Page 29 - 1958-08
P. 29
ZIUA PROLETARI DIN TOATE ŢApnE, UNITl-VAl
Citiţi în pagina 4~a:
MINERULUI La propunerea
U.R.S.S
La 10 august, Întreg poporul mun minieră s-au îmbunătăţit simţitor. Nu REGIONALRM.R. HUNEDOARAŞl ALSFATULUI POPULARREGIONAL CONSILIUL DE SECURITATE A
citor sărbătoreşte anul acesta „Ziua mărul apartamentelor, şcolilor, spita APROBAT IN UNANIMITATE CON
lelor, bibliotecilor, cluburilor, a crescut Anul X Nr. 1133 Sîmbătă 9 august 1958 4 pagini 20 bani VOCAREA UNEI SESIUNI EXTRA
minerului“. şi este în continuă creştere. In Valea ORDINARE A ADUNĂRII GENERA
Cu acest prilej, colectivele de mi Jiului, la Petroşani, Vulcan, Lupeni, LE A O.N.U.
au apărut cvartale întregi de blocuri
neri de pe întreg cuprinsul patriei, trec cu apartamente confortabile. La Uri-
In revistă succesele obţinute în muncă,
în creşterea nivelului lor de trai, ma
terial şi cultural. In această zi gîn- canl s-a construit un nou oraş cu a-
durile lor se îndreaptă cu recunoştinţă proape 700 apartamente, cu două că
către partid şi guvern, către zilele mine muncitoreşti, cu un club cinema. CU PRILEJUL ZILEI MINERULUI FELICITAM CĂL jRĂSPUNZIND GRIJII ŞI PREŢUIRII CE LE-O
noi care le-au schimbat viaţa, care Pe întreagă Valea Jiului pînă în pre DUROS PE BRAVII MUNCITORI, TEHNICIENI Şl IN
le-au făcut-o mai frumoasă, mai îm zent s-au construit aproape 4.000 a- GINERI MINERI CARE ÎN ADINCUL MINELOR DIN ACORDĂ PARTIDUL ŞI GUVERNUL, MINERII DIN j
belşugată. partamente. REGIUNEA NOASTRĂ, SE STRĂDUIESC SĂ DEA PA REGIUNEA NOASTRĂ LUPTA CU HOTĂRIRE PENTRU )
TRIEI MAI AllJLT CĂRBUNE, MAI MULT MINEREU ÎNDEPLINIREA SARCINII DE A SPORI NECONTENIT
TraduOînd în viaţă hotărîrile parti Dacă adăugăm la acestea sporirea DE FIER, /VîAI MULTE .METALE PREŢIOASE. PRODUCTIVITATEA MUNCII, DE A REDUCE PREŢUL
dului şi guvernului, privind dezvolta necontenită a cîştigurilor, ne dăm sea DE COST, DE A ÎMBUNĂTĂŢI CALITATEA PRODU
rea necontenită a economiei naţionale ma cît de mult s-a schimbat viaţa mi IN ANII REGIMULUI DE.MOCRAT-POPULAR, VIAŢA SELOR.
şi creşterea nivelului de viaţă a po nerilor. E suficient a aminti că în
porului, minerii noştri n-au precupe prezent salariile lor sînt de trei ori
ţit nici un efort pentru a scoate la inal mari decît la începutul primului ŞI MUNCA MINERILOR DIN PATRIA NOASTRĂ S-A IN ACEASTA LUPTA URAM BRAVILOR NOŞTRI
suprafaţă preţiosul cărbune şi mine cincinal. TRANSFORMAT RADICAL. PRIN GRIJA PARTIDULUI MINERI SA OBŢINĂ NOI ŞI ÎNSEMNATE SUCCESE
reu. Succesele lor au fost mari, pe Mergînd pe linia ridicării nivelului Şl GUVERNULUI, MUNCITORII MINERI AU FOST PENTRU ÎNTĂRIREA Şl ÎNFLORIREA PATRIEI, PEN
măsura eforturilor depuse, pe măsura RIDICAŢI IN PRIMELE R1NDURI ALE CLASEI MUN TRU APĂRAREA PĂCII, PENTRU FERICIREA CELOR
condiţiilor create. cultural al minerilor, stalul nostru CITOARE IN CEEA CE PRIVEŞTE NIVELUL DE TRAI CE MUNCESC.
democrat-popular a deschis în Valea MATERIAL ŞI CULTURAL; MUNCA LOR SE BUCURA
Statul nostru democrat-popular, preo Jiului 33 şcoli elementare, 4 şcoli me CINSTE MUNCII DE MINER!
cupat de uşurarea muncii fizice, de dii mixte, 4 şcoli medii serale, un in
ştergerea urmelor întunecatului trecut, stitut de învăţămînt superior. DE O ÎNALTĂ PREŢUIRE. TRĂIASCĂ ZIUA MINERULUI/
a învestit şi învesteşte sume uriaşe Acolo unde înainte vreme nu se
pentru modernizarea minelor. Trocului, putea vorbi despre asistenţă medicală,
rîznel, sfredelului de mînă, lopeţii, le- în prezent se găsesc 3 spitale unifi
au luat locul craţerele acţionate de cate cu 600 ¦paturi, un spital pentru
motoare, trenurile tractate de puter copii, două maternităţi, 3 dispensare
nice locomotive electrice, perforatoa T.B.C., 8 policlinici; 4 sanatorii de C ZIUA LOR La exploatarea minieră Vulcan s-an deschis de curînd două noi ga
rele electrice, maşinile de încărcat. noapie. lerii pentru exploatarea stratului 18 de cărbune cocsificabit. La unul din
fronturile de lucru din noile galerii lucrează şi brigada condusă de minerul
Munca minerului -de azi se deose La toate acestea, nimerii au răspuns Octavian tancu, decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa llt-a. Datorită elanu
beşte radical de cea din trecut. Da cu cinste, neprecupeţind nici un efort
torită ajutorului multilateral şi dezin- pentru a asigura patriei cărbunele şi lui în muncă, în cadrul întrecerii socialiste în cinstea Zilei minerului
leresat din partea Uniunii Sovietice, minereurile atît de necesare. Aşa bună Schimburi de onoare această brigadă a obţinut succese deosebite.
datorită dezvoltării necontenite a in oară, în perioada 1 ianuarie—31 iulie IN CLIŞEU: Şeful de brigadă Octavian tancu, Împreună cu ortacii
dustriei noastre constructoare de ma ax., minerii exploatărilor Văii Jiului Mina Petrila a cîş.tigat întrecerea La sfîrşitul schimburilor s-a putut
şini, condiţiile de muncă în subteran au extras pesle plan 74.000 tone căr constata că au fost extrase peste plan săi Ioan Mărcuş, Gheorghe Motrici şi Oprea Cojocarii, examinînd calitatea
s-au îmbunătăţit radical, mecanizarea bune. Succese de. seamă au fost ob cărbunelui extras din noua galerie.
extinzîndu-se asupra majorităţii lucră ţinute şi în direcţia sporirii producti
rilor miniere. vităţii muncii şi a reducerii preţului Colectivul minei Petrila, colectiv care a primit de curînd drapelul de 250 tone cărbune. Gu excepţia secto- [„Mulţumită mea îs tonele
Numai în anul trecut şi în prima de cost al cărbunelui. Numai în peri fruntaş în întrecerea socialistă pe bazin, a muncit în ziua schimburilor de ¦rulni II, toate celelalte sectoare şi-au de diamant negrua
oada 1 ianuarie 1957—31 iulie 1958, onoare cu mult avînt. Din abatajele minei au fost trimise economiei na depăşit cu 55-115 tone cărbune sarci
jumătate a anului curent s-au chel s-au realizat economii la preţul de ţionale 189 tone cărbune peste . planul zilnic. nile zilnice.
tuit în Valea Jiului 222.000.000 lei cost al cărbunelui comercializabil în
pentru investiţii miniere, construcţii valoare de 32.447.000 lei. In frunte s-au situat-minerii din sectorul III care au dat peste plan Pe tabla de onoare a minei, la loc
industriale, prospectări geologice, etc.,
iar pentru procurarea de utilaje şi Nici minerii care aprovizionează 146 lone cărbune urmaţi de cei din sectorul II care au extras peste planul de frunte s-au sit-u-at brigăzile conduse De fel îs hulul din nordul plan. Numai in anul acesta !
instalaţii, suma de 90.000.000 lei. In furnalele Hunedoarei şi ale Călanului de minerii Aurel Gristea, Vasile Mă- Moldovei. La noi acas’is numai, cred că am dat aproape 3.000 \
urma investiţiilor miniere, în decurs de cu minereu de fier nu s-au lăsat mai zilnic 80 tone cărbune. ' . niilă, Mihai Tuoa'ciuc, Emeric Biro. păduri. Mai mult cu lemnăritul tone de cărbune peste planul
10 ani, extracţia de cărbune s-a mă prejos. Exploatarea Ghelar a dat de se ocupă oamenii noştri. Prin primelor 7 luni (n-am socotit
rit de 2,6 ori la mina Lonea, cu 75 la începutul anului peste plan 9.477 In această zi, din abatajele unde lucrează brigăzile conduse de minerii Rezultate bune ’46-’47 cind cu pîrclalnica cea de incâ exact dar cam aşa tre-
la sută la mina Aninoasa şi cu 56 tone minereu de fier, iar cea de la Te la Vulcan secetă, am plecat în fard după bule să fie). In luna trecută \
la sută, la Lupeni. iiuc 3.011 tone. Cornel Cenuşe, Gheorghe Michiev, Ioan Tripon, Pâinii! Crainic şi Iosif lucru, /lpn am ajuns în Valea noi am extras peste plan mai
Acum cfteva zile, minerii de la Vul Jiului şi nu-mi pare rău de loc. bine de 400 tone de cărbune.
Şi zi de zi, la minele Văii Jiului In această zi de sărbătoare, minerii Marian au fost exlrase cu 21-36 tone mai mult cărbune decît prevedea pla can au organizat schimburi de onoare
continuă să sosească utilaje perfecţio regiunii noastre vor avea prilejul să în cinstea zilei lor. Gărbunele l-am văzut prima Acum, pentru Ziua mineru-
nate, de mare randament. Amintim se bucure din plin de succesele obţi nul zilei. dată în abatajele Aninoasei. na şi pentru ziua de 23 Au-
in acest sens că în prezent la minele nute ; ei îşi vor manifesta hotărîrea La sfîrşitul schimburilor ei au putut Acolo am învăţat meseria de gLlst, brigada noastră a hotărit
Văii Jiului numărul locomotivelor sub de a munci cu şi mai mult elan în 250 tone cărbune peste plan Ja Aninoasa raporta îndeplinirea sarcinilor zilnice. miner, acolo tovarăşii de mun- să mai extragă alte 200 tone \
terane este de cinci ori mai mare ca viitor, pentru înflorirea scumpei noas Gele mai însemnate depăşiri de plan că m-au ajutat să fiu primit de cărbune în afara celor pre- ,
acum 10 ani, al craţerelor de 4 ori, al tre pairii, Republica Populară Romînă. La data dc 7 august, colectivul mi minerii au intrat în şut a fost Ga din le-au obţinut minerii sectorului IV care în partid. Am lucrat mai mulţi văzute în foile de acord, pina <
troliilor de 11 ori. nei Aninoasa a hotărît să lucreze în ani la Aninoasa. Apoi, auzind [a 23 august. Deja, in primele t
schimburi dc onoare. Hotărîrea cu care abataje să ia calea spre suprafaţă ' cît că la mina Uricani, mină care 5 zile clin august avem vrcol
La toate acestea, se adaugă şi grija
mai mult cărbune.
............... ................... .......
faţă de om. Sumele alocate anual pen au extras peste sarcinile zilnice 80 se deschisese de cîţiva ani, se 80 tone extrase clin cele 200. <
tru protecţia muncii variază între 15-17 tone cărbune. simte nevoie de mineri califi ?\şa a ^osf schimbarăţi vielii{
milioane Iei. Datorită sumelor prevă Din celelalte sectoare ale minei, bri ca\i, a,n cerut itansfer aici. !!rele. p)'m huiulul de ieri, om
zute i'n acest scop, problema aeraju-
lui, a iluminatului, sînt rezolvate în găzile conduse de minerii Ioan Vişa, < Mi'a,n adus îamilla intj"un «' năpăstuit în codri fără de
linii mari. Se cheltuiesc an de an în Vasile Negresei! şi Ştefan Gantz şi-au parlament din blocurile mo- sfirşit, azi sint miner fruntaş,
semnate fonduri pentru procurarea e- depăşit sarcinile zilnice, cu 25-35 tone derne de la oraşul nou Uri- reSpecţat de toii şi trăiesc o
chipamentului dc protecţie, pentru in cărbune.
troducerea apei potabile în m ine; la câni, mi-am pus ccisa la punct, v?afd de om. Gui datoresc a-
locurile cu temperaturi ridicate se dis La exploatarea
tribuie apă gazoasă, iar la lucrările minieră Ghelar aşa cum trebuie să arate o ca- ceastă schimbare ? Eroicei ar-
in piatră, polivitamine.
Pentru ca Ziua minerului să i sd de ?nin!frnnnare . sc0i^ e, ^ mate roşii care ne-a eliberat
An de an, minerii împreună cu fa ‘găsească cu realizări cit mai cite 2.500-^.800 leii pe lună, acum !4 an?t conducerii inie-
miliile lor, petrec concedii plăcute în frumoase pe linia aprovizionării cum cîştig eu şi, în general, !epfe a partidului şi guvernului,
staţiunile balneo-climatice din ţară şi furnalelor hunedorene cu mine îs muljămit. Doina, fetiţa meci Partidul nra învăţat şi mi-a dat
străinătate. Cei mai buni sînt preţu reu de fier, minerii din Ghelar va merge peste vreo doi. ani posibilitatea să trăiesc mai bi
iţi pentru munca lor, pentru aportul au organizat o zi de producţie la şcoala nouă din Uricani. ne! Partidului şi guvernului
pe care-l aduc la construirea socia mărită. In această zi au fost ex
lismului, fiind decoraţi cu ordine şi 7 oată această schimbare a nostru îi mulţumesc. Multumi-
medalii. Numai în Valea Jiului în pe olefii mele, care o datoresc ta mea îs tonele de diamant
rioada 1955-1957, 800 de muncitori şi
partidului şi guvernului nostru, neam pe care mă strădui să le
eu .împ' reun. ă. .cu brigada mea dau .ui fiecare zi. pest,e pl,an.
dintr-un abataj - cameră, cău
VASILE HRIŢCAN
tăm s-o consolidăm zi de zi
miner, şef de brigadă
tehnicieni aii fost distinşi cu „Meda trase peste prevederile planului dind mereu tot mai multe tone mina Uricani
lia Muncii“ şi 149 cu „Ordinul Muncii“. zilei respective, 166 tone mine de cărbune peste sarcinile de Valea Jiului
Şi aceasta nu e totul. Condiţiile de reu de fier.
In orizonturile tineretului
viaţă a celor ce lucrează în industria In înirecere, fruntaşe s-au si
TROFEUL SIRGUINTEl O-•*<•«•••• Priulre echipele mineri- tuat orizonturile 4 şi 6 care au La orizonturile V şi VI de la două sectoare au fost date sub'
r din Gliclar care şi-au avut cele mai frumoase reznlta- mina G helar,. 90. la sută. din patronajul tineretului.
adus o contribuţie însem
nată la depăşirea sarcini le. Dintre brigăzi trebuie să a- mineri sînt tineri. Pornind de încrederea acordată a fost
la acest lucru, pe la mijlocul
Vestea s-a răspindit cu iuţeaJa !ut- victorie — auzeai disculind pe mine- r.erii aşteaptă sărbătorirea zilei lor. lor de plan se numără şi cea con- mintim pe cele conduse de mi lunii iulie, tinerii mineri de aici răsplătită prin fapte. La între
; î dusă de tov. Simion Ticula de la nerii Nicolae Bucureşlean, Du au cerut in cadrul unei. şedinţe cerea pornită in cinstea Zilei
gerului, printre minerii Văii Jiului, rii sectorului. Cu ani in urmă, drept răsplată a mitru Preda, Arpad Antal, Dio- de organizaţie'de U.T.M. să ia minerului şi a zilei de 23 Au
| orizontul palru. Zilnic, minerii din nisie Alimpescu şi Nicolae Ca- sub patronajul lor aceste ori gust, tinerii de aici au dat de
Sectorul II al minei Uricani a pri- j-m a !uije a j0S[ intr-adevăr ho- muncii lor, primeau gloanţe. Şi a- această echipă au dat cu 20 la zacu, ale căror depăşiri de plan zonturi. Blanul de care au dat la 1 iulie* pînă la‘ 6 august 431
sută mai mult minereu decît pre pe ziua respectivă oscilează în dovadă in muncă a fost o garan tone minereu de fier peste1sarci
mit „Casca de aur a tehnicianului“ lăritoare. Brigăzile au pornii intre- ceasta pentru motivul că cercau drer- vederile planului. tre 33 şi 83 procente. ţie în plus a faptului.că tinerii nile de plan. Un aport deosebit
pentru merite deosebite în muncă. cerea cu ^ mai muu avfn{_ ş ejn ?e tul la viaţă, dreptul la un trai mai IN CLIŞEU: schimbul II din e- vor lace cinste încreclerii ce li la. aceste succese l-au adus tine
chipa lui Simion Ticula la locul se va acorda. Dc aceea cele rii mineri Petru Mancoş, Aurel
Piuă la 4 august, cind s-a decernat brigăzi îşi îndemnau ortacii la irea- bun. In mintea tuturor şi mai ales de muncă. Ripan, Cornel Macarie şi alţii.
in cadru¦ festiv, casca aparţinuse bă, munceau alături de ei neobosiţi, ui a celor care au trăit acele vre-
sectorului II Petrila. Aşa s.a ajuns c-a la sfîrşitul lunii iu- muri pentru totdeauna apuse, s-a lă-
La clubul U.R.U.M. Petroşani erau [!e /oaje brigăzilesă fie cu planul sat pentru moment umbra ainintiri-
de !aţă ingineri, tehnicieni, şefi de depăşit. Toţi au muncit bine. Rezid- tor negre, ;p
brigăzi, mineri. Prinlre cei prezenţi taie excepţionale au obţinut brigăzile Cu atît mai mare ic-a !ost recii-
se afla şi tovarăşul Iosif Peşitz, şe conduse de încercaţii mineri Ioan noştinţa văzind cum esle preţuită în
ful sectorului II de Ia mina Uricani. ziua de azi munca lor.
Cu toţii aşteptau cu mult interes mo Reprezentantul sectorului II al mi
mentul in care reprezentanţii condu nei Uricani s-a angajat ca pînă ;a
cerii Combinatului carbonifer al Văii Sleţ, care a dat pesle plan 792 tone 7 Noiembrie să mai dea încă 4.500 i
Jiului vor anunţa, cîşligălorul între tone cărbune peste plan. . *
cerii. de cărbune, Gh. V. Ilie cu 395 tone $
Cei dc la Uricani cunoşteau rezul pesle plan, Plorca Blidarii cu 304 i
tatele muncii lor şi presimţeau că a í
lor va fi casca. Ue citul a început tone cărbune pesle plan şi alţii. De ciieva zile „Casca dc aur a
*
Reprezentantul sectorului cunoştea. tehnicianiilui se află în biroul sec- *
întrecerea, adică dc ia 1 Mai, bri ace'sle lucruri mai bine decit oricine, torului II. Minerii din întreaga ex- «
j
găzile sectorului îl au muncit •cu Se gîndea însă că în sala clubului ptoaiare vin în flecare zi s-o vaclă, i
multelan. Din întrecerea inire bri- in care se afla, se maigăseau re- 0 PDvesc cu niliHă bucurie şi sînt ¦
găzi au rezultat 5.619 Jone de căr- prezenlanţi ai multor sectoare bune w ‘uidri de ea. Trebuie spiis că odată
bune peste prevederile planului. din Valea Jiului. Clipele s-au scurs ctl trofeul, har,meii mineri au primit t
¦
La sffrşilul fiecărei luni se stu- greu de iot. In cele din urmă, Iova- ^ suma de 15.000 lei. ¦Cei mai buni
f
diau cu tnullă atenţie rezultatele ob- râşul Peşiiz, şeful sectorului II Uri- uor /* recompensaţi, »
liniile. Erau bune, Maforiiatea bri- câni, a primii „Casca de aur a leh- Casca, simbol al elanului cu care ţ
î
găzilor erau cu sarcinile depăşite, nicianului". Emoţia a fost puternică au muncit minerii, sectorului II de
»
Pentru victorie însă, trebuia ceva mai în momentul in care ioale privirile la mina Uricani, mindria întregului 4
ţ
mult. La sfirşiiul lunii-iunie oamenii s-au aţintit către el. colectiv, poale fi pe bună dreptate
au cercetat din nou graficele. Sectorul II Uricani a primit tro- numit trofeu a! sirguiniei. trei cămine cii O capacitate dc 812 locuri.
IN CLIŞEU: vedere generală a oraşului Vulcan.
— Nu, aşa nu putem fi siguri de feut, acum cind în întreaga ţară mi- • • V. A. ţ Vulcanul a devenit în anii regimului de democraţie populară un frumos
Í Sfâş minier. Aici au fost date în folosinţă 497 aţS3rlaniînte în blocuri şl
•4 ^» » »>>< « O l » 1 1 ^ 1 ¦ ¦> * «I ¦§• I • i. J A a '* # « * # . 4 » 1 4 »