Page 3 - 1958-08
P. 3
Nf. 1126 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Pregătirea noului an de învăfămtri! „Pîn'la Ziuaminerului, s-nzis I I SlOj&a
de partidla mina
De cîteva zile soarele dogo se construieşte. Am zimbit cu în şi Andor, şi Fritz, şi Lazăr, şi luminării satului
Comitetul de partid de la mi reşte nemilos. Şi aici, în inima găduinţă şi le-am răspuns că Hileagâ. Tînărul cel înalt îşi în
na Petrila a încheiat de curind n-au la ce se zori aşa, deoarece dreptă privirea spre mine. II re La căminul cultural din satul
¦prima şi cea mai importantă lucrările din subteran şi lucrări cărora este aproape dublu faţă ¦munţilor, cauţi un umbrar sau abia cu o săptămînă în urmă cunosc. E un fost coleg de şcoa Galtiu, comuna Sîntimbru, se
etapă în pregătirea anului şcolar de anul trecut. Propagandiştii au o jăcoritoăre oa să-ţi poţi con se efectuau lucrările de fundaţie lă — Pelru Borodi — azi cel desfăşoară o vie activitate.
a! învăţămîntului de partid la suprafaţa minei. In cele două fost propuşi de birourile organi tinua drumul. Pe o asemenea la nouă olădire cu patru aparta mai iscusit zidar. Văzîndu-mă
1958-59 — etapa înscrierii mem cursuri au fost încadraţi 44 zaţiilor de bază, comitetul de căldură, ara pornit deunăzi pe mente pe care o execută mun notînd, acesta îmi spuse cu a- Directoarea căminului cultu
brilor şi candidaţilor de partid membri de partid şi 12 tovarăşi partid (personal tov. Goadă A- teren. Mai aveam nevoie de cî citorii gospodăriei din fondul în ceeaşi veselie: ral, Iulia Bretoiu, a reuşit să în
în cercuri şi cursuri. Totodată din activul fără de partid. lexandru, secretarul comitetului teva date pentru a-mi complec treprinderii minei Aninoasa. Ga- jghebeze o brigadă artistică de
In această etapă s-a stabilit şi şi Gorboi Mihai), discutînd cu ta notiţele ca să scriu un repor do baci mă privi cu blîndeţe a- — Culegi mereu, scrii mereu agitaţie din 14 persoane care a
numărul de cercuri şi cursuri Pe lingă aceeaşi organizaţie de trecarfe în parte, fiind apoi confir taj. Dar n-am reuşit să-l scriu. poi adăugă : da‘, pe la restaurant nu te-am apărut pe scenele căminului cul
care vor funcţiona în viitorul an bază a mai fost creat un cerc pen Şi asta, tocmai pentru faptul că văzut nici cînd să „culegi“ ceva. tural din Galtiu, Goşlar şi Alba
şcolar şi s-au selecţionat pro tru studierea Statutului P.M.R. trecînd pe vale în sus, atenţia — E adevărat că numai de Ai scrie nişte foiletoane... ma Iulia, cu program pe tema tran
pagandiştii care le vor conduce. la activitatea căruia iau parte 9 o săptămînă ne-am apucat de mă, mamă 1 sformării socialiste a agricultu
lucru, Har se vecie treaba c-ai rii.
Pe baza indicaţiilor primite şi candidaţi de partid. maţi de adunările generale ale mi-a fost atrasă de un grup uitat că angajamentul nostru e Zidarul avea dreptate... N-am
a propriei experienţe, în pregă Cu o singură excepţie, în pre organizaţiilor de bază. de oameni din curtea gospodă să 'dăm apartamentele în folo trecut să culeg nimic de la res O serie de întovărăşiţi au fost
tirea noului an şcolar au fost riei de locuinţe. M-am apropiat sinţă de Ziua minerului. evidenţiaţi pentru munca depusă
stabilite unele criterii deosebite gătirea viitorului an de invăţă- Pregătirile efectuate pînă a- să aflu ce robotesc aici aceşti taurante...Dar ca să nu mă dau pe ogoare, şi au fost criticaţi
faţă de cele care au stat la baza mint de partid, a muncit bine şi cum constituie fără îndoială o oameni, pe asemenea arşiţă. Peste cîteva minute mă aflam bătută i-am răspuns rîzînd: cetăţeni care nu şi-au executat
organizării învăţămîntului de organizaţia de bază din sectorul bază sigură pentru succesul vii Gado-baoiy unul din veteranii în locul unde cu o săptămînă în
partid în anul trecut. II subteran. Aici au fost create torului an şcolar in învăţămintul gospodăriei de locuinţe, obser- — Mi-am planificat chiar azi contribuţia în muncă. Au fost
un cerc de economie concretă de partid la mina Petrila. Fără vîndu-mi nedumerirea, se apro urmă asistasem la munca împle să trec pe la restaurant, dar
Pentru viitorul an de învăţă- unde vor studia 13 membri de îndoială că va mai trebui mun pie şi vocea-i domoală, îmi spu tită cu voie bună a colectivului m-am răzgîndit văzîndu-te pe ti criticate de asemenea şi obice
mînt, s-a preconizat ca cercu partid, un curs special cu 18 cit serios pentru ca succesul lu> se că sînt grăbiţi să execute gospodăriei de locuinţe care e- ne aici. Ştii, aş pierde poanta
rile şi cursurile să fie create şi membri de partid şi un cerc pen să fie pe deplin asigurat. ohiar în acea zi scheletul de fier feditau primele lucrări de fun foiletonului. iurile rele ale tinerilor oare au
să funcţioneze pe lingă organi tru studierea Statutului cu 13 al centurii de beton necesară daţii ale unei clădiri cu patru a-
zaţiile de bază. candidaţi. După cum se poate T. TITIRCA in zidului pentru clădirea ce partamente. Nu mică mi-a fost Petrica rîde, rîde cu poftă, a- stricat aparatul de radio de la
uimirea' cînd am văzut că în poi, oprindu-şe, spuse oftînd :
Aplicarea acestei măsuri a fost vedea, biroul organizaţiei de ba Ieri muncitor - azi faţă am o clădire ridicată în căminul cultural, colectivul de
ză nr. 2 nu a încadrat in învă- roşu, deasupra căreia era fixat — Apoi să ştii că pin’ la
fămint nici un tovarăş din acti deja cofrajul pentru turnarea Ziua minerului s-a zis cu horin- redacţie al gazetei de stradă
oă. Pînă nu dăm gata clădirea
asta nu ne lasă inima să gus pentru neschimbarea articolelor
tăm măcar un deţ. Şi întoreîn- la zi şi multe altele.
Conferinţele ţinute în cadrul
căminului cultural de către di
determinată de următoarele con vul fără de partid. Aceasta este maistru jurnalist centurii. In interiorul clădirii, au-se către ortaci, adăugă: rectoarea căminului, tehnicianul
siderente : spre deosebire de anii excepţia şi totodată lipsa de care sus pe schele, zidării nu pridi — Daţi-i fest, feciori, că mă agricol şi alţi tovarăşi, au con
din urmă, cînd dtntr-un cerc sau s-a amintit mai sus. Ea poate tribuit din plin la educarea oa
curs făceau parte oameni din mai fi insă îndreptată, avind în ve deau o olipă. Compartimentarea tem că uit gustul horind!. menilor.
multe organizaţii de bază, anul dere că pină la începerea noului Băieţii însă nu aşteaptă în
acesta, membrii şi candidaţii de an de învăţămînt, mai este su Comunistul Marcel Semciuc Gu acest prilej, comuniştii ? clădirii creştea văzîrad cu ochii. Echipele de joc, cor şi teatru
partid, precum şi oamenii mun ficient timp. Dar pentru ca în demnul ortacului. Ei lucrează de care s-au produs pe scena că
cii . fără de partid care vor stu învăţămînt să poată fi încadraţi este un om obişnuit, îndrâgos- care-l primiseră cu cîtva' timp | Şi odată cu zidul, creştea şi minului cultural din Mihalţ, au
dia în cadrul învăţămîntului de şi tovarăşi din activul fără de zor. Pină şi tinerii Matei, But descreţit adesea frunţile ţărani
partid deşfăşurîndu-şi activitatea partid, trebuie ca mai întîi să tit de meseria in care lucrează înainte în rîndurile lor, i-au ce- ; bucuria deputatului Mihai Ba- narii, Tokacs şi Koman de la lor muncitori din comună. Mult
existe acest activ şi ca el să-şi transportul cărămizii, nu mai interes în interpretarea roluri
in cercul sau cursul creat pe lin trăiască viaţa, ceea ce constituie şi pentru care s-a pregătit te- rut să nu-i facă de ruşine în ? cinschi, conducătorul tehnic al prididesc. Şi nici Ivan şi Stoi lor au depus tin erii: Traian
Tomşiţa, Vasile Potopea, Emil
gă organizaţia de bază din care meinic în anii în care a urmat şcoală, să nu le înşele încrede- ? gospodăriei, care îndruma mun ca de la prepararea mortarului,
nu rămîn mai prejos. E atîta în
fac parte, vor putea fi mai uşor cursurile şcolii profesionale de rea ce i-au acordat-o şi să de- ^ ca neîntrecuţilor zidari. sufleţire şi voie bună, incit nu
poţi să nu-i admiri şi să nu le
mobilizaţi, li se vor putea crea ucenici. pună toată stăruinţa pentru. Un tînăr înalt, cocoţat pe urezi spor, pentru a-şi respecta
Dornic să cunoască cit mai a-şi însuşi cunoştinţele ce se ţ schela din dreaptă, îl tot lua în
bine tainele meseriei de fuma- uor preda in şcoală. Marcel a ? răspăr pe Valea, un ortac ce nu
tist şi să devină astfel un mun- promis că va dovedi prin fapte ^ sta o clipă locului.
\ citor cu cunoştinţe profesionale că merită încrederea ce i-a fost ţ — Dăi zor, fîrtate, c-ăpoi cine
o problemă discutabilă pentru u- ? multilaterale, el a lucrat mai acordată. Şi s-a ţinut de cu- f o fi mai fălos ca tine în apar unul din cele mai frumoase an Curta, Cornel Barbu, Silvia Sil-
condiţii mai bune de studiu, vor nele organizaţii de bază de la ţ întîi ca ajutor cauperist, apoi vînt. | tament nou, la Ziua minerului. gajamente ale anului. veşatn, Silvia Potopea, învăţă
putea fi mai îndeaproape contro mina Petrila. toarea Virginia Boţea şi alţii.
laţi şi ajutaţi. ţ ca încărcător la fumatul nr. 1, Cursurile şcolii de maiştri j Cei din jur rîd. Rîde şi Milik, LICIU LUCIA
| ajutor cauperist la furnalul nr. le-a început în anul 1955. Anii f
O altă sarcină pentru reali Faţă de anul trecut însă, nu i 2 şi cauperist la Călan.
s-au scurs unul după altul. A |
zarea căreia s-a muncit în eta mai pregătirile care s : făcut I La ţoate locurile de muncă venit şi anul 1958, ultimul an ţ Pe urmele unui deputat destoinic
pa actuală a pregătirilor a fost pină acum aiată că acuma s-a [ unde a fost pus să lucreze, el de şcoală. Au început exame- *
aceea ca în învăţămintul de par muncit mai mult şi mai bine. In
tid să fie încadraţi toţi membrii viitorul an şcolar, pe lingă or a dovedit multă pricepere şi nele de absolvire. Marcel s -a ;
şi candidaţii de partid. ganizaţiile de bază de la mina
iniţiativă, îndeplininclu-şi cu pregătit temeinic in vederea a- ? In aceste zile oa să poţi sta zorii zilei, a trecut pe la fiecare dădea unele indicaţii unui grup
de vorbă mai pe îndelete cu de cetăţean îndemnîndu-i să meargă de muncitori. Din carnetul de no
cinste sarcinile de producţie in- cestui bilanţ al unei activităţi j putatul David Cernat din cir la treieriş. Doi dintre ei. Pe tiţe al deputatului am extras
cumscripţia 25-a a oraşului tru Zdrenghiuţ şi Avram Balo- două cifre privind executarea lu
credinţate şi remareîndu-se ca de 3 ani de şcoală. | Sebeş, eşti nevoit să te scoli cu mirean, au tost primii care au crărilor pe acest drum : 400 m.c.
mult 'înainte de răsăritul soare
Primind cu satisfacţie măsura Petrila vor funcţiona 3 cercuri un muncitor de nădejde. Ca tir- Examenele teoretice, cit şi | lui sau să-l aştepţi seara lîrziu Oameni ai zilelor pietriş transportat şi nivelat şi
referitoare la organizarea cercu de economie concretă, 5 cercuri cînd vine acasă. In caz contrar, 1 noastre 1.600 m liniari de şanţ refăcut
rilor şi cursurilor in cadrul or pentru studierea Istoriei P.M.R., mare a acestui fapt şi pentru cele practice, au fost luate cu î va trebui să te ţii toată ziulica
ganizaţiilor de bază, birourile a- două cercuri pentru studierea ba pe urmele lui. treierat, obţinînd în aceeaşi zi şi in Întregime.
cestora au muncit stăruitor pen zelor marxism-leninismului, un a-i da posibilitatea să-şi ridice calificative bune. La proiectul $ chitanţa nr. 1 la predarea pro- Am aflat apoi şi alte lucruri im
tru ca noul an de învăţămînt să curs seral anul II în limba ma Aşa ne-a informat la statul duselor contractate cu statul.
fie. organizat cit mai bine. ghiară, 8 cercuri speciale, cu 5 şi mai mult calificarea profe- de diplomă a obţinut nota 10, ¦ popular orăşenesc, atunci cînd portante din activitatea deputa
mai multe decît anul trecut şi am întrebat despre ' deputatul După ce a organizat convoaie tului David Cernat. In circum
Un exemplu de muncă con 11 cercuri pentru studierea Sta sională, a fost recomandat de la susţinerea proiectului nota t le pentru transportul păioaselor scripţia sa, de pildă, are un co
ştiincioasă in acest sens îl o- tutului, cu 9 mai multe decît a- la arie şi a boabelor la baza de lectiv de sprijin format din Ma
feră organizaţia de bază nr. 6 nul trecut. In comparaţie cu si către organizaţia de partid şi 9 şi la examenul practic a luat ţ recepţie, am aflat că deputatul rfa Dan, Ioan Micşa, Liviu Gli-;
al cărei secretar este tov. So- tuaţia din anul trecut, cînd au David Cernat s-a îndreptat spre ga şi Maria Ordean. Acest co
mogyi Tuliu. funcţionat 18 cercuri şi cursuri, conducerea secţiei furnale pen- tot nota nouă. ,| strada Poştei (tot sectorul său lectiv se îngrijeşte în permanen
în anul de învăţămînt 1958-59, de activitate) pentru a vedea ţă de menţinerea curăţeniei pe
Aici au fost organizate: un la mina Petrila vor funcţiona cu tru a urma o şcoală de maiştri După terminarea şcolii, Mar- î cum merg lucrările de pavate. străzile circumscripţiei, de ame
cere de economie concretă în 22 mai multe cercuri şi cursuri. Aici, din cauza lipsei de piatră, najarea zonelor verzi, de curăţi
care s-au înscris 25 membri de cu o durată de 6 luni ce func- cel Semciuc s-a întors la uzina j lucrările mergeau cam cu înce rea canalelor pentru scurgerea
partid şi 4 tovarăşi din activul Acest fapt a permis birourilor tineală. Dar, deputatul a găsit apei şi altele. Bineînţeles că in
fără d.e partid ; două cursuri spe iiofia în cadrul uzinei. , de unde a plecat şi acum fa ce! soluţia pe loc. Luînd legătura cu aceste acţiuni colectivul amintit
conducerea unei întreprinderi din are sprijinul permanent al ale
După terminarea acestei şcoli' o lună şi jumătate practică la ţ David Cernat. N-am aşteptat pî oraş, a cerut acesteia un ca gătorilor.
nă seara tîrziuv Am pornit' in mion şi în două ore piatra ne
ciale, unul pentru minerii şi organizaţiilor de bază să înca şi ca urmare a rezultatelor ob- furnalul tineretului ca ajutor de » căutarea lui. cesară a fost transportată la lo Deputatul David Cernat, ne-a
¦muncitorii care lucrează în sub dreze în învăţămintul de partid •*ţinute în însuşirea cunoştinţelor maistru. Brigada a treia de la ţ cul destinat. Apoi, din nou la informat apoi şi despre unele
teran, ca.rc. datorită specificului marea majoritate a membrilor de i teoretice şi a celor practice, i- acest furnal al uzinei „Victo- , In primul rînd am încercat drum. probleme ale muncii sale de vii
muncii pot lua parte la şedin partid, toţi candidaţii şi un în * au fost încredinţate sarcini de ria" Călan, condusă de mai- j să-l Păşim la sfatul nooular o- tor, ca amenajarea drumului ce
ţele cprsului numai după ora 15, semnat număr de muncitori şi | tot mai mare răspundere pe li- strat comunist lonaşcu Muriiea- î răşenesc, unde îndeplineşte func Cînd ajungem în drumul Dala duce la terenul sportiv-pe o lun-;
iar celălalt pentru cei de la su tehnicieni nemembri de partid. i nie de producţie. A îndeplinit nu, în care lucrează şi ¦Marcel, $ ţia de şei al serviciului gospodă deputatul David Cernat tocmai gime de 200 m., săparea unui
prafaţă care pot lua parte la şe f funcţia de şef de echipă la gra- este o brigadă fruntaşă pe sec- j rie. Un funcţionar ne-a informat şanţ pentru scurgerea apei pe
dinţele cercului incepind de la ora S-a depus multă străduinţă şi L nularea zgurii şi apoi pe cea ţie. că a tost pe aici, şi-a pus la strada Avram Iancu etc.
pentru selecţionarea propagan ţ de maistru de şarjă la încărca punct problemele de serviciu, a-
Marcel Semciuc, care a im- i poi a plecat spre aria instalată I. MANEA
14, sectorul VI efectuînd pe lingă diştilor corespunzători, numărul rea furnalelor. plini-t i..n....a.c..e..s.t__a_n__v_ir_s_t_a de T24 i pe locul numit Ruzga de care
Pentru a-i da prionssiibhiilliitfantfepan anni, an dHeonveaniti, dria.ntionriîtiăZi iînncrpe--1ţ răspunde în această perioadă.
dorii şi sprijinului acordat d e :
să-şi desăoîrşească pregătirea către comunişti, organizator al f Cînd am ajuns la arie, bato
teoretică şi practică, organiza- producţiei — maistru Jurnalist. | za mergea din plin. Era alimen
ţia de narticl şi conducerea sec- El a dovedit prin fapte că a ; tată continuu pe ambele părţi.
jiei l-au recomandat, iar condu- meritat încrederea ce i s-a a- j Responsabilul de arie, Ioan 0-
cerea uzinei l-a trimis să urme- cordat de către comuniştii or-1 pincaru, ne-a informat că aceas
ze cursurile şcolii de maiştri ganizaţiei de bază de la secţia $ ta este opera deputatului David
siderurgişti cu o durată de 3 furnale. Cernat care, cu mult înainte de
î ani de la Hunedoara.
* <$ţ>
V IA T A ®E P A R T ID toreşte faptului că la intrarea în uzi raţia capitală a acestui cauper se pu tone fontă. De asemenea, din cauza
nă, cocsul nu se cîntăreşte şi nu se iau tea construi un furnal nou. opririlor neplanificate s-au pierdut în
mpperna pipi 11 cosiai probe pentru a i se stabili umidita primul semestru 852 tone fontă şi în
tea. După calculele făcute numai din Alte cauze constau în faptul că, ter- acelaşi timp s-au înregistrat 485 ore
să stea în centrul atenjîei organizafiei de partid această cauză, uzina înregistrează pa rninîndu-se hematita O.F., nu s-au luat de mers încetinit.
gube de peste un milion lei anual. măsuri pentru a fi înlocuită cu un alt
In raportul C.C. al P.M.R. Ia Con voltarea diferitelor ramuri ale econo în anul viitor, odată cu intrarea fur cupera înainte de a se lua această minereu de calitate corespunzătoare, Comitetul de partid, organizaţia de
gresul al II-Iea se arată că: „Redu miei naţionale, in acelaşi timp redu In al doilea rînd, neexecutarea la din care cauză consumul de minereu bază de la furnale, împreună cu con
cerea preţului de cost trebuie privită cerea preţului de cost creează premi nalului în reparaţie capitală. Alte mă măsură. Tot în această perioadă, con timp a reparaţiilor capitale la caupe- Krivoirog a crescut cu 5 kg. pe tona ducerea uzinei şi a secţiei, trebuie să
ca o problemă centrală a întregii or sele pentru reducerea treptată a preţu rul nr. 1 şl tărăgănarea lucrărilor de de fontă, iar consumul de calcar cu treacă neîntîrziat la o analiză temei
ganizări a producţiei, trebuie să de rilor de vînzare a mărfurilor, ceea ce suri prevăd repararea cauperetor nr. sumul de minereu pe tona de fontă montare şi darea în exploatare ă su 36 kg. pe tonă. nică a felului cum s-au tradus în via
vină o preocupare vie şi permanentă duce la creşterea puterii de cumpărare flantei Sultzer, de către I.C.S.H., a ţă unele măsuri prevăzute în plan, de
a ministerelor, a direcţiilor generale, a a leului, şi deci la creşterea salariu 1 şi 2, montarea şi punerea în func a fost redus cu 3,5 Ia sută, procentul dus la creşterea consumului de cocs Unele greutăţi au fost provocate şi ce unele care puteau fi înfăptuite mai
conducerilor întreprinderilor, a orga lui real al oamenilor muncii. pe tona de fontă, deoarece debitul şi de mina Teliuc care nu a respectat sînt încă numai pe hîrtie şi împreună
nelor şi organizaţiilor de partid, a co ţiune a suflantei Sultzer, asigurarea de declasate a foşt redus cu 1,9 la temperatura aerului suflat în furnal, granulaţi a şi a livrat ancherită prost să mobilizeze toate forţele de care dis
mitetelor sindicale, a fiecărui om al ¦j!r este sub debitul şi temperatura nece prăjită, deşi conţinutul de fier al mi pun pentru îmbunătăţirea situaţiei Ia
muncii şi în primul rînd a fiecărui co stocurilor necesare de materii prime şl sută, iar indicele de utilizare a furna sară. Astfel, introdueîndu-se mai mult nereurilor s-a încadrat în norme. O secţia furnale, în vederea reducerii
munist“. In cele ce urmează ne propunem să cocs în furnal, pentru ă suplini lipsa substanţiale a preţului de cost al fon
analizăm felul cum organele şl orga materiale, ridicarea calificării profesio lelor s-a îmbunătăţit cu 1,01 la sută. de temperatură a aerului suflat, a dus vină o poartă şi conducerea uzinei tei.
De ce reducerea preţului de cost nizaţiile de partid şi conducerea uzi la diminuarea producţiei, deoarece în
are o însemnătate aşa de mare ? Se nei „Victoria“ — Călan luptă pentru nale a muncitorilor şi tehnicienilor, or Acestea sînt realizările şi ele merită cărcătura metalică a şarjei se micşo pentru că nu a trimis întotdeauna mi Considerăm că nu trebuie să-l mul
ştie că preţul de cost al unul produs traducerea în viaţă a prevederilor pla rează în raport cu cantitatea de cocs nei Teliuc cocs mărunt, de calitate ţumească faptul — deşi acesta este un
se- compune din cheltuielile pentru ma nului de producţie în direcţia sporirii ganizarea de schimburi de experienţă să fie subliniate. introdusă în furnal peste consumul bună, pentru prăjirea ancheritei aşa' succes şi un merit al întregului colec
terii prime, 'materiale, combustibil, e- producţiei, creşterii productivităţii mun normal. cum s-a angajat prin contract. tiv — că indicii planului de producţie
nergie electrică, din cotele de amorti cii şi reducerii preţului de cost al fon între brigăzile de furnalişti, organi Problema se pune însă nu numai în al uzinei pe primul semesiru au fost
zare, din salarii şi diferite adausuri tei. Conducerea I.C.S.H., care s-a anga De asemenea, sînt unele lipsuri şi realizaţi şi că există o corelaţie jus
Ia salarii, precum şi din cheltuielile zarea întrecerii pe profesii etc. a produce mai mult, ci şi cu ce preţ jat prin contract să execute repara în aprovizionarea, depozitarea şi sor tă între ei. Colectivul uzinei „Victo
pentru nevoile administrative şi gos Comitetul de partid, comitetul de în ţiile la caupere şi cele de montare şl tarea minereului. Dacă în ce priveşte ria" Călan şi-a realizat planul pe a-
podăreşti. Deci, în măsura în care treprindere şi conducerea uzinei „Vic Care este situaţia în momentul de de cost se obţine această producţie. dare în exploatare a suflantei Sultzer, aprovizionarea cantitativă a furnale nul 1957 cu multe luni înainte de ter
aceste cheltuieli sînt mai mici şi pre toria" — Călan au întocmit un plan poartă o mare răspundere pentru tă lor se prezintă bine, în ce priveşte rit men. Ba mai mult, colectivul secţiei
ţul de cost al produselor este mai scă de măsuri ce trebuie luate şi aplicate faţă la secţia furnale a uzinei „Vic Situaţia preţului de cost al producţiei răgănarea peste măsură a acestor lu micitatea sînt încă lipsuri. Materiile furnale a obţinut de cîteva ori steagul
zut. Reducerea preţului de cost depin în fiecare secţie a uzinei. Un aseme crări. Pentru suflanta Sultzer s-a sta prime, deşi s-a stabilit, nu se depozi roşu ,de fruntaş pe ramură. Această
de de contribuţia fiecărui muncitor şi nea plan a fost întocmit şi de către toria" Călan în ce priveşte preţul de la secţia furnale nu este deloc îmbu bilit ca termen de dare în folosinţă, 1 tează separat pe sorturi şi calităţi, dovedeşte că la Călan sînt oameni
tehnician în parte şi a întregului colec organizaţia de bază, comitetul sindi februarie, apoi termenele au fost arnî- lucru ce provoacă neajunsuri în mer harnici şi hotărîţi, care ştiu să se a-
tiv, la reducerea la maximum a aces cal de secţie şi conducerea secţiei fur cost al fontei ? curătoare. Preţul de cost a fost de nate mereu. A fost stabilit apoi ca sul furnalelor. chite cu cinste de sarcini. Nu ne în
nale. ultim termen 18 iulie, dar nici acesta doim de faptul că şi de astă dată,
tor cheltuieli în raport cu necesităţile In primul semestru al acestui an, păşit în primul trimestru cu 20,54 lei nu a fost respectat. Lipsurile ce se manifestă la furnale comitetul de partid, organizaţia 'de ba
producţiei. Unele din aceste măsuri au un ca deşi furnaliştii au întîmpinat mulle pe tona de fontă, iar în trimestrul 11 puteau fi în bună măsură lichidate ză de la furnale, conducerea întreprin
racter permanent, altele au o durată greutăţi, ei ati reuşit să dea peste plan cu 64,09 lei pe tona de fontă. Cauperul nr. 1 a fost oprit pentru prin forţe proprii, dacă exista mai deri şi a secţiei, mobilizînd toate for
Fiecare procent cu care scade pre scurtă, iar unele o durată mai lungă. reparaţii capitale încă din luna august multă preocupare. Insă, aşa cum s-a
Aşa. de pildă, se prevude mărirea ca 460 tone de fontă cenuşie. Au fost Care sînt cauzele? Creşterea preţu 1957, dar lucrările au fost aşa de arătat, cele mai multe greutăţi sînt ţele, punînd în valoare resursele inter
ţui de cost creează posibilităţi statu pacităţii şi mecanizarea muncilor grele mult tărăgănate de către I.C.S.H., că provocate de faptul că l.C.S.H. a ne
la furnalul nr. J. Aceitsta se va face obţinute succese în ce priveşte valo lui do cost se datoreşte depăşirii con glijat în mod nepermis executarea lu ne, aplicînd cu consecvenţă măsurile
lui să investească noi sume pentru dez de-abia spre sfîrşitul acestei luni cau crărilor, la care s-a angajat, ceea ce
rificarea lăuturilor. Dacă anul trecut sumurilor specifice şi unor greutăţi face ca şi în prezent furnalele să aibă elaborate, vor re.uşi să învingă greu
perul a putut Intra în perioada de în
s-au recuperat 56 kg. lăuturi pe to n a , de ordin tehnic în exploatarea raţio un mers redus şi în mod special fur tăţile pe care le au.
călzire. In timpul cît a durat repa N. BAD1U
de fontă, anul acesta, în primul se nală a furnalelor. De pildă, în tri nalul nr. 1, care numai în perioada
mestru, recuperarea acestora a crescut Ia mestrul II, consumul specific de cocs 1—20 iulie, a răm as. sub plan cu 294
87,7 kg. pe tona de fontă. Aceasta se da- a fost depăşit cu 67 kg. pe tona de fon
toreşte măsurilor luate pentru ca lău tă, iar la materii prime cu 232 kg. pe
turile să nu mai fie încărcate în va tonă. Depăşirea consumului de cocs
goanele cu murdărie şi duse pe haldă, pe tona de fontă se datoreşte în pri
ci să fie depozitate într-un loc bine mul rînd procentului mare de umidi
stabilit şi reintroduse în furnal. In a- tate al cocsului, care, după analizele
cest fel s-a ajuns să se recupereze, făcute, s-a constatat că are 6 umidi
în primul semestru, cu 1.440 tone fon tate de 7 la sută în loc de 4 la sută
tă din laufuri mai mult de cît se re cît prevăd normele. Acest lucru se da