pe aria,djn Gîm- a doi ţmeri.
pul de la „Bafta lupului“ să ră*
...S-a lăsat amurgul şi tre­
Livedenii nici nu văd că vine
Arie la Livadia, nu glumă. seara, îi dau zor înainte cu tre-
Nu-i lipseşte nim ic: gazetă de ierişul. A sosit la arie şi Gheor-
perete cu articole proaspete, va­ ghe Dragu, preşedintele sfatu­
se cu apă la fiecare stog, gră­ lui popular comunal, şi instruc­
torul de partid Gheorghe Mo-
canu şi mi se pare că l-am ză­
rit şi pe cel de la U.T.M. Ma­
rian Moldovan, îi z ce : „De drag
să vii la aria livedenilor. In
cimpul dintre „Strei“ şi „Balta
lupului“ se întind opt şiruri de
stoguri, fiecare şir cu două rin-
duri.
Odată cu seara am plecat, Li­
vedenii au rămas ia arie. Ăştia
nu mai dorm nici noaptea. Is
oameni de treabă, ştiu de glumă
şi rls, dar cînd îi vorba de mun­
că, apoi să te ţii. Mi-am adus
aminte de întreceri după ce ple­
casem. Am întilnt un b ă trîn :
— Cum e cu întrecerea mo­
şule ? Cine a cîştig at: ăi din
mezi de pămînt ori nisip, pichet Cîmp sau cei din Coastă ?
de incendiu, magazie pentru u-
ium, achiziţii şi cereale contrac­ Bătrinui s-a uitat la mine pe
tate, etc., e’tc. Aşa-s livedenii. In sub sprîncene.
două zile au intrat în bază pes­
te 3.150 kg. griu din achiziţii, — „întrecerea ? am ciştigat-o
contracte şi uium. Aria îi ca un nepoate, toţi am ciştigat-o. Ia
furnicar.. Unii treieră, alţii cară uită-te matale şi vezi... Cu mina
îmi arăta cele 208 „căciuli" ce
snopii la stoguri.
adăposteau fot atîtea stoguri. In
La marginea ariei a apărut
un plug. E Ioan Bărboane (T îr jurul batozei ce zumzăia plăcut
lio.ă ii mai zic livedenii) cu fiul
său, tot Ioan şi el. Au pus caii se vedeau roind oamenii pe ca­
la plug şi au prins a brăzda
în jurul ariei. Aşa-i regulamen­ re nici venirea nopţii nu i-a pu­
tul şi livedenilor le place să fie
„cum zice la carte“. Bibliote-,
car a Olimpia Gherman a venit
să aducă cărţi pentru cititori. tut izgoni acasă.
La postul de prim ajutor stă e- Avea dreptate bătrînul, toţi li­
ducatoarea Niculiţa Brădiceanu.
vedenii cîştigaseră întrecerea.
Ioan Borcan s-a urcat sus pe
PAGINA REALIZATA
de N. Cazan
şi P. Fărcaşiu