Page 27 - 1958-08
P. 27
Pda: 3 'DRUMUL S O W A U SMUT.ö l ' Nr. 1132
ln scopul îmbunătăţirii Se repară străzile succese S'h *
i& î
repertoriului Cetăţenii din comuna îlia, in lungime de cea. 900 m. s-au
discuţiile pe care le aveau cu
deputaţii comunali şi raionali, transportat, Împrăştiat şi com- In reducere®preţului
puneau adeseori şi problema
pietruirii străzilor Unirii şi a Gă- presat circa 400 m. c. piatră din
'Pentru îmbogăţirea repertoriu librete de spectacol. Concursul rii. In timpul ploios, aceste străzi care 120 m. c. de griblură. Stra
lui cu lucrări de actualitate, Or se încheie la data de 25 august
chestra de stat de estradă şi mu pentru lucrările muzicale, sche erau aproape inaccesibile. Pro- da Unirii v.a ii reparată pe o
zică populară din Deva a orga ciuri şi scenete, iar pentru li punerile făcute de cetatenu co-
nizat un concurs de creaţie pen brete la 10 septembrie. Concu murei au fpst studiate, de către lungime de 1.200 metri. Pentru Chemarea partidului de a produce 11a să realizeze tona de oţel la un ratură cîţ mai ridicată care se reali
tru lucrări muzicale originale şi renţii vor trimite lucrările In Sfatul popular raional ilia. Ăst- mărfuri mai multe, mai bune şi mai preţ de cost cît mai redus. Ei au cău zează prin folosirea corectă a combus
prelucrări, scheciuri, scenete şi plic închis pe adresa orchestrei. repa.rarea celor două străzi Sfa- ieftine, de a spori necontenit produc tat să respecte procesul tehnologic pen tibilului la melartjor.
fel, pe strada Gării, care are o ţia şi productivitatea muncii şi de a tru a ajunge la îndeplinirea angaja
, . , . .... . reduce preţul de cost, a avut un ră mentului luat. O contribuţie însemnată la reduce
sunet puternic şi în rxndijl muncito rea preţului de cost al oţelului o a-
“ P°Pular ra,0" a> Ula • al°' rilor, tehnicienilor şi inginerilor de la In general se merge pe linia redu duce şi folosirea raţională a utilaje
cat suma de. 133.000 lei. In aces- cerii consumurilor specifice şi pe aceea lor de turnare a lingotierelor. In a-
te zile lucrările contjnuă.
La Brad o nouă piesă pusă în scenă Elenii deveni în turneu cit piesa oţelăria Siemens Martin-veche a Com a folosirii materialelor declasate. Ast ceastă privinţă se merge pe linia redu
binatului siderurgic Hunedoara. Ei fel, la feroaliaje, pentru a ajunge la cerii consumului specific, prin corecta
„M@fa zero la ptiriarc“ s-au angajat să dea cît mai mult oţel,
La numai trei luni de la in- ţirescu. Elanul, munca şi efor- mai ieftin şi mai bun. Aid s-a năs- o reducere a preţului de cost cu 1,48 pregătire a utilajului pentru turnare,
fiinţarea Casei raionale de cui- turile depuse pentru a prezenta Consecvenţi unei vechi tradiţii remarcat îndeosebi elevii Tiberiu cuţ iniţiativa topitorulul Alexandru No- Iei pe tona de oţel, s->a trecut la folo
tură, aceasta a prezentat în Brad această pieşă n-au fost zadar de muncă artistică şi culturală, Berinde (Barbarossa), Virgil sirea fero-manganului in o ala.d e tur montarea corectă a lingotierelor şi
cit şi in localităţile din jurul a- nice ; ele au fost încununate'de elevii clasei a X-a de la şcoala Sponor (Vucea), Călin Barbu prin manevrări corecte la dezbaterea
cesţuia, numeroase spectacole succes. Trebuie remarcat talen medie „Decebal“ din Deva au (Vardia), Adrian Greavu (Mişu jogan, de a reduce preţul de coşt cu nare, în loc de folosirea lui în cup acestora, e!im;nîndu-se astfel scoate
care au fost mult aşteptate de tul şi sîrguinţa de care au dat pregătit, sub îndrumarea şi in Felecan), Vasile Bota (dir. Ple- 40,51 lei pe tona de oţel. Conducerea tor. Folosit în oală, randamentul man- rea lor din uz. încă d|n luna cînd s-a
dovadă tînăra artistă amatoare struirea profesorului şi dirigin şofanu), Margareta Manciu (Ma
publicul spectator. Printre cele Lucia Simedria, în rolul Frosei, telui lor — Dumitru Susan — riana), Elena Munteanu (Dana), oţelăriei, împreună cu organizaţia de ganului este mai m are; necesită un trecut la aplicarea iniţiativei ş-au ob
care s-au remarcat au fost spec Ştefan Magdici, în rolul lui Ion spectacolul cu piesa „Nota zero Liviu Tămăşdan (Tarzan), Pe ţinut importante succese în reducerea
tacolele prezentate cu piesa „Ti la purtare“ de Virgil Stoenescu tru Rozenbaum (prof. Butnaru) partid, organizaţia U.T.M. şi organele consum specific mai mic şi în felul preţului de cost — pe luna mai acesta
tanic Vals" de Tudor Muşătes- Anapoda, Eglantina Popovici, in fiind redus cu 40,35 lei pe tona de
cu. sindicale au organizat consultări pen acesta se asigură atît calitatea supe oţeL O realizare importantă au obţinut
oţelarii şepţiei a întîia în luna iunie,
tru a se vedea dacă se poate ajunge rioară a oţelului, cît şi reducerea pre
Ia acest indice de reducere a preţului ţului de cost. __
de cost şi pe ce linie să se meargă. j Pentru repararea cuptoarelor, se fo
lată însă că în lumina ram-- rolul Mioarei, Voichiţa Sima in şi Oct-avian Sava. şi alţii. Avîndu-se în vedere că principalele losea'înainte o can Citate mai mare de lună în care preţul de cost contabil
pei artiştii amatori recrutaţi rolul Stăvâroaiei, Gheorghe !ga După un real succes obţinut Fondurile realizate din tur costuri care compun preţul de cost dolomită calcinată decît . de dolcpjită a fost redus eu 106,42 lei pe tona de
in rolul lui Vulcu şi Ion Sima sînt încărcătura metalică, utilajul de brută; Dolomită brută are un preţ de oţel.
din rindurile muncitorilor coo în rolul lui Aristotel. in Deva, elevii şcolii medii „De neele întreprinse vor fi desti turnare şi rebuturile, s-a stabilit cu cost de 30 ori mai mic decît dolomită
perativei meşteşugăreşti „Cri- cebal“ au întreprins în cadrul nate unei excursii şcolare cu calcinată. Acum, oţelarii folosesc dolo- L una' iulie a adăugat un frumos
şana“ au pus in scenă o ION LIGI regiunii noastre un turneu pre- prilejul căreia elevii vor admira cît să se reducă pe aceste principale niita brută în proporţie mai mare de succes în acest domeniu. Numai pînă
nouă piesă — „Ion Anapoda" corespondent zentînd piesa respectivă la Ha frumuseţile naturii patriei şi vor elemente preţul de cost. In felul a- cît cea calcinată, fără ca astfel să la data de 24 s-a înregistrat o eco
a lui (Seorge M. Zam- nomie de 49,69 lei ; pe tona de oţel,
cesta, s-a fixat ca la încărcătura me în timp ce angajamentul este doar
de 40,51 lei.)
PE URMELE ţeg, Ilia, Sîntandrei, Cugir, Hă- cunoaşte măreţele realizări ale talică reducerea să fie de 26 lei pe se ştirbească î calitatea oţelului sau a
rău şi Călan. poporului nostru muncitor. reparaţiilor la cuptoare. Prima dată Ştiind că reducerea substanţială a
materialelor publicate tona de oţel, Ia feroaliaje — 1,48 Iei cînd s-a propus această măsură, nu preţului de cost se face în mare parte
Pretutindeni tinerii elev-i-actori Exemplul elevilor de la şcoa pe tonă, la dolomită — 0,50 lei pe toţi muncitorii de la O.S.M. Veche au pe baza economisirii materiei prime şi
au fost întimpinaţi cu interes şi la medie „Decebal“ din Deva tonă, la magnezită cu 1 leu, lingo- avut încredere. Atunci, s-a trecut la a materialelor de bază, oţelarii s-au
căldură, ei oferind localnicilor merită să fie urmat în-viitor de tiere cu 1,09 lei, iar la păcură o re un schimb de experienţă între oţelari. străduit şi au realizat lă încărcătura
ducere de 0,46 lei pe tona de oţel.'.
nă acum, la un restaurant de un spectacol plăcut, dovedind a- cît mai multe şcoli din regiu De Ia 20 mai, de cînd a început să Schimbul tineretului a demonstrat metalică'economii în valoare de 45,43
Sub titlul „Să fie îmbunătă se aplice iniţiativa, oţelarii dau bpţă.- practic celorlalte schimburi eficacitatea lei pe tona de oţel, aceasta numai în
ţită activitatea culturală“, ziarul categoria Il-a. deseori un autentic talent. S-au nea noastră . , acestui procedeu tehnologic. De atunci, perioada 1—24 iulie.
„Drumul socialismului“ a criti
cat întreprinderea „Vidra“ din î toţi oţelarii folosesc cu încredere dolo- Sarcina principală care trebuie să
Orăştie pentru inactivitate cul stea în prezent în faţa muncitorilor
Să gospodărim cu grijă fondul de locuinţe o şi a conducerii oţe|ăr«i Siemens Măr
turală. mita brută şi au reuşit ca numai în im veche este de a pune un accent
2-f de zile ale lunii iulie să reducă mai mare pe folosirea raţională a u-
Conducerea întreprinderii şi consumul specific la dolomită calcina tilajului de turnare. In luna prece
comitetul de întreprindere prin dentă economla-an'gajament la lingo-
scrisoarea de răspuns, arată că In ultimii ani fondul de locu Petru Groza nr. 15, unde lucră a locatarilor sînt proiectanţi şi dărie orăşenească aşa cum pro tă de la 55 kg. la 47,5 kg. pe tona fiere de 1,09 lei pe" tona de oţel nu
îşi însuşesc cele sezisate ca fiind inţe al oraşului Deva s-a îmbo rile cerute de locatari au fost e- de oţel, ceea ce înseamnă o reducere a fost realizată.
juste şi comunică totodată mă găţit în mod simţitor prin darea xecutate numai pe jumătate. In constructori şi ştiu cu cită chel cedează în momentul de faţă. a preţului de cost de 3,40 lei pe tona
surile luate. Astfel, se arată în in folosinţă a numeroase blocuri acelaşi fel au fost rezolvate şi de oţel. Colectivul muncitorilor, tehnicienilor
răspuns că pentru a se utiliza noi. . Acestea au schimbat cu cererile chiriaşilor din alte imo tuială şi greutate se construieş In cererile lor foarte mulţi şi inginerilor de la secţia întîia-oţelă-
din plin de acum înainte fondul mult aspectul oraşului. Bine în bile. Prim-topitorul Dumitru Şerban, care rie poate face şi mai mult. Prin folo
de cărţi al bibliotecii, a fost nu ţeles că la înfrumuseţarea ora te un apartament. cetăţeni se oferă să sprijine obţine întotdeauna o însemnată canti sirea tot mai mult a resurselor interne
mită şi instruită ca bibliotecară şului un aport deosebit l-a adus Cu ocazia raidului nostru am tate de oţel peste plan de cea mai poate ajunge să producă un oţel şi
tov. Violeta Boca. şi îl aduce întreprinderea de gos constatat că multe imobile ad Tot cu vitregie din partea lo: conducerea I.G.O. pentru reali- bună calitate şi la un preţ de cost mai ieftin.
podărie orăşenească (I.G.O.) ministrate de I.G.O. au un as redus, ne-a vorbit din experienţa echi
In ee priveşte activitatea cul- Executînd la timp numeroase pect necorespunzător, cu ziduri catarilor este privit şi im obilul' zarea diferitelor sarcini, numai pei lui, că un mare rol în GH. SANDU IORDACHE
turabartistică, .care pe vremuri reparaţii curente şi proeedînd neîngrijite, igrasiate, fără porţi, reducerea preţului de cost îl are şi
a cuposcut o oarecare înflorire, chiar la amenajarea de noi de fără burlane pentru scurgerea din strada dr. Petru Groza nr. ca aceasta ,să le pună la dispo reducerea consumului de păcură. Mun Primul ajutor
este arătată hotărîrea de a re- pendinţe ca bucătării, cămări, apei sau, pur şi simplu, cu aco citorii oţelari s-au angajat să execute
activiza formaţiile artistice. P r magazii etc. — acolo unde a perişul incomplect. In această 2. Aici, intrarea principală a ziţie materialele necesare. repararea şi încărcarea cuptoarelor in S a n ita r
nă la angajarea unui instructor foşţ .cazul — I.G.O. a mărit cu situaţie sînt imobile din strada tr-un timp cît mai mic. Acest lucru
mult durata de folosire a imo 23 August nr, 43, Cuza Vodă fost reparată de către I.G.O. a- Mai există însă un neajuns : Pe lingă celelalte munci din
cultural permanent, conducerea bilelor pe care le are in admi nr. 37, dr. Petru Groza nr. 7, 13 face ca temperatura cuptoarelor să se cadrul campaniei de treieriş, fe
întreprinderii şi comitetul sin nistrarea sa. şi altele. E adevărat că în aceas bia în luna mai, iar acum este mulţi din locatarii imobilelor menţină ridicată şi consumul de pă meile din comunele Şoimuş şi
dical au cerut casei raionale de tă direcţie o vină mare o au şi cură să fie mai mic. Ppin această, Dobra, raionul Ilia, la îndemnul
cultură să le repartizeze tempo Dar conducerea întreprinderii unii locatari care s-au dovedit din nou deteriorată. Şi aceasta naţionalizate nu înţeleg să-şi
rar un instructor artistic. nu trebuie să uite că în ultimul a fi neglijenţi faţă de spaţiul lo f
timp în -această direcţie s-au cativ pe care-1 folosesc. De pil pentru că locatarii au intrat în achite la timp obligaţiunile con
de la 1 la 24 iulie, oţelarii au făcut
curte neatent cu căruţe rupînd tractuale. Este vorba de plata o economie de păcură în valoare de
4,53 lei pe tona dţ oţţl.
astfel zidurile. chiriei care, deşi este mică, to
In O.S.M. veche 1s-â mobilizat şi
Prost' gospodărite sînt şi u- tuşi un număr de 83 locatari au
nele imobile pe care le au în restanţe chiar de cîteva luni.
•k
folosinţă diferite întreprinderi şi
instituţii din oraş. Acestea deşi Iată deci numai cîteva din lip
au fonduri şi pot să-şi facă sin surile ce se manifestă in gospo
gure unele reparaţii, apelează dărirea fondului de locuinţe în
tot la I.G.O. Cazul băncii agri oraşul Deva. Şi, după cum se
cole, întreprinderea Loto şi al vede aceste lipsuri aparţin atit
manifestat şi unele lipsuri. Ne dă, e destul de condamnabilă a- tele. I.G.O.-ului, căruia i s-a încre se mobilizează continuu toate rezer
In urma apariţiei in ziar a referim in primul rind la defec titudinea locatarilor din blocuri Pe strada Horia numerele 6,8 dinţat administrarea imobilelor vele interne în scopul realizării unui
materialului intitulat „Cerberul ţiunile care mai dăinuie încă in le tampoane situate 'in spatele şi 10 am întîlnit un alt caz de naţionalizate, cît şi beneficiari preţ de cost cît mai redus. Astfel, se comitetelor de femei de aici, au
restaurantului“, material ee se rezolvarea practică a cererilor străzii Horia. Din cauza negli neglijenţă manifestat tot din lor. Foarte mulţi locatari nu în dă o mare atenţie dirijării corecte a organizat la arii puncte sani
referea la atitudinea necuviin diferiţilor locatari. Şi, e sufici jenţei, aceste blocuri, cu un nu partea unor întreprinderi* Este ţeleg nici acum că aceste imo flăcării; s-au stabilit unghiuri optime tare. Scopul acestor puncte sa'
cioasă a ospătarului Henric Ber- ent să amintim că din cele 115 măr de 18 apartamente, care nu vorba de T.R.C.L.H. care a dă- bile constituie un bun comun şi între băile cuptoarelor şi flacără, în
covici, direcţiunea Trustului ali cereri înregistrate de la începu au nici un a-n de la darea în fo rîmat aici gardurile şi unele zi că ele trebuie îngrijite cu toată aşa fel îneît flacăra să nu încălzească nitare este de a da în caz de
mentaţiei publice din Petroşani, tul anului şi pină in prezent, losinţă, sînt acum de nerecunos duri in vederea unor lucrări. atenţia. Acest ' lucru este posi bolta, ci baia metalică a cuptorului. accidente primul ajutor. La a-
prin răspunsul său, arată că e nu au fost rezolvate decît 46, cut. O parte din uşi şi ziduri Dar amînîndu-se lucrarea, gar bil atunci cînd din partea între Tot un mijloc important pentru redu ceste puncte sanitare fac de ser
intrutotul de acord cu cele re dar şi acestea în mod parţial. s-au rupt iar chiuvetele sînt durile şi zidurile nu au mai fost prinderii de gospodărie orăşe cerea consumului specific de păcură viciu prin roiatie mai multe fe
latate. Şi iată de ce în practica muncii deja înfundate.' Nu mai vorbim reparate, dind în momentul de nească ,a locatarilor, cît şi din folosită la oţelăria veche, este şi acela mei, cite două-trei pe zi. Aşa de
tovarăşilor de la I.G.O. s-a îm de pereţii interiori care, din faţă locuinţelor un aspect urît. partea întreprinderilor şi insti al introducerii gazului parţial la tne- pildă, la Dobra s-au înscris să
Pentru comportarea sa necu pământenit un obicei: acela de cauza lipsei de ínteres a locata Se impune deci ca T.R.C.L.H. tuţiilor care îşi au sediile in i- lanjor, total la încălzirea oalelor de facă în mod voluntar de servi
viincioasă avută faţă de consu a scrie pe unele cereri că s-au rilor, au devenit din albi, negri. să ia măsuri pentru refacerea mobile naţionalizate se manifes fontă şi uscarea oalelor pentru oţel. ciu la punctul sanitar de la arie
matori, conducerea Trustului l-a rezolvat deşi in practică nu s-a Situaţia de aici e cu atit mai stricăciunilor şi nu să arunce tă mai multă grijă în această O resursă internă mobilizată cu suc peste 40 de femei, iar la Şoimuş
sancţionat pe Henric Bercovici, întîmplat acest lucru. Aşa e ca condamnabilă cu cit în blocu executarea acestor lucrări în direcţie. ces în reducerea preţului de cost este postp 50 de femei.
mutindu-1 de la restaurantul de zul cu imobilul din strada dr. rile amintite cea mai mare parte spatele întreprinderii de gospo- şi folosirea fontei lichide la o tempe
categoria I-a unde a muncit pî- I. MANEA
tlXX7CX>OSCCCOrXX^eXLXXÎOQOOQ00CSOGOQGQÎXXXXXX:©OGOC02e iOCOCOO
Corul din Botana la 50 ani ţii. De data aceasta se primeşte un dupere al corului, se încep repetiţiile. corul poienarilor cîntă pentru a doua Tsjbrul corului şi realizată cu spriji
preţios sprijin şi din partea compozi Aşa au ajuns poienarii să cînte în
torilor Timotei Popovici, Nicolae Oan- oară în faţa conducătorilor partidului nul profesorului Ion Munteanu.
1946 pe scenete din Deva, apoi la Lu-
peni şi Petroşani, bucurîndu-se, de fie şi guvernului şi a numeroşi delegaţi O programare la radio in 1955, cu
care dată, de succese deosebite. Nu
cea din Sibiu, iar mai iîrziu de la vor uita ei mai ales căldura şi dra şi participanţi la congres. Numeroase participarea corului din Poiana şi a
gostea cu care au fost primiţi şi tra
de activitate rodnică profesorul DiTmiir'U Ieremia.' Sînt orga taţi de muncitorii Văii Jiului. In anii cîntece din repertoriul său au fost im fluieraşilor din Jina, realizarea unui
nizate numeroase programe artistice, următori sînt date alte concerte la
serbări cîmpeneşti (numite aici „ieşiri lina, apoi la Gîrbova. Ca rezultat al primate pe bafidă, apoi difuzate de jurnal cinematografic şi a unui film
turneelor organizate, se înfiinţează şi
la Gîrbova un cor cu care cei din nenumărate ori şi la posturile noastre documentar de lung metraj, din care
Poiana s-au îniilnit, după ciţiva a,ni,
(Urmare din paß. l-a) lor noştri. ‘Apoi, cînd treburile pe afară şi azi — deşi trecuţi de 60 de aht —¦ la staulp"), se organizează viziie în la concursurile raionale. de radio. Şi de data aceasta, solista o parte a acţiunii se petrece în Po
erau terminate şi în stîne se liniştea sirţt activi şi creează prin poziţia lor commele lina, Cărpiniş, Rod, Miercu
Ioan Tănase a izbutit să înfiinţeze — totul, povesteau celor ce n-au avut la repetiţii şi manifestări climatul rea şi apoi Ia Sibiu. Cea mai puter Corul din Poiana participă apoi la corului, 'băciţa Marioara Ghişe, fosta iana, interpreţi principali: corul de
prin iarna anului 1908 cunoscutul cor norocul să vadă şi să audă de „mi nică 'manifestare a corului din acest festivalul din ciclul „Cîntece şi jocuri
din Poiana, acela care avea să aducă nunea" realizată de învăţătorul Tána populare din loaie regiunile ţării", cu slugă la stinele chiabureşti, s-a re copii al şcolii de 7 ani (dirijor, învă
ulterior atîta faimă satului ciobănesc. se, cum „feciorii şi felele cîntă pe pa care ocazie este evidenţiat alături de
tru voci deodată şi nu se încurcă, iar corurile din Sălişte . şi Răşinari. Po marcat prin cintecele interpretate. In ţătorul Ioan Banii), corul căminului
Pentru a asigura continuitatea for Niculae al lui Sofie şi Niculae al lui ienarii cunoşteau acum 20 de cîntece
maţiei şi pentru a o primeni în fie inuncii serioase, dezirderesaie, plină de timp a fost concertul orgaruzat în 1935 care puteau ji interpretate în orice acelaşi an, corul din Poiana face din din Poiana şi fluieraşii din lina sini
care an, Ioan Tănase aducea în cor iosif „s-au păcălii" unul pe altul pe moment.
pe cei mai dotaţi din punct de vedere bină (scenă), de rîdea lumea cu la abnegaţie. In 1921, deşi transferat la cu prilejul inaugurării „Muzeului Po nou drumul la Bucureşti, parlicipînd ciţeva din dovezile aprecierii formaţiilor
muzical, absolvenţi ai şcolii de repe crimi". (Se refereau la piesa de teatru Un succes remarcabil este obţinut
tiţii pe care personal o constituise. Co jucată cu acest prilej). Sibiu, Ioan Tănase continuă un timp iana". ¦ in 1949, la concursurile corurilor sin [a festivalul organizat cu ocazia Con- artistice ciobăneşti.
rul avea pe aiiuici 45—50 de membri. dicale, cînd corul din Poiana a parti
Pentru înşiruirea vocilor, dirijorul se In această formă a lucrat corul din să dirijeze corul din Poiana, apoi, Deşi în 1935 învăţătorul Gheorghe cipat la concurs sub denumirea „Co greşului Cooperaţiei R.P.R. Urmează Activitatea corului din Poiana nu a
jolosea de vioară, iar la repetiţiile de Poiana pînă în anul 1914, cînd majo rul sindicalului de salariaţi agricoli şi
ansamblu, întrebuinţa armoniul. E a- ritatea bărbaţilor din cor, împreună cu datorită preocupărilor sale, nu se mai' .Bogdan este transferat la lina, din funcţionari". Cu această ocazie, so -apoi cîteva turnee în' comunele Vişlea fost niciodată o activltdie de „sezon",
deiiăral ca la început, corul din Poia dirijorul, au fost trimişi pe front. In lista corului, băciţa Marioara Ghişe,
na interpreta cîntece. bisericeşti, dar, 1918 loan Tănase reorganizează co poate interesa de formaţia pe care a „mila"... liberalilor şi aprobarea ins a interpretat cu multă măiestrie doine şi Rod. Ca urmare a ieşirilor efec o activitate in care să se pregătească
încetul cu încelul, Ioan Tănase a înce rul, se măreşte numărul componenţi iubit-o cu toată puterea sufletului său. pectoratului şcolar din Sibiu, rupt fiind ciobăneşti. Prin cintecele: „La muncă,
pui şt pregătirea eintecelor laice. Po- lor corului, se îmbunătăţeşte calitatea In aceste condiţiuni, corul îşi încetează astfel de casa părintească, el nu a ui la luptă-nainte", „Mult mă-ntreabă ini tuate, in Vtştea ia fiinţă un cor, iar doar concursurile; ea a fost perma
ienapi apreciau în mod deosebit nume activitatea timp de aproape patru ani. tat de corul în care pusese iot sufle ma”, „Haţegam ca-n Poiana“ şi „Pen
interpretării şi repertoriul în care îşi tul şi puterea sa de muncă. Repeti tru plan”, corul a fost distins cu' pre cei din Poiana au pus bazele unei e- nentă şl dusă din dragostea coriştilor
fac. loc cîntece cu conţinut legal de miul III pe ţară. In costumele speci-
evenimentele sociád-politice ale vremii, fice regiunii, coriştii din Poiana aduc chipe de dansuri, după modelul renu pentru cîntecul şi arta poporului nos
cîntece ale compozitorilor contemporani pe scenă aria populară de pe melea
gurile lor, voinţa dirză de a apăra mitei echipe de dansuri din Viştea. tru, pentru ridicarea culturală şi ar
fără \veget cuceririle clasei munci
Un nou învă$ăior, ţiile corului au continuat de 2—3 ori toare din patria noastră. La concursul formaţiilor artistice tistică a acestuia. Succesele, oricit de
plin de însufleţire, pe săptămână, s-au dat alte şi alte In lucrările corului din Poiana apar ale căminelor culturale din 1951, co mari ar fi fost, mi i-a îmbătat, după
ia conducerea corului programe artistice. primele bucăţi •din folclorul local:
„Vino bade, luni seara" şi „lieneasa" rul din Poiana obţine locul II pe ţară, cum nici anumite insuccese nu i-a
In noiembrie 1927, învăţătorul-direc- Anii care au urmat, ani de cumplite de Gheorghe Bogdan şi /Frunză verde
frămîntări internaţionale, de concen de gorun" şi „Bade, cc pdmint' ie. evidenţiindu-se mai ales prin bucăţile descurajat.
line" de Aron Bogdan.
c-are valorifică folclorul local. Corul are acum o altă solistă —
In ianuarie 1950, cu ocazia, primu
tor Romul Vractu, sprijinit de învăţă- trări şi apoi războiul, au piis capăt ac lui Congres al 'căminelor culturale, In anii urmaiori, noi succese, alic’ Marioara Boia — cu voce iot atit de
iorul Gheorghe Bucurenciu, ia iniţia tivităţii organizate a corului. ieşiri la Sebeş, Sibiu, noi cîntece corn- frumoasă ca şi înaintaşele ei. Ea in
tiva reluării activităţii corului. Aproape pledează bogatul repertoriu. terpretează tot atit de minunat cinic-
toţi coriştii lui loan Tănase reintră
Corul cunoaşfe 1953... Festivalul Mondial al Tine cele populare.
în cor. succese măreţe retului la Bucuroşii. Corul din Poiana In anul acesta, spre sfirşitul lunii
roasele manifestări date de corişti, în şi prelucrări de folclor sau creaţii în In acea vreme, iînărul Gheorghd 7945... Bubuiturile 'tunurilor au amu a cîniai de data aceasta pe multe din septembrie, corul din Poiana va sărbă
care compoziţiile lui G. Muziceşcu, gen popular. Bogdan absolvise şcoala normală din ţit şi în locul lor milioanele de oa
Gh. Steţănescu, Gh. Dima, D. Gh. Ki- Sibiu, Ajuns ca învăţător la Poiana, meni ai inuncii cîntă imn de slavă bi estradele Capitalei. Delegaţii diferite tori a 50-a aniversare de ta înfiinţa
riac, Ion Vidu, Ciprian Porumbescu şi 'Acum îşi recrutează dirijorul cele acestuia i s-a încredinţat continuarea ruinţei din 9 ¦Mai şi cîntece care pre
Timotei Popovici ocupau un loc de mai talentate, mai dinamice şi mai de operpi începută , de Ioan Tănase, Deşt vestesc o altă viaţă, o nouă eră în lor ţări au cerut să li se cinic J ie - rea sa. De atunci, corul poienarilor a
jruntş, Le plăceau ciobanilor din Po nădejde elemente: învăţătorul Gheor- destul de iînăr, coriştii şi-au pus toa istoria patriei noastre.
iana sşrhăule organizate de corul sa ghe Bucurenci, datorită căruia s-a re tă încrederea în Gheorghe Bogdan şi.., ncasa", „Cântec ciobănesc“ şi alte cin- parcurs un drum l‘ung şi glorios. Cite
tului Ier. In lungile peregrinări prin înfiinţat corul în 1927, Ioan Bogdan s-au început repetiţiile. Zări noi, realizări noi.
muiiţi şi pe tot cuprinsul ţării, ei pur — Reînfiinţăm corul? tece populare. Corul studenţilor din aplauze ia spectacolele date in diferite
tau in suflet imaginea acestor manifes şi Dumitru Măniţiu, cei mai harnici In urma curentelor politice şi a — Necondiţionat. Vom avea şi diri
tări, fredonau clntecele auzite şi în şi devotaţi corişti din clţi s-au perin vrajbei dintre ele, corul a scăzut diii jor. Avem asigurarea lui Ştefan. Anglia a solicitat partitura. „Ciniec cio tocuri şi împrejurări şt cite premii cuce
văţau şi pe alţii să le cînte, contri dat în corul acesta în cei 50 de ani, elanul său.
buind astfel la răspîndirea bogăţiilor animatorii şi sprijinitorii iuiuror ac Ştefan era secretarul organizaţiei co bănesc". Jieneasa” o cunoşteau... au rite ta concursurile organizate în acest
folclorice şi a Creaţiilor. 'Compozitori- ţiunilor mari de mai iîrziu şi care au In 1930, dalorilă dragostei de artă muniste din Poiana. Şi, într-adevăr, şi cîntaţ-o, în limba lor, ta festival. răstimp l Locul multora dinire cei bă-
şi din dorinţa de a realiza coeziunea cu sprijinul comuniştilor din Poiana,
rămas legaţi de cor pînă' în ultima învăţătorul Bogdan a fost readus în Abia întors de la festival, urmează trîni a fost luat de tineri, dar in co
clipă a vieţii lo r; Ioan Măniţiu-Strim- elementelor talentate, corul din Po satul său, J
bu, llie Bozdog-Matei, Iancu Şerbu- iana este. pus din nou pe picioare. Ur coacerie la Deva şi Hunedoara, in rul din Poiana mai sînt şl azi cintă-
Dúckiman şi Traían Băn-Morariu. care. mează o perioadă de intense repeţi- Se realege "un hM corniţei de '?oii-
1954 se clasifică pe locul I ia con reţi care au trecut de 60 de an. Peste
cursurile ¦p e , ţară ale căminelor cultu 100 de cântece' fac parte din reperto
rale ; de data aceasta corul din Po riul acestui cor in care au dniat sule
iana interpreictiză lucrarea „Pe pla de femei şi bărbaţi, ducând faima măr
iuri ihărginehe" — suită de cîntece' cio ginenilor şi ciobanilor din Poiana pes
băneşti pentru cor mixt, solo şi grup te plaiurile întinse ale patriei noa
de fluieraşi, lucrare concepută de di- stre.
