Page 31 - 1958-08

Nr. 1133 fí SOTWV*.-«-r « i • - «• -M x ti i m 'W « « « - « •>». .. ruMtnt.i .ç . c t * . DRUMUL ..SQWA USM UU7/ . Pas: 3

iWîiiTuDaëagTaMBnM ru! , , SiV i s î y o ü ; TELEGKAMIE

L•- “ l-rf ( , . Presa braziliană protestează

CENTRALA organizaţiei de bază şi de către ceilalţi Rpmanescti, filatoare ;şl Ecaterlnă Fl- împotriva vizitei lui Bulles
TERMOELECTRICA membri de partid care s-au ocupat în­ lip, muncitoare la împachietat . »

PAROŞENI deaproape de educarea şi pregătirea a . Este de dorit ca această organiza-, . !tei \.'v V •;în Brazilia
2-3 muncitori fruntaşi pentru a de­ ţie'; de bază să-şi intensifice şl mal
' De la alegerea noului birou şi ptnă veni candidaţi de partid. mult munca d e 1educare şi creştere a RIO DE JANEIRO 7 (.Ager nea armată împotriva Guatema-
la 1 august a.c. organizaţia de bază femeilor muncitoare în scopul prlmh
de la Centrala Termoelectrică Paroşeni FILATURA LUPENI rii unui număr cit mai mare de femei pres). — China Nouă anunţă: [ei şi că el sprijină făţiş regi-
a primit cinci membri de partid şi un
număr de 72 candidaţi, dintre care 67 Spre deosebire de anul trecut, în a­ in rîndurile membrilor şl candidaţilor Intr-un articol intitulat „Cară-te, marile dictatoriale din America
muncitori şi 5 tehnicieni.
cest an organizaţia de partid de la ? O f g - j | A-'j- r ' \ agent al Wall Streetului", zia- Latină.
Cei primiţi în rîndurile membrilor şi
candidaţilor de partid sînt proveniţi Filatura Lupenl a pus un accent mal " GRUPUL IVL ŞÂNTIERE 'tu l „V.oz 6 peraria“ ‘îşi exprimă „Voz Operaria” îşi exprimă
din rinduriie activului fără de partid
şi ale utemiştllor. Din cifrele redate mare pe munca de primire în rindul d C -LLUUPPEENNIL', protestul 'împotriva vizitei în părerea că vizita lui Dulles în
mai sus se desprinde grija pe oare o candidaţilor de partid a femeilor mun­ Brazilia a secretarului de stat ' Brazilia, este legată de o nouă
manifestă organizaţia de bază, comu­
niştii, pentru întărirea necontenită a citoare, care de fapt formează majori­ Primirea în rîndurile membrilor şi . al S.U.A., Foşter, Dulles. Încercare a monopoliştilor din
compoziţiei sociale a partidului pri­
mind noi membri şi candidaţi de par­ tatea muncitorilor filaturii. a ca i l o r d e partid*a celor mai După ce subliniază răspunde S.U.A. de a pune mina pe petro-
tid din rîndurile muncitorilor fruntaşi
care lucrează direct în producţie. Ca urinare a muncii politice desfă­ buni muncitori şi tehnicieni construc­ 'rea lui Dulles • pentru politica Iul brazilian, exploatat în pre
şurate in acest scop, s-au primit, de la tori este una din preocupările princi­ exte_rxnă„ ac rSi.Ua.A*. împotriva men- z_e__nit d-te_ o_ s_o_cietate de stat.
Printre cei primiţi de curînd candi­
daţi de partid se numără tov. Lucia alegerea noului birou şi pînă la 1 pale . ale organizaţiei de bază de la Carotajul radioactiv ţinerii păăi îri lume, ziarul se „Standard Vacuum" şi alte trus-
Arhire, fochist principal la cazane, A- august, 72 candidaţi din oare 28 sînt grupul IV şantiere Lupeni, din cadru!
dela Dinescu, muncitoare, Ioan lmbl> femei. In această perioadă au fost pri­ Trustului 7 construcţii Petroşani.' Do­ opreşte în special asupra politi- turi petrolifere americane nu au
ceanu, manevrant C. F. şi alţii . vada acestei preocupări sînt faptele. d i lui. Dulles faţă de ţările A- putut uita niciodată petrolul
Pînă in prezent au fost primiţi din
Faptul că această organizaţie de miţi şl 24 membri de partid. La unii activul fără de partid şi din U.T.M. v în Valea Jiuluuir RR m rJ* mericli Latine,/ arătind că ea brazilian — scrie ziarul, ele au
partid a reuşit intr-un timp relativ candidaţi de partid care s-au dovedit 2 membri şi 10 candidaţi de partid. este 'îndreptată împotriva inte- încercat totdeauna să-l redobî'n-
scurt să primească un mare număr de că sînt bine pregătiţi pentru a deveni Bazlnuf - carbonifer al Văii Jiului, locaţii, cum sînt de pildă locaţiile reselor latino-amerlcane. Ziarul dească. ,jVoz Operaria“- sublinia-
oandidaţi, se datoreşte muncii politice membri de partid, 11 s-a .redus stagiul Adunarea generală a organizaţiei
desfăşurate de către membrii biroului de candidatură cu 3 şl 6 luni. de partid din ziua de 30 iulie a.c., a deşi în exploatare de aproape 70 de 5.32ÎT, 5.119 din şantierul Lupeni, 5.194 scrie că Dulles a încurajat mo- ză însă că brazilienii nu vor
nopolul „United Fruie Compa- permite să fie înrobiţi intereselor
La ani, cuprinde încă rezerve de cărbu­ ,. . ţ ,r ^' nyu să lanseze1în 1954 agresiu- ¦ lui Rockfeller.

în cîteva rînduri organizaţia de bază din şantierul Petrila şi la locaţiile
de la G.A.C. din Sebeş, a fost criti­ Numai în cursul lunii iulie această hotărît primirea în rîndurile candida­ ne nebănuit de mari. Sondorii din Lu­ 5.212, 5.216 şi 5.042 de la Bărbătenl.
cată pentru faptul că desfăşura o mun­ ——
că cu totul nesatisfăcătoare in direc­
ţia. întăririi compoziţiei sociale a par- organizaţie de bază a primit în rîn­ ţilor de partid a tov. Gheorghe Rusu, peni muncesc tocmai pentru punerea încercările au dat rezultate satisfăcă­ DecIShuî economiei S. U. A.
‘' titlului. Şi,1 ¦fără ‘,J îndoială •!că ' ¦pe durile candidaţilor de partid 5 femei zidar, Mihai Popescu, tîmplar, Gheor­ în valoare a acestor bogăţii de căr­ toare. După cum se afirmă în cercu­ eonii nuâ
muncitoare printre care tov. Ana Ra- ghe Fierăstrău, zugrav şl în rîndurile bune din toate zonele Văii Jiului şl rile tehnice de la întreprinderea de ex­
bună3 \dr-ep\tat1e, s\-ia făpuvt\ v acest lNuJ-.cru;. membrilor de partid a tov. Gheorghe obţin succese însemnate în această

Faptele dovedesc justeţea criticii. Să nu' colţa, brigadieră la secţia răsucit, Te­ Căpitanu, zidar şi Alexandru Constan­ nobilă muncă, fată că de curlnd ei plorări din Lupeni; pe baza extinderii NEW YORI< (Agerpres). „De­ fesor de economie la universi­
ne referim la trecutul mal îndepăr­ rezia Selnlceanu, sortatoare, Floarea tin, fierar betonist. au primit în ajutor cele mai avansate carotajului radioactiv se va trece la tatea statului Illinois şi director
tat ci să luăm de pildă numai anul metode tehnice de detectare şl pros­ clinul economic“ din S.U.A. a al biroului de cercetări econo­
1957. In tot acest timp, organizaţia Q. A. C. Sebeş pectare a rezervelor de cărbune: caro­ săparea continuă a sondelor fără a se atins nivelul cel mai scăzut, dar mice, a declarat că.„dacă situa­
mal lua probe de rocă, ceea ce va va mai fi nevoie de cel puţin ţia internaţională se va linişti"
de bază a primit în rîndurile candi­ ză în direcţia îmbunătăţirii muncii po- din organizaţiile cu rezultatele cele tajele radioactive. Cu cîtva timp în mări cu mult viteza de foraj şi pu­ un an ca activitatea de afaceri situaţia economică a S.U.A. se
daţilor de partid doar un singur co­ urmă în zonele de lucru ale sondorilor nerea în valoare a noi sectoare pro­ să ajungă la nivelul care a exis­
lectivist. Despre această situaţie cu
totul nepermisă s-a sezisat în ultima litice de masă au avut un efect pozitiv ţrumoaşa în toate, domenii.l.e.. U;de din Lupeni s-a încercat experimenta- ductive. . tat înainte de declin. Aceasta es­ va înrăutăţi şi mai mult şi va
vreme şi Comitetul orăşenesc de par­ te concluzia la care ajunge zia-' continua să rămînă într-o „stare
tid Sebeş. Şi, ceea ce nu poate decît In numai patru luni, un număr de 8 activitate. "* *' 1‘ ’ 1 rea carotajului radioactiv la mai multe G. D. rul „Wall Street Journal“ în de relativă criză“ In decursul a-
baza convorbirilor pe care co­ nilor 1960 şi 1961.
să bucure este faptul că începlijd din- colectivist! dintre cei mai buni, prin-.,— ¦ ¦¦ ¦¦ - - ¦ ¦ respondenţii săi le-au avut cu
acest an, organizaţia de bază din 31 de economişti şi 103 repre­ Robert Eibner, profesor de e-
gospodăria colectivă, sprijinită de Co­ tre care amintim pe Nicolae Munteanu, zentanţi oficiali ai diferitelor conomie la universitatea din
mitetul orăşenesc de partid, a trecut companii. Evanston (statul Illinois), şi-a
la 'liiarfe®4?e^masurJ /cŞoricf-ele.' iii !!pri- foan Liţnbeanu, Maria M.ilea, Dumitru LA A R IA IN T O V A R A Ş IŢ IL O R exprimat părerea că „situaţia
Rahoyeanu, Nicolae Fărcaş şi alţii, au „Optimismul moderat — al continuă să rămlnă mult mai
o, ivynintţ*ap-aIr.îtImid{b.>u'n,InătăUţpirr*iu.iMn, uml, jurlniScnidiÎ, :dfmţe ievmpir.bimriliorer xerut brgkhtzaţîei de bază să-i primeas­ multor economişti şi reprezen­ confuză decît cea pe care diferi­
tanţi ai cercurilor de afaceri a- tele rapoarte încearcă s-'o des­
de partid -le-ă/ fq&fţilitcredlnţată sarci­ că în rîndurile candidaţilor de par­ De cum intri în Sîntandrei, împărţită pe trei echipe, adică ria pe care o avea cind vedea s mericane, care consideră că a- crie în culori trandafirii. Deo­
na să se ocupe de cei mai buni co­ vintul economic va începe cel camdată nu avem nici un fel
lectivişti, să-i ajute în a-şi ridica ni­ tid. Şi, ţinînd seama de contribuţia lor, culoarea <<gCTafl.lIbheP.nîlăii fai nuhli.iţpe.il iîţfit anit*i-ttre>an cite batoze schînititi. După ncuumm ncturrrrgtae grrrriiuflll, 1î1i lO^CL Şt~î fr mai devreme pe la jumătatea a- de dovezi'că în curînd va începe
vel H politic, să le vorbească despre nului 1959, se' bazează pe o se­ un avînt considerabil al econo­
partid, despre lupta pe care o duc co­ de atitudinea pe care o au faţă de atrage atenţia. Mergînd de-a cum se vede, numărul stoguri- punea pe cintar. jf rie de considerente, printre care miei“.
muniştii pentru făurirea unei vieţi noi. faptul că în prezent se încheie
Pe cei mal harnici şi mai conştiincioşi muncă, de comportarea demnă de care lungul satului, fără a mai în­ lor trece peste sută. Acum două ]ncet, încet, lingă cintar eres¦| procesul de absorbţie a mărfu­ Ziarul subliniază că în majo­
colectivişti organizaţia de bază i-a săptămîni erau cu mult mai fea un a[f fel de stog, un stog ‘ rilor care nu puteau fi desfă­ ritatea cazurilor părerile expri­
cooptat apoi în activul fără de partid, aceştia dau dovadă au fosi primiţi treba pe nimeni, ajungi la arie. cute, că cheltuielile pentru uti­ mate de reprezentanţii cercurilor
i-a convocat la unele adunări lărgite laj capital vor rămîne la actua­ de afaceri sînt mai puţin opti­
ale organizaţiei de bază, le-a trasat candidaţi de partid. Acum, organizaţia La intrarea pe arie, în stin­ multe... făcut din saci. Aci, se concre- > lul nivel scăzut pînă la jumăta­ miste decît părerile economişti­
sarcini concrete etc. Aşa se face că cei de bază se ocupă cu grijă de educarea gă, un punct.de pază contra in­ tea anului viitor, că criza din O- lor.
mai mulţi dintre ei s-au simţit mai le­ lor, de pregătirea poiitico-ideologică a cendiilor, in dreapta, o gazetă —r Cit s-a treierat pînă a- Uzează munca depusă timp de \ rientul apropiat nu s-a transfor­
gaţi de acţiunile iniţiale de comuniştii fiecăruia în parte pentru a putea de­ de perete instalată, pe un stilp mat într-un război. După păre­ In încheierea comentariului
din colectivă. Deosebit de eficace în veni membri de partid. cum ? un an. Aci, sub arşiţa de amia- j; rea presei americane numai său ziarul „Wal Street Journal“
direcţia educării celor din activul fără războiul ar putea da un im­ scrie: „Considerind că sporirea
de partid şi mai ales a tinerilor co­ La această întrebare îmi răs- ză a soarelui, am văzut oame- J puls imediat economiei a- cheltuielilor pentru utilaj poate
lectivişti s-au dovedit a fi conferinţele. mericane şi deschide o „nouă servi - anul viitor ca stimulent
In două rînduri, în faţa colectiviştilor I ina//* care susţine un difuzor. punse doar după ce ţăcu citeva nii bucurîndu-se de rodul mun- ţ perioadă de propăşire“. pentru un nou avînt economic,
s-a vorbit despre: „înaltul titlu de Merită, atenţie, Işl 'făptuţ că. în mo-, *' IfSÎntxprimele/iparş’te îptîUipină. economiştii americani sînt de a-
membru al partidului“ şi despre „Par­ meqtul de faţă organizaţia de bază se t Apoi, se întinde aria cu stogu- calcule: c/i lor. La oricare din cintarele j Ziarul arată insă că nu toţi cord in acelaşi timp că chiar
tidul Muncitoresc Romîn ca forţă con­ mîine poate începe un „boom“,
ducătoare în R.P.R.“. ocupa îndeaproapeşi ’ de .punerea, ţn , 'Î L irite de grîu., ¦ j \ - Am trecut de 40 la sută de lîn8 ă celelalte două batoze \ econonjiştii şi • reprezentanţii dacă va izbucni războiul în O
rjentul mijlociu sau în oricare
Măsurile luate de organizaţia de ba- discuţie, fără întîrziere, a celor cărora Ne grăbim, pentru a înma- domnea aceeaşi veselie. ^l cercurilor de afaceri americane alt focar de încordare interna­
le-au expirat stagiul de candidatură.
Recent, a fost pus în discuţia adunării | Intrînd mai mult pe arie, în gazina repede griul şi a preda De vreo cîteva ori am auzit .
generate şi a fost primit membru de ¦ zumzetul batozelor faci cunoş-
j liniă cu preşedintele întovărâ- cît mai devreme cantităţile con- repetîndu-se numele Mihai Ha

tractate cu statul. eţ — Ciucă. Era numele unuia \

partid vrednicul brigadier Ioan Tecău. | şirii „Drumul socialismului Am mai .aflat si alte lucruri ditltre cei mai buni &U de «-

Continuînd cu aceeaşi perseverenţă ¦ De la primele cuvinte preşedin- bune despre întovărăşiţii din chipă care s-a îngrijit mult de t

şi grijă munca de primire în partid, treăledps<etr>arrpatfărpdipirsip*u•s să vorbeas- Snînhttaannddrreeii şsii aannuummee ccăă iinnttrreeaa- ccUjdiura/flgsremce^raatt-> Atietchliapa plilvuiit
veghind continuu la puritatea rîndu- _ t f* . ga comună este cooperativiza- jju eţ a fost printre primele. Iar
rilor partidului, organizaţia de bază
. . . C!‘ “ ane: f f tm eră tă N că in general sînt oameni cînd a fost la adas grîul dg î
de Ia G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din
lSebeş va deveni în scurt timp una griulîntovărăşirii. Munca este harnicL Apropiindu-mă de una cîmp tot Htleţ a fost în frunte_¦
| din batoze, am putut vedea că Despre vrednicia acestei echipe î
G ră d in ije pentru co piii de la safe
J munca ce se desfăşoară aci con- vorbeşte şi producţia de grîu '

î firmă graba despre care vorbea [a hectar care întrece cu peste
Pentru ca mamele să poată funcţionează în prezent 44 de | preşedintele. kg. pe a celorlalte echipe. I sînt optimişti. V. L. Bessy, pro­ ţională“.
lucra fără griji în timpul cam­ grădiniţe, din care 10 sînt se­ | De pe stog, Aron Dugaci, lua ^l
paniei de recoltare şi treieriş, zoniere, unde copiilor le este asi­ R e c u n o a ş t e r e a raouSua r e p r e z e n t a n t
prin grija comitetelor de femei gurat dormitul şi masă bună. cu grijă snopii şi-i punea pe ţ ikuSui ia Q .N .U .
în o serie de comune din raionul Aşa de pildă, în comuna Gîrbo-
Sebeş au fost deschise în această va grădiniţa este frecventată de batoză. Nici nu-i aşeza bine, că Da plecare, în minte mi-au -
perioadă g ;. nite de copii cu 60 copii, la Reciu de 38 copii,
program noi mal şi sezoniere. la Apoldu de Sus de 32 copii Elena Ardean le şi tăia legă- rămas figurile multora dintre NEW YORK (Agerpres), — După
Aici copiilor, în timp ce mame­ etc. La o serie de grădiniţe, gos­ cum anunţă France Presse secretarul
le lor sînt la munca cîmpului, podăriile' agricole colective au a- toarea. Apoi după o încordare oamenii văzuţi prin praful dens \ general al O.N.U., Hammarskjoeld, a zentant ai Republicii Irak Ia O.N.U.,;
li se asigură o îngrijire şi su­ sigurat mare parte din alimen­ remis la 6 august, preşedintelui Con­ Hakiml Jawad sînt considerate vala­
a maşinii bobul îşi părăsea şi pe care i-am ascultat în ) siliului de Securitate, Guillaume Geor- bile.

f' pentru totdeauna tulpina. Pe zumzetul tractoarelor şi al ba- Pe de altă parte, se anunţă că fostul
reprezentant al Irakului la O.N.U.,-
măsură ce sacii se umpleau A- tozelor. Mă urmărea bucuria t Abbas ,a trimis o scrisoare lut Ham-

praveghere bună. lexandru Marian, un om de o lor, hărnicia şi entuziasmul lor. \
tele necesare ca pîine, cartofi, E USCAR. J ges Picot, un raport în care-1 infor­ marskjoeld că a demisionat din funcţia
vîrstă potrivită, trădînd bucu-
Astfel, în întreg raion ui Sebeş fasole, lapte şi altele. -»-o -o- r\ o-t* » mează că împuternicirile noului repre­ sa.
-9-0 ¦ - ¦ - - o - * -v»-<' - • -3

Guvernul de la Bonn dată acasă. După eliberarea teriioriă-
SE JOA CA CU FOCUL lui• micuţii copilaşi au fosi găsiţi la
marginea oraşului morţi, împuşcaţi de
Prin presă, prin radio, zilele trecute, Apare în imaginea noastră — cit celar şi rezultatele poliiicii sale s-'du bandiţii hiilerişii. Un alt caz s-a pe­
s-a difuzat o ştire „bombă". S-a anun­ trecut în oraşul Lvov. A doua zi după
ţat — pe baza unor !apte autentice acest prilej — tabloul activităţii unui ¦f . vă zu t: a re^alizait, ,„şfînta alianţă", în­ ocuparea lui, hitieriştii au orgahizat un
— că Bundestagul de la Bonn a adop­ pogrom pentru exterminarea populaŢTl
tat o lege tn baza căreia se ridică in­ partid îndrăcit, unui partid a cărui truchipată tn axa Berlin — Roma — paşnice. După ce fără nici o milă au
terdicţia asupra Partidului naţional so­ omorît sute de oameni nevinovaţi, cana­
cialist (nazist) al lui Hitler. membri au ucis zeci de milioane de Tokio, a militarizat ţara,'a „educat" oa­ liile fasciste au organizat o expo­
ziţie de cadavre omeneşti. Pe un prim
Raţiunea cu privire la acest eve­ oameni şi au provocat distrugeri extra­ menii ce'-i avea în subordine, a inva­ plan ' al expoziţiei, printre cadavrele
niment, pe cit se pare de neînţeleasă, mutilate se afla corpul neînsufleţit al
pe atit se constată că a făcut lumină ordinare, apar în imaginea noastră dat teritoriul Austriei, Cehoslovaciei, unei femei de care era prins cu ba­
in poziţia conducătorilor Germaniei ioneta cadavrul copilului ei.
occidentale faţă de situaţia actuală in­ fapte din cel de-al doilea război mon­ . Romîniei, Poloniei, a cucerit Franţa şi
ternaţională, !aţă de desfăşurarea eve­ Asemenea fapte au săvirşit hitieriştii
nimentelor zilei. dial şi purtătorii lui, apar feţele fio­ alte ţări, apoi s-a aventurat in război şi în ţara noastră — vîndută fascişti­
lor de către călăul Antonescu şi cola­
Ce-o fi avut oare actuala conducere roase ale S.S.-iştilor, ale ofiţerilor şi cu U.R.S.S. „ boratorii săi şi în alte ţări pe unde
de la Bonn — şi personal Adenauer au trecut. Ne amintim cu toţii de
(căci nu se poate vorbi de conduce­ soldaţilor germani de acum cîţiva ani, Barbariile faseisfe „bravurile" aviatorilor hiilerişii, de
rea de la Bonn fără să se aminteas­ ale acelora care — educaţi fiind In faptul că secerau cu mitralierele din
că numele „pios" al cancelarului fe­ avioane populaţia paşnică din satele
deral) — cu partidul lui Hiller ? De ce acest scop — s-au dedat la crime şi la sînt încă vii în memoria şi oraşele noastre; copii care se ju­
'a ţinut cu toi dinadinsul să legalizeze alte fărădelegi nemaiîntilnite în istoria noastră cau pe străzi, prin grădini, femei şi
o asemenea organizaţie? in numele omenirii. bătrini ce se aflau la munca cîmpului,
cărui interes s-a făcut acest lucru? Pe deseori cădeau victimă „plăcerilor”
cine se bazează acest partid, ce ele- In prezent totul apare cit se poate de In scopul cunoaşterii mai bine a barbarilor fascişti.
¦mente au făcut şi fac parte din el şi ce
interese apără ei? Toate acestea sint limpede. Nimeni nu se mai îndoieşte „umanismului" hitlerist redăm cîteva In drum spre bîrlogul lor, înir-o de­
întrebări fireşti care şi le pune orice bandadă cumplită, cuprinşi de panică
om cu judecată. de faptul că actualii conducători ai cazuri edificatoare — care sint departe şi de frică, urmăriţi de armatele vic­
torioase ale U.R.S.S., pe unde treceau
In orice caz, legalizarea partidului Germaniei occidentale, încâlcind tn pi­ totuşi de a fi cele mai caracteristice. hitieriştii, terorizau, ucideau, devastau
nazist al lui Hiller nu este un eveni­ ce găseau ui calea lor.
ment ce poate fi trecui uşor cu ve­ cioare interesele maselor muncitoare, Intr-unui din satele regiunii Smoiensk
derea. Dimpotrivă, acesta nu poate să Cazurile amintite mai sus deşi sint
nu stirnească o profundă indignare legalizează un partid care cu ciţiva ani — regiune ocupată vremelnic de tru­ doar cîteva, demonstrează ce au fost
in rindul oamenilor care au cunoscut
şi cunosc politica nazistă, care îşi dau in urmă a făcut „minuni". Se ştie că pele fascisie în cel de-al doilea •război „capabili" să facă hitieriştii. Fără în­
seama de ce a fosi in slare fascismul, doială însă lisla alrocităţilor săvîrşite
unde a dus el lumea şi ce intenţii in anul 1933 ¦lipsite de posibilităţi de mondial — hitieriştii au minat două de ei este neînchipuit de mare. Dacă
avea. ar fi să evaluăm în bani distrugerile
exercitare a dominaţiei prin metodele case cu mine cu explozie întîrzidlă ;¦au
jăcttie de nemţi In colhozurile, inire-
parlamentare ale democraţiei burgheze, închis acolo aproximativ 50 de femei
prinderile şi instituţiile U.R.S.S., dacă
' elementele cele mai reacţionare ale şi copii care nici nu bănuiau măcar
am aşterne pe hiriie. toaie bestialităţile
capitalului financiar au recurs în po­ pericolul care-i aşlepla. După cîtva
(Continuare în jiag. 4-a)
litica lor internă la metode teroriste de timp casele au sărit in aer. Un mare

guvernare, au instaurat ia cirma ţării număr de soldaţi şi ofiţeri hitlerişţi

pe Hiller. Ajuns la putere, Hiller a erau de faţă şi priveau satisfăcuţi ia

luat „măsuri" de interzicere în mod ceie petrecute, întocmai ca la un spec­

făţiş a activităţii oricăror organizaţii tacol. In oraşul Kerci — ocupat şi a-

porgresisle. a dezlănţuit o ofensivă cri­ cesla de nemţi — comandamentul mili­

minală asupra Pariiduiui Comunist, a- tar german dăduse un ordin ca toţi

supra membrilor săi şi a orientat în­ părinţii' să-şi trimită copiii la şcoală.

treaga economie a ţării înspre scopuri Potrivii acestui ordin, aproape 250 de

războinice. copii s-au îndrepiai spre şcoală. Pă­

Nu a trecui mult timp după ce „!ai- rinţii lor în zadar i-au mai ’aşiepiat

¦ moşul" Hitler a ocupat locul de can­ căci ¦copiii nu s-au mai inlors picio-