Page 30 - 1958-08

<1
Pag. 2
Cinci pe hîrfie, două
în practica
Numărul comisiilor permanente este
stabilit de către comitetele executive
ale sfaturilor populare în funcţie de
necesităţile locale ale comunei sau ora­
şului respectiv. In comuna Băiţa de
pildă, după alegerile din 2 martie, noul
comitet executiv a găsit de cuviinţă ca
numărul comisiilor permanente să fie
de cinci şl anum e: comisia agricolă,
comerţ şi cooperaţie, buget, gospodă­
rie şi comisia de învăţămînt şi cultu­
ră. Orientarea comitetului executiv în
formarea celor cinci comisii a fost
bună întrucît în comuna Băiţa toate
acestea au un vast sector de activi­
tate. .
Dintre aceste comisii, mai consec­
vente în ducerea la îndeplinire a sar­
cinilor s:au dovedit a fi numai două.
Şi am putea aminti în primul rînd ac­
tivitatea rodnică depusă de comisia ce
se ocupă cu problemele gospodăreşti
al cărei preşedinte este deputatul Va-
sile Andreescu. Aceasta a avut şi are
ca sarcină principală să se îngrijească
de buna gospodărire a comunei. Ce
a făcut pînă acum ? Să luăm numai
cazul unei cerinţe arzătoare a' cetăţe­
nilor, aceea de a se construi în co­
mună un cămin cultural. Comisia a
pus în discuţia comitetului executiv
propunerea amintită şi, găsind-o justă,
a trecut imediat la aplicarea ei în
practică. S-a stat de vorbă şi cu ale­
gătorii în această direcţie, apoi a în­
ceput procurarea materialului necesar
şi executarea lucrărilor propriu-zise. De mal autocritica şi cu asta consideră
menţionat este faptul că în această ac­
ţiune comisia respectivă a colaborat in­
tens nu numai cu alegătorii ci şi cu
unele instituţii din comună cum ar fi:
Exploatarea minieră şi cooperativa,
care au sprijinit construirea căminului
cultural prin diferite mijloace. Constru­ Nicolae Igna, Gheorghe Cureteanu şi
irea propriu-zisă a căminului cultural
a început abia de un an. Dar, datori­
tă preocupării intense a comisiei a-
mintite, lucrările acestui cămin s-au
desfăşurat în mod intens, astfel că
de Ziua minerului noul cămin cultu­
ral din Băiţa va. fi inaugurat. El are
o capacitate de 250 locuri şi esle pre­
văzut cu un cinematograf. Aceeaşi co­
misie a depus o activi late rodnică şi
pentru construirea unui cămin cultural
în satul Câinelui de 5us. Şi aici lu­
crările de construcţii sini deja în roşu.
La toate aceste acţiuni au contribuit
efectiv deputaţii Vasile Andreescu, Do­
rin Şerban, Nicobe lovan şi alţi mem­
bri ai comisiei gospodăreşti.
O altă comisie permanentă activă
este şi comisia cu problemele de co­
merţ şi cooperaţie. Fiind în fruntea
ei chiar preşedintele cooperativei, de­
putatul Adolf Nicşn, acesta a contri­
buit la buna aprovizionare a magazi­
nelor cooperatiste din raza comunei cu
mărfurile cerule de consumatori. Ba
Intr-una din adunările sale ge­ ce şi la învăţărhînfut U.T.M., Nu in toate ocaziile organi­ tă. Nu am ajuns încă în stadiul
nerale, organizaţia de partid de iniţierea unor acţiuni patriotice zaţiile de “tineret, ori membrii ca toate cadrele didactice să pri­
la şcoala medie nr. 1 din Alba şi de folos obştesc, ca îngrijirea lor luaţi aparte, au fost destul vească cu destulă încredere şi
Iulia a analizat munca colecti­ monumentelor istorice ce evocă de activi, dar mai ales destul seriozitate munca U.T.M.-ului şi
vului pedagogic cu organizaţi­
ile de tineret şi aportul adus de
aceste organizaţii în anul şcolar
, încheiat, la ridicarea nivelului
la învăţătură, întărirea educaţiei
comuniste şi a disciplinei în
şcoală. Apreciind ca pozitivă
preocuparea profesorilor şi a în­
văţătorilor membri de partid şi
utemişti, ca şi a diriginţilor cla­
selor medii pentru creşterea rîn-
riurilor ulem'iştiior cu elemente
bune, sîrguincioase şi discipli­
nate provenite din rindul foşti­
lor pionieri, organizaţia de ba­
ză a conclus că aceasta a avut
drept rezultat îmbunătăţirea
muncii organizaţiei U.T.M. în
rindul şcolarilor şi stirnirea, în
sinul elevilor heutemişti, a do­
rinţei de a deveni membri ai or­
ganizaţiei. .
Antrenarea de către organiza­
ţia de partid şi de către unii
diriguiţi ai organizaţiilor U.T.M.
şi de pionieri în ionic acţiunile
care priveau bunul mers al şco­
lii şi întărirea muncii educative
ca : ajutorarea colegilor mai
slabi la învăţătură, organizarea
serviciului de zi pe şcoală, mo­
bilizarea elevilor la mitinguri şi
conferinţe, la informaţiile politi­ pecetea formalismului.
mal mult, în această perioadă, prin
grija comisiei şi în special a deputa­
tului Amos Sinziana, în satul Trestia
s-a amenajat şi deschis un nou ma­
gazin cooperatist. Tot această comisie
s-a îngrijit şi de problema contractări­
lor prin cooperativă, reuşind ca pînă
acum să încheie pe întreaga comună
contracte pentru 12.522 kg. grîu şi
10.675 kg. porumb.
Cît priveşte activitatea celorlalte trei
comisii permanente putem spune că
lasă foarte mult de dorit. De La bun
început s-ar putea spune că ele figurea­
ză doar pe hîrtie. De pildă, comisia
buget şi finanţe al cărei preşedinte
este deputatul Roman Dan, deşi a a-
vut ca sarcină să găsească noi căi
pentru mărirea bugetului prin folosirea
resurselor Locale, totuşi, nu a făcut a-
cest lucru. In comună există o carieră
de piatră care dacă ar fi exploatată ar
aduce mari venituri la bugetul local.
De asemenea comisia buget şi finanţe
trebuia să acţioneze şi în direcţia de­
pistării micilor meseriaşi care lucrează
pe cont propriu — din păcate cam
mulţi la număr — pentru ca şi aceş­
tia să fie supuşi unui impozit conform
legilor în vigoare. Comisia buget şi
finanţe nu a făcut nici acest lucru.
Trebuie arătat că din comisia amintită
fac parte deputaţi cu o bună pregătire
profesională, dar care se mulţumesc
numai cu participarea la sesiuni, unde,
dacă sînt criticaţi îşi fac în mod for­
că s-au achitat de mandatul încre­
dinţat.
Ca aceşti tovarăşi procedează şi de­
putaţii care formează comisia perma­
nentă agricolă. Deputaţii Aron Topor,
alţii au făcut prea puţin pentru dez­
voltarea sectorului socialist al agricul­
turii în comuna Băiţa.
Nesatisfăcătoare este şi activitatea
comisiei de învăţămînt şi cultură. A-
ceasta se mărgineşte numai la desfă­
şurarea învăţămîntului şcolar şi la pre­
zentarea unor programe artistice, ne-
glijînd adevăratul scop pentru care a
fost aleasă, acela de a contribui prin
toate mijloacele la culturalizarea ce­
tăţenilor din comună.
-k
Trebuie arătat că membrii acestor
comisii au fost ajutaţi de către comi­
tetul executiv, li s-a arătat ce trebuie
să facă, ce metode trebuie să folosea­
scă în activitatea lor, au fost chiar şi
traşi la răspundere în nenumărate se­
siuni şi totuşi nu au pornit încă la
ireabă în mod hotărît. Este cazul ca
ei să-şi schimbe modul de a privi sar­
cinile încredinţate, iar mandatul încre­
dinţat de alegători trebuie să-l justi­
fice prin fapte.
1. MANEA
s i m aspectedeformalism Astfel, dacă nu mai avem de
pizipe detestdinşcoalăşcoli — din partea şcolii pe de
figurile lui Horia, Cloşca şi Gri-
şsn, luarea sub patronaj a unor
morminte ale eroilor romini şi
sovietici etc., a avut drept ur­
mare sporirea ataşamentului ti­ disciplină, preocuparea de acţi­
nerilor ţaţă de organizaţii şi uni secundare in dauna altora
sprijinirea lor activă de către i mai importante, sprijinul slab
toţi elevii. Clasele care au apli­ dat fiilor de muncitori şi de ţă ­
cat acest fel de muncă, — e- rani muncitori în scopul îmbu­
xemplu clasa VI-a, condusă de nătăţirii compoziţiei sociale a-
prof. Elisabeta Avram — au reu­ elevilor din şcoală, superficiali­
şit să nu aibă nici un repetent tatea cu care a fost privit în-
şi nici o notă scăzută la pur­ văţămîntul U.T.M. de către pro­
tare. fesorii utemişti propagandişti şi
Grija de căpetenie a organi­
zaţiei de partid şi a cadrelor di­
dactice în munca cu organiza­
ţiile de tineret a fost ferirea a-
cestora de pericolul formalismu­
lui care le păştea la orice pas
şi întronarea unui sistem activ
de muncă în practica acestora.
La drept vorbind, obiectivul
urmărit a fost în linii mari a-
tins. Organizaţia U.T.M. ca şi
cea de pionieri s-au dovedit in­
tr-adevăr a ti un sprijin activ
în buna desfăşurare a procesu­
lui de învăţămînt.
In munca cu tinerelul noi mai organizaţiilor de tineret ca a-
avem totuşi şi lipsuri ce trebuie tare, cit şi în lipsa de sprijin a
lichidate şi care poartă adeseori acestora din partea şcolii şi a
m u MUE SOCIALISMULUI' 1133
w
Pregătirea anului şcolar Insămîntările artificiale /
în învătâmîntul de partid — lUUiiijiypiiiunitiipi^p^ţyipaittUiniiiHDffliiiiiiiiiuffiHfflusfliRiiHiiuiiuuiiiiiifiiiifii&iiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiniiiiiHitiniHnimiHiitiiiMMiiiiiiiii
metodă înaintată de îmbunătăţire
în atenţia organizaţiei de bază a r a s e l o r de a n im a le
Biroul organizaţiei de boxă de la Întreprinderea centrată termoelectrică
Paroşeni, imediat după încheierea anului şcolar 19S7-1958, a fi ţr&St. &
pregdtirea deschiderii noului an şcolar tn înaăţămintul de partid. Sarcina de căpetenie care revine sec­ nică, vor avea însuşiri mal bune în direcţia formării unui tip de cal ne­
In acest scop s-a format o comisie tn frunte cu secretarul organizaţiei torului creşterii animalelor constă in ce priveşte producţia de carne, lapte cesar pentru muncile agricole şi tran­
de bază care a stat de vorbă cu fiecare membra şi candidat de partid tn tmhunătăţirea raselor de animale şi ri­ sau lînă şl se va putea obţine un tine­ sporturi,
parte tn vederea încadrării acestora In diferite. cercuri şi cursuri ale tnoăţă- dicarea productivităţii lor, în scopul ret mal uniform şl de calitate superi­ Pînă in anul 1957 au funcţionat în
mtniului de partid. Astfel, au fost organizate trei cercuri de stadiere a obţinerii unor cantităţi sporite de pro­ oară. regiunea noastră staţiuni comunale de
Statutului P.M.R., fiind încadraţi tn fiecare cerc'23 candidaţi de partid, un duse de origină animală. Această metodă constituie şi un mij­ însămînţări artificiale cu caracter lo­
cerc de studiere a Istoriei P.M.R. cu 22 membri de partid şi un cerc de In acest sens, reproducţia animale­ loc de luptă împotriva sterilităţii, de­ cal şi anume 7 staţiuni La vaci, 20 la
economie concretă cu 24 membri de partid, in afara învăţămîntului nerârnl- lor joacă un rol hotărîtor. In cadrul oarece prin lnsămînţările artificiale ră- oi şl două la iepe.
tiînd nici un membru sau candidat de partid. el s-au făcut progrese foarte mari faî mîn mal puţine vaci sterpe. De la o O metodă avansată în această pri­
Pentru cercurile de studiere a Statutului P.M.R. au fost selecţionaţi şt utlmul timp, datorită în primul rînd sută de vaoi se pot obţine 95 viţei, în vinţă sînt centrele de reproducţie şi
confirmaţi ca noi propagandişti iov. N. Iulian, H. Constantin, C. Ecmillan aplicării pe soară tot mal largă a me­ loc de 70—75 viţei cît se obţin prin Însămînţări artificiale Ia vaci.
şi M. Constantin. La cercurile de studiere a Istoriei P.M.R. şi economie todei Insămînţării artificiale. monta naturală. Masculul nevenind în Anul trecut au luat fiinţă la noi In
concretă au fost confirmaţi propagandiştii care le-au condus şl în anul trecut. in majoritatea ţărilor din lume se contact direct cu femelele, se poate în­ regiune două centre de acest fe l: la
(Organizaţia de bază a indicat tuturor membrilor şi candidaţilor de par­ tinde la Înlocuirea montei naturale prin lătura pericolul răspindiril bolilor mo­ Sebeş şi la Baia de Criş din raionul
tid să-şi procure rechizitele şi broşurile de care au nevoie pentru ca învă- însămlnţărl artificiale, aceasta din ar­ lipsitoare, care se transmit prin montă, Brad.
făinîntul de partid să' poată îac<epe la timp şi în bune condiţiuni. De ase­ mă avînd o serie de avantaje esenţi­ cum ar f i : trichomonoza, vaginita gra- Aceste centre sînt înzestrate cu 10-15
menea au fost repartizaţi de pe acum membrii biroului organizaţiei de bază ale şl anume: nuloasă, bruoeloza la vaci şl durina tauri de mare valoare zootehnică, unii
pe cercurile de învăţămînt de partid de care vor răspunde. Prin aplicarea fnsămînfărildr artifi­ la cal fiind din Import.
Pregătirile care s-au făcut, măsurile care s-au luat, dovedesc grifa a- ciale este posibilă atît sporirea numă­ lnsămînţările artificiale s-au răspîn- Aci sperma recoltată de la tauri este
cestei organizaţii de bază faţă de învâţămlntul de partid şi dorinţa sinceră rului, cît şl îmbunătăţirea calitativă a dlt astăzi în majoritatea ţărilor din examinată şl controlată în laborator
de a obţine noi succese pe linia înarmării politico-ideologicc a membrilor şi raselor de animale intr-un timp scurt. lume ca mijloc rapid de ameliorare a şl apoi supusă diluării fiind conserva­
candidaţilor de partid, pentru ca aceştia să se ridice la nivelul sarcinilor pe Produşi! obţinuţi prin fnsămînţări şepteiului şi ca metode de combatere tă la ghîaţă. Pe măsura necesităţilor
care partidul le pune tn faţa membrilor şi candidaţilor de partid în opera artificiale fiind rezultaţi numai din a sterilităţii şi a bolilor infecţioase se expediază cu mijloace proprii auto
de construire a socialismului tn ţara noastră. | reproducători de mare valoare zooteh- contagioase transmisibile prin montă. în comunele de pe raza centrului res­
Dintre ţările în care nîsămînţările ar­ pectiv, unde sînt puncte special ame­
174 ? şar)c şi încă două cuptoare tificiale se practică pe o scară largă, najate, iar tehnicianul comunal face
amintim: U.R.S.S., Republica Cehos­ însămînţarea artificială vacilor aflate
lovacă, R. P. Bulgaria, R. P. Ungaria, In călduri.
R. P. Polonă, Italia, Danemarca, An­
Pe Ungă cele două centre de repro­
glia, Franţa Germania, Suedia, S.U.A., ducţie de la Sebeş şi Baia de Criş a
Artificii minunate se râspîn- îşi cere hrana. Maşina de şar­ tra metalică a cuptorului şi se Austria, Japonia . căror rază de activitate se va lărgi
pregăteau să termine instala­ Văzînd aria mare de răspîndire a treptat, urmează a se mai organiza în
deau in mii de culori pretutin­ jare alerga să-şi îndeplinească ţia de răcire şi cea de inver­ curînd două centre noi, unul în oraşul
sare. acestei metode, putem spune că ea Deva şi altul la Sîntămăria Orlea, ra­
deni. Scintei vii care se cer­ sarcina. Acest agregat imens constituie în prezent un instrument în ionul Haţeg, astfel că pînă la sfîrşitul
Colectivul muncitorilor con­ mîna practicienilor pentru ameliorarea anului, aceste centre, în număr de 4, vor
neau vijelios şi se pierdeau ca şi mecanizat este creat şi con­ structori pregătesc lui g 3 Au­ raselor şi pentru ridicarea fecundităţii deservi 50 de comune cu un număr
gust un frumos dar. Ei vor ca şl profilicităţii animalelor domestice. de peste 30.000 vaci.
intr-un abis. Un cer cu mii de dus de oameni. Cînd clopoţe­ în această zi, opera lor să dea
prima şarjă. La noi, însămînţările artificiale se Astfel centrele de reproducţie şi
stele şi meteoriţi, privit de pe lul a sunat, ei au început să practică frecvent la speciile ovine, ta­ combaterea sterilităţii contribuie la
Ceva mai modeşti, dar cu a- urine şi cabaline. La ovine, rasele lo­ grăbirea procesului de îmbunătăţire a
cea mai Îndepărtată planetă. roiască. Erau oamenii din e- ceeaşi intensitate, în alt colţ al cale cu o producţie de lînă inferioară raselor noastre de taurine, la ridicarea
halei munceau constructorii atît calitativ cît şi cantitativ, se însă- productivităţii vacilor şi la combaterea
Şi, deasupra acestui peisaj chipa primtopitorului Aurel cuptorului 3. Unii aduceau că­ inînjează cu sperma berbecilor de va­ sterilităţii provocate în special de bo­
rămida pentru vatră, alţii o loare din rasele cu lină fină şi semi- lile care se transmit prin montă.
feeric, de basm, se legăna uria­ Stanciu, care în luna iulie au ajustau, iar un troliu harnic fină. Berbecii care se utilizează pentru
aducea grinzi. La acest cup­ însămînţarea artificială sînt de rasa Dr. BEJAN LIVIU
şă şi greoaie o oală pîntecoa- dat 794 tone de oţel peste tor era gata blindajul de la ţigaie, fiind controlaţi şi aleşi dintre Secţia agricolă regională
camerele regeneratoare şi toţi cei mai valoroşi, care au o producti­
să plină cu un lichid viu, clo­ plan. Cînd vorbeşti despre a- se grăbeau să înceapă zidăria. vitate mare de lînă şi de calitate su­ de ú a ia
Forfotă pretutindeni, oameni in perioară. La taurine însămînţarea ar­
cotitor. O jerbă luminoasă flu­ ceastă harnică echipă de topi- tificială are ca scop ameliorarea ra­
sus şi in jos, fluieră, cîntă, selor indigene în direcţia sporirii pro­
idă, curgea încet parcă tn tori nu poţi să nu-i aminteşti ducţiei de lapte şi carne. Pentru a-
strigă pe cineva, dar, toţi mun­ ceasta la însămînţările artificiale se
neant. Şi totuşi, peisajul este pe toţi: Martin Colţa, Constan­ cesc. folosesc tauri oare provin din vaci cu
producţii mari de lapte şi cu un pro­
mult mai real, jerba luminoasă tin Enache, Pavel Huganu, Va­ Peste citva timp, hala de la cent ridicat de grăsime.
O.S.M. nouă va fi alta. încă
este oţelul incandescent, iar in sile Bucnilă şi chiar cel mai Pentru cunoaşterea celor mal bune
două cuptoare, încă două a- vaci de lapte din oare mai tîrziu se
„neant“ sînt orinduite lingotie- nou sosit, Ioan Zebrean, sînt vor face nuclee de rasă superioară şi
paraturi termotehnice şi oţel din care se vor alege cei mai buni
re. Un minut... şi lingoul este muncitori destoinici care-şi me­ va curge mai mult. reproducători, pe lingă fiecare punct
de însămînţări artificiale vor lua fiin­
gata. rită titlul de fruntaşi în muncă. La şiragul de perle al side­ ţă centre pentru controlul producţiei
de lapte. La oabaline, din cauza numă­
Oamenii de la hala de tur­ Alături de celelalte schim­ rurgiei noastre se vor mai a- rului insuficient de armăsari de va­
loare, această metodă se foloseşte în
nare par nişte prometei — e- buri de oţeluri ei au dat pe dăuga două mărturii ale teh­ scopul ameliorării raselor de cai în
nicii şi civilizaţiei modeme.
roi reînviaţi ai lui Homer, Vir- secţie o cantitate de 2.200 to­
GH. SANDU IORDACHE
giliu sau Dante. Şi totuşi... ne oţel peste plan. In felul a-
r
sînt oamenii secolului al XX- cesta, omul zilelor noastre în­
lea, sînt oameni care muncesc tâmpină marea sărbătoare a
cu sîrg pentru a da patriei mai eliberării, lui de sub cea mai
mult metal. cruntă teroare. Alături de oţe-
Dacă treci din această at­ larii lui Aurel Stanciu, de e-
mosferă a mitului prometeic chipa lui Cicae Constantin de
în hala cuptoarelor, ai uitat to­ la hala de turnare, de maca­
tul — în faţă fi se ridică un ragiii lui Gheorghe Angheloiu,
măreţ peisaj industrial — hala in rînd cu apaductierii lui Mi-
oţelăriei Siemens Martin nouă, hai Pop şi cu cei ce pregătesc
o creaţie a civilizaţiei moder­ şarja, sub îndrumarea lui A-
ne. Prometeul modern a creat drian Andrifoie, muncesc, fe­
'cuptoare pentru oţel complect bril alţi oameni.
mecanizate. Aici, vezi doar cî- Hala nesfirsită a oţelăriei
ieva limbi de foc ieşite pe gura moderne, răsună de bubuit de
unui cuptor, o cabină a tablou­ ciocane, de huruit de vagoneţi, Cărţi apărute în perioada 14-19 iulie 1958
lui de comandă, unde zeci de de acurateţea sfîrîitului tubu­ M1HAIL SADOVEANU: Opere — vo­
lumul 13. — 1.044 pag. 31 lei —
aparate şi butoane reglează to­ rilor cu oxigen. Hala este un tei în alb (A doua aventură a Ci-
reşarilor). Colecţia „Cutezătorii”
tul. mare şantier. In timp ce cup­
Un buton s-a înoirtit şi ma­ torul I dădea a 174-a şarjă E.S.P.L.A. 384 pag. — 7,75 lei — Editura ti­
CAMiL PETRESCU: Teatru — voi. neretului,
şina de şarjare începe să alu­ de cînd funcţionează, la cupto­ FLORfAN GRECEA: Noapte albă —
III — 368 pag. — 9,25 Iei bro­ schiţe. Colecţia „Biblioteca osta­
nece sprintenă pe şine. rul 2 se muncea intens. Cup­ şat, 15,50 lei pînzat — E.S.P.L.A. şului" — 136 pag. — 1,50 lei —
CONSTANTIN CHIRITA: Castelul fe­ Editura militară a M.F.A.
Un clopoţel anunţa că repa­ torul este aproape gata, oame­
rarea cuptorului e gata şi el nii nituiau grinzile pentru va­
niereşti nu ne-a frămînifat îndes­ mijlocul lor, îi vor ajuta să a- să fie iubite şi apreciate de că­
a face, ca in urmă cu cîţiva ani, lunge pasivitatea din şedinţe şi tre masa de elevi.
cu o dualitate de acţiune: în tul. Aplicînd defectuos principiul să evite cazurile, de felul celor
promovării in muncă a elevilor intimplate, cînd, neorientaţi fiind, Mai mult ca pînă în prezent,
0 parte şi a organizaţiei de ti-' buni la învăţătură şi disciplinaţi, utemiştii au ales un prezidiu vor trebui antrenaţi profesorii
neret pe de alta, — nu este mai noi ne-am orientat numai spre diriginţi in problemele organi­
puţin adevărat că pe alocuri co­ premianţii claselor, fără a ne gin- din profesorii asistenţi şi i-au zaţiilor U.T.M. şi cele pionie
di că unii dintre aceştia sînt lip­ lăsat tot pe aceştia să discute reşţi. Dacă ei sînt apţi a face
laborarea nu este totuşi perfec­ siţi de energie şi spirit organiza­ in şedinţă. . educaţia la. ore de ce nu li s-ar
toric, că alţii sînt supraîncărcaţi încredinţa — cel puţin unora
cu atribuţii de tot felul şi că, Nu-s acestea singurele cauze — şi sarcina să conducă cercu­
in sfîrşit, alegerea unora dintre care generează aspectele de for­ rile politice organizate de
ei n-ar contribui la îmbunătăţi­ malism în munca cu tineretul, U.T.M. ? I-am lega strîns prin
rea compoziţiei sociale a orga­ dar le-am semnalat pe acele ce aceasta de problemele U.T.M.-
nelor de conducere U. T. M. şi le-am întîlnit mai des. Pentru ului şi i-am determina să-şi con­
de combativi în faţa unor situa­ să-i acorde acestuia sprijinul ce pioniereşti. Numai astfel s-a a- remedierea lor, organizaţia de cretizeze măsurile de acest or­
ţii ce se cereau a fi rezolvate. 1 se cuvine. Unii diriginţi, pro­ juns să avem ca preşedintă a partid a preconizat din parte-i din din planul lor educativ.
Pasivitatea la şedinţe, neluarea fesori şi învăţători nu cunosc unităţii pioniereşti o elevă lip­ o serie de măsuri.
de atitudine faţă de lene şi in­ munca organizaţiilor de tineret sită de energie, fără influenţă Vom sprijini organizaţiile să-
Primirile în U.T.M. şi în rîn- şi axeze întreaga muncă pe sar­
riici în privinţa conţinutului, nici in rînd urile colegelor ei de şcoa­ dul pionierilor în anul şcolar ce cinile legate de procesul de. în­
sub raport organizatoric şi de lă; să fie aleasă secretara orga­ urmează, se vor tace eşalonat, văţămînt, să pună la loc de
aceea o neglijează, iar în pla­ nizaţiei U.T.M. o utemistă veş­ pe tot parcursul unui an, şi nu frunte problema învăţăturii, a
nurile lor de muncă educativă nic supraîncărcată cu munci şi numai pe sfirşite, sub aspectul educaţiei comuniste, a discipli­
înserează generalităţi. De multe sarcini de tot telul, nelipsită de de campanie. Sporirea utemişti- nei conştiente, fără a se pierde
ori acţiunile care se impun a fi la concursuri, competiţii, cam­ lor peste cifra de 100 va per­ numai în acţiuni mărunte. ' Cu
întreprinse de comun acord, se pionate şi pînă în cele din urmă mite înfiinţarea organizaţiilor sprijinul organizaţiilor se va dr
rezolvă unilateral: pe cale ad­ istovită şi descurajată chiar, sau pe clase, a căror activitate va fi un suflu nou pregătirii supli
ministrativă, de către conduce­ să existe, în sfîrşit, un birou de cu mult mai concretă. Promova­ mentare a fiilor de muncitori şi
rea şcolii, ori se lasă exclusiv unitate alcătuit din 5 persoane, rea în U.T.M. a celor mai buni de ţărani muncitori.
pe seama U.T.M.-ului. Astfel, la
întocmirea planului de muncă dintre care nici măcar una fiică Sprijiniţi de organele U.T.M.,
privind educaţia patriotică a e- de muncitor sau de ţăran mun­ vom prelucra cu profesorii şi
leviilor noi nu am folosit în su­ citor. Se putea cere acestui bi­ învăţătorii noştri documentele
ficientă măsură sprijinul birou­ de bază ale organizaţiilor de
tineret, ca aceştia să le cunoas­
lui organizaţiei U.T.M., iar, pe că, să ştie organizarea şi mo­
de altă parte, mobilizarea tine­ dul lor de funcţionare. Vom de­
rilor la învăţămîntul politic am
lăsat-o numai pe seama aces­ prinde tineretul cu felul de com­
de către diriguiţi şi altele de a- tuia. De asemenea, faptul că se­ rou să sprijine acţiunea pregă­ elevi atît la carte cît şi la pur­
cest fel sînt numai unele aspec­ cretara U. T. M.-ului pe şcoală portare în diverse adunări, spre
te, negative în felul lor, din este elevă, ne-a adus în situa­ tirii suplimentare a fiilor de tare, fii şi fiice de muncitori şi
munca organizaţiilor de tineret a le da posibilitatea să-şi tră ­
din şcoala noastră. Deşi sînt mai ţia să n-o invităm, aşa cum ar muncitori, de vreme ce membre­ de ţărani muncitori, va întări
puţin numeroase decît aspectele fi fost normal, la şedinţele con­ iască din plin viaţa de organi­
pozitive, ele stînjenesc în parte siliului pedagogic, nici chiar in le lui nu erau în cauză ? considerabil activitatea organi­
activitatea normală a organiza­ ocaziile in care prezenţa sa ne zaţie şi să se bucure de dreptu­
ţiilor de tineret şi imprimă a- era folositoare. E bine că-n ultimul timp ac­ zaţiei şi va consolida, desigur,
cesteia unele note formaliste. rile lor statutare.
Nici problema alegerii cadre­ tiviştii U.T.M. ne-au vizitat des­ forţa sa morală în şcoală. In
Căutînd cauzele acestui mod prof. TIT LIVIU LASCU
defectuos de muncă ce a dus la tul de des şi-au socotit mai in­ fruntea U.T.M.-ului şi a pionie­
formalism în situaţiile arătate, directorul şcolii medii nr. 1
organizaţia de partid a conclus
Alba Iulia
că ele rezidă atît în activitatea dicată şederea lor între elevi de- rilor vor trebui promovate ele­
cit la direcţiune. De la ei vor să mente ce prin poziţia lor socia­
inveţe utemiştii cum să se poarte • lă, comportarea şi atitudinea
in adunări, la mitinguri, munci faţă de carte, energia şi iniţia­
organelor U.T.M. lor conducătoare U.T.M. şi pio­ voluntare, întruniri etc. Fiind în tiva de care trebuie să dispună,
)