Page 32 - 1958-08
P. 32
Pag. 4 u ru mun saeiAU SM U wi N r. 1133
xiiümeJLe «tira. •jjJiimeie şlxni •JUAtxmeL& şMtâ •-ultimele ştlrX. Scopul vizitei lui MacMillan
Ia Atena şi Ankara
Consumi dc Sccnrllatc a aproftat Cel mai mare LONDRA 8 (Agerpres). — tor acţiuni ale autorităţilor en
După cum s-a mai anunţat, la gleze, pe insulă continuă cioc
in nnanlmltatc convocarea nnel sesiuni buget m ilitar al S .U .A . 7 august primul ministru Mac nirile sângeroase dintre turci şi
Millan a plecat la Atena pentru greci.
eitraorfllnare a Adunării Generale a O M în timp de pace tratative cu primul ministru al
Greciei, Karamanlis. După tra Această veche politică, care
Şedinţa Consiliului de Securitate din 7 august WASHINGTON 8 (Agerpres). tativele pe oare le va avea la se bazează pe cunoscuta lozincă
La 7 august Senatul american Atena MacMillan intenţionează a colonialiştilor „împarte şi stă
a aprobat, după Camera repre să plece la Ankara pentru tra pâneşte“, a agravat atlt de mult
zentanţilor, un proiect de lege tative cu primul ministru al situaţia, incit MacMillan a con
prevăzând în cursul viitorului an Turciei, Mend eres. siderat necesar să se întîlneas-
fiscal un buget militar în sumă că personal cu şefii guvernelor
de 39.602.827.000 dolari. Se ştie In cercurile politice din Lon Greciei şi Turciei. El crede că
însă că şi alte capitole bugetare dra se declară că scopul aces va obţine consimţământul lor in
cuprind alocaţii destinate în rea tei vizite este de a reglementa ce priveşte planul pregătit de
litate scopurilor militare, astfel vechiul litigiu anglo-turco-grec Ministerul Coloniilor din An
incit bugetul militar al S.U.A. în legătură cu statutul insulei glia, plan în baza căruia engle
pe viitorul an fiscal este mai Cipru. zii intenţionează să stăpînească
mare decit cel anunţat. insula încă 7 ani în schimbul
Autorităţile engleze au instau promisiunii vagi că după acek
Agenţia United Press Interna- rat pe insulă un crunt regim termen vor acorda Ciprului o a-
tional subliniază că acesta este de teroare şi represiuni, urmă numită „independenţă“.
cel mai mare buget militar al rind să înăbuşe mişcarea de
S.U.A. în timp de pace. eliberare naţională a ciprioţi- Acest plan a fost primit cu
lor. Aproape simultan cu pleca- ostilitate nu numai de populaţia
Proiectul de lege a fost tri rea lui MacMillan din Londra, din Cipru ; el a fost condamnai
mis preşedintelui Eisenhower
spre semnare. agenţia Reuter a anunţat că au şi în Grecia, Turcia şi chiar în
NEW YORK 8 (Agerpres). — riene ale S.U.A. şi Angliei din menţine pacea şi securitatea in interesate, în cadrul căreia să In Spania preturile torităţile engleze intenţionează Anglia. MacMillan îşi dă pro
TASS transm ite: După cum s-a această regiune şi pe navele ternaţională, fie discutate rodnic şi rezolvate
mai anunţat, la 7 august, ora port-avion se găsesc. 1.000 de a- problemele întregului Orient a- continuă să crească să creeze în Cipru, în apropie babil seama de dificultatea mi
15 (ora New York-ului) a înce vioane. Forţele navale ale aces hotărăşte convocarea unei se propiat şi mijlociu.
put şedinţa Consiliului de Secu- tor puteri numără în această re siuni extraordinare speciale a re de satul Poienii, un nou la siunii sale. El a vorbit aproape
ritate al O.N.U. Şedinţa a iost giune pînă la 120 de nave de Adunării Generale pentru exa Reprezentantul Republicii A-
convocată la cererea Uniunii luptă şi de debarcare. minarea problemei retragerii i* rabe Unite, Lutfi, a sprijinit po găr de concentrare, al patrulea sincer despre aceasta ziarişti
Sovietice care a propus să se mediate a trupelor S.U.A. din ziţia delegaţiei Republicii Irak
convoace o sesiune extraordina Astfel, a continuat A. A. So Liban şi a trupelor Marii Bri in legătură cu convocarea unei ca număr, pentru că cele trei lor, care s-au adunat să-I con-
ră a Adunării Generale a O.N.U. bolev, lumea continuă să fie a- tanii din Iordania“. sesiuni extraordinare speciale a
pentru examinarea problemei Adunării Generale pentru discu lagăre existente sînt arhipline, ducă pe aeroportul din Londra.
retragerii trupelor S.U.A. din menmţată de primejdia agra Lodge justifică tarea situaţiei din Orientul a-
Liban şi a trupelor engleze din vării conflictului in Orientul a- propiat şi mijlociu, creată ca ur Politica arbitrariului poliţienesc Ei a declarat că nu este sigur
Iordania. propiat şi mijlociu. Or, această agresiunea americană mare a aducerii de trupe ame
situaţie nu poate, fireşte, să nu ricane in Liban şi de trupe en dusă de Anglia în Cipru se îm că va ajunge la un acord cu
Şedinţa a fost prezidată de provoace îngrijorarea tuturor a- Reprezentantul S.U.A., Lodge, gleze in Iordania. El a subli
Georges Picot (Franţa). Deschi celora care sînt interesaţi de în care a luat apoi cuvîntul, a re niat că propunerea S.U.A. de a bină cu aţiţarea locuitorilor partenerii săi în cadrul N.A.T.O.
zând şedinţa, el a anunţat că cetarea amestecului străin în curs la vechile subterfugii, in- se convoca sesiunea pentru a e-
secretarul general al O.N.U. treburile interne ale statelor a- cereînd să justifice agresiunea xamina plângerile Libanului şi greci şi turci de pe insulă unii cu privire la o „politică de per
consideră că mandatul repre rabe. americană în Liban. El a repe Iordaniei nu are nici un fel de împotriva altora. In urma aces- spectivă“ faţă de Cipru.
zentantului guvernului Repu tat din nou născocirile despre temei şi nu poate constitui o ba
blicii Irak, Haşem Djavad, es Reprezentantul U.R.S.S. a a- primejdia care ar ameninţa in ză pentru convocarea şi lucră PARIS 7 (Agerpres). — Zia încercarea 5. U. A. de a lansa un balon
te valabil. Djavad a rostit un rătat întreaga netemetnicie a în dependenţa şi integritatea terito rile unei sesiuni extraordinare. rele anunţă că în Spania preţu
scurt discurs In care a arătat că cercărilor S.U.A. şi Angliei de a rială a Libanului şi despre „a- rile continuă să crească. Din la mare înălţime a eşuat din nou
mişcarea patriotică* a armatei justifica agresiunea, prin eveni gresiunea indirectă“, deşi con Lutfi a amintit o serie de ordinul guvernului Franco, la 6
irakiene, sprijinită de întregul mentele interne din Irak şi prin cluziile observatorilor O.N.U. in puncte din raportul grupului de august au fost sporite ou 10—20 WASHINGTON 8 (Agerpres) tiv 40.000 de metri o mică mai
popor, care a dus la procla invocarea pretinsei primejdii ca Liban resping în mod elocvent observatori O.N.U. în Liban in la sută tarifele la transportul de A doua încercare a Statelor U- muţă, broaşte, cîţiva peştişori
marea Republicii Irak, a urmă re ar ameninţa Libanul din par aceste născociri. Lodge a încer care se neagă orice amestec din nite de a lansa un balon de ma etc. El a explodat la o altitu
rit eliberarea Irakului de sub cat de asemenea zadarnic să a* partea R.AU. în treburile inter mărfuri pe calea ferată, precum terie plastică la mare înălţime
dominaţia reacţiunii. Guvernul tea R.A.U. şi aşa-zisei „agre runce vina asupra Uniunii So ne ale Libanului şi şi-a expri a eşuat. Noul balon, cu un dia dine de aproximativ 18.000 de
republicii, a spus el, intenţio siuni indirecte“. El a su liniat vietice pentru amânarea confe mat convingerea că delegatul şi preţurile la cereale şi făină. metru de 71 metri, trebuia să metri.
nează să-şi respecte a n g a ja că tactica obstrueţiunilor împo rinţei la nivel înalt. El a decla american, Lodge, ignorează a- tidice la înălţime de aproxima-
mentele internaţionale şi Carta triva Republicii Irak a eşuat în rat că proiectul de rezoluţie al ceste concluzii ale unui organ Nu de mult tarifele la consumul Scopul lansării era studierea
O.N.U., să sprijine şi să dezvol întregime şi că Statele Unite şi Uniunii Sovietice este inaccep al O.N.U.
te relaţiile de prietenie cu toa Anglia au fost nevoite să recu tabil pentru S.U.A., deoarece de energie electrică au fost spo radiaţiilor cosmice.
te statele. noască noul guvern al Irakului. punctul cu privire la retragerea A luat apoi cuvîntul repre După cum s-a mai anunţat,
imediată a trupelor americane zentantul sovietic, A. A. Sobo rite cu 12 la sută.
După aprobarea ordimei de zi Cererea popoarelor şi hotărî- din Liban pe care îl conţine a- lev, care a făcut remarci pe
s-a dat cuvîntul reprezentantu rea statelor iubitoare de pace de ceastă rezoluţie este „necon- Poporul irakian continuă să-şi o tentativă similară de tandre
lui U.R.S.S., A. A. Sobolev. a pune capăt agresiunii în Ori structiv". marginea cuvântărilor reprezen a dat greş la 30 iulie.
entul apropiat, a spus A. A. So tanţilor Angliei şi S.U.A. A.--A.
Agresiunea bolev, au silit pe iniţiatorii in La şedinţă au luat de aseme Sobolev a subliniat că proiec manifeste devotamentul faţă de republică
tervenţiei armate să se abţină nea cuvîntul reprezentanţii An tul american de rezoluţie, refe-
im perialistă din in etapa actuală de la extinde gliei, Irakului şi Canadei. Re rindu-se la plîngerea Libanului BAGDAD 8 (Agerpres). — pină la ultima picătură de sin- Conferinţa comandanţilor
rea agresiunii asupra altor ţări, prezentantul Angliei, Dixon, a şi Iordaniei, trece sub tăcere A Stupak, corespondentul agen g e !“, „Cerem evacuarea imedia
O rientul arab trebuie în primul rînd asupra Republicii declarat că guvernul său nu o- problema principală care tre ţiei TASS, anunţă că poporul i- tă a imperialiştilor din Liban şi m ilitari din întreaga
biecteaiză împotriva examinării buie să fie discutată — proble rakian continuă să-şi manifeste Iordania!“, „Trăiască ostaşii
lichidată de urgenfă Irak şi a R.A.U. Dar, a adău „situaţiei“ din Liban şi Iorda ma retragerii trupelor america devotamentul faţă de orînduirea noştri care luptă pentru pace!“, indonezia
gat el, recunoaşterea oficială de ne şi engleze din Liban şi Ior republicană; sprijină' guvernul „Trăiască pacea
A. A. Sobolev a arătat că din către puterile occidentale a Re nia in cadrul unei sesiuni spe dania. Ei a cerut să se dea la republicii şi este gata s'ă apere ¦DJAKARTA 8 (Agerpres). —
cauza componenţei actuale a publicii Irak nu înseamnă că ciale a Adunării Generale cu vot prioritate 1proiectului de re independenţa patriei împotriva In faţa reşedinţei guvernului Agenţia France Presse transm i
Consiliului de Securitate precum primejdia extinderii şi agravării condiţia ca această examinare zoluţie sovietic. comploturilor imperialiştilor. a avut loc un mare miting. te că la Djakarta a luat sfârşit
şi din cauza politicii S.U.A. ca conflictului în această regiune a „să nu determine evoluţia situa conferinţa comandanţilor mili
re paralizează acţiunile lui ca fost înlăturat în întregime, iar ţiei existente“ din cele două Preşedintele Consiliului de In fiecare zi sosesc la Bag Adresîndu-se la 6 august re tari din întreaga Indonezie. P ar
instrument al păcii, Consiliul s-a securitatea Irakului şi a ailor ţări arabe. Cu alte cuvinte, An Securitate, Georges Picot, (Fran dad numeroase delegaţii din prezentanţilor populaţiei din ticipanţii la conferinţă au hotă-
dovedit a nu fi in stare să ia state arabe este asigurată. glia consimte la convocarea li ţa), a declarat că guvernul fran diferite regiuni ale ţării care Mahmudia, Saadia şi alte regi rît ca toţi ofiţerii indonezieni
măsuri pentru încetarea imedia îşi exprimă hotărîrea de a spri uni ale ţării, primul ministru care au luat parte la rebeliunea
tă a-agresiunii şi pentru retra Problema încetării totale a in nei sesiuni speciale a Adunării cez continuă să considere că jini necondiţionat republica. La Abdel Kerim Kaşem le-a cerut împotriva guvernului central să
gerea trupelor americane şi en tervenţiei armate in Orientul a- Generale, dar cu condiţia ca ho problema Orientului apropiat şi 7 a-ugust, populaţia din Bagdad fie destituiţi. De asemenea, s-a
gleze din Liban şi Iordania. propiat şi mijlociu şi problema tărârile acestei sesiuni să nu se mijlociu ar trebui discutată în- a făcut o primire entuziastă ca să siringă şi mai mult rîndu* hotărât interzicerea comerţului
S.U.A. şi Anglia au continuat creării condiţiilor care să "sal refere la intervenţia armată a tr-o atmosferă de calm în cadru! ravanei de automobile care au iile, să fie şi mai vigilenţi, să ilegal intre diferitele regiuni ale
să-şi trimită trupe şi asttel să veze popoarele acestei regiuni S.U.A. şi Angliei in Liban şi unei conferinţe a şefiilor de gu adus pe reprezentanţii popu întărească apărarea republicii. Indoneziei cu Malaya, Filipine
extindă agresiunea lor chiar a* de amestec străin, reclamă o Iordania. verne potrivit primei propuneri laţiei din regiunile răsăritene „Sînteţi luptători pentru liber şi Borneo englez. In cursul con
tunci cînd Consiliul de Secu grabnică rezolvare. a guvernului sovietic. Totodată, ale Irakului. Deasupra maşini tate, luptători pentru pace, a ferinţei generalul Nasution, co
ritate examina problema preîn- Dixon a sprijinit formularea delegaţia Franţei nu obiectează lor filfiiau panourile cu lozin declarat el. Sînteţi acea forţă mandantul şef a.1 armatei indo
tîmpinării extinderii conflictului Trupele străine trebuie retrase cu privire la convocarea unei împotriva convocării unei se cile care salutau pe conducăto de care s-au zdrobit complotu neziene, a ordonat comandanţi
in Orientul arab. imediat din Iordania şi Liban ! sesiuni speciale prezentată de siuni speciale a Adunării Gene rii guvernului, armata, frăţia rile imperialiştilor, v-ali vărsat lor regionali să perfecţioneze
Staţionarea lor in această re S.U.A., propunând ca sesiunea rale şi va vota pentru proiectul popoarelor arabe, c,are îndem singole in lupta pentru libertate
In aceste condiţii, a spus A. giune constituie o primejdie să se deschidă la 13 august. do rezoluţie american. nau la luptă împotriva colonia şi pace şi sînteţi totdeauna organizarea Frontului Naţional
A. Sobolev. guvernul U.R.S.S. permanentă pentru pacea si in liştilor : „Vom apăra republica gata să le apăraţi. Cer de la în vederea eliberării H anului rU
a propus convocarea grabnică a dependenţa popoarelor, o încăl Ca şi Lodge, Dixon a încer După ce reprezentanlul voi unitate deplină — unitatea vest.
conferinţei şefilor guvernelor ce care flagrantă a Cartei O.N.U. cat să justifice în fel şi chip a- U.R.S.S. a făcut unele amenda
lor cinci puteri cu participarea cu care nu se pot împăca sta gresiomea Angliei şi S.U.A. îm mente la proiectul de rezoluţie celor puternici“.
secretarului general al O.N.U., tele membre ale acestei organi potriva Libanului şi Iordaniei. american şi la propunerea repre
pentru a se lua imediat măsuri zaţii. zentantului statului Panama, Guvernul de la Bonn se joaca cu focul
efective în vederea încetării Cuvîntul noului membrii Consiliului de Secu
conflictului militar care a în Dacă Organizaţia Naţiunilor ritate au căzut de acord asu (Urmare din pag. III-a) poale de caraghios dacă şi-ar mai sus tualului minister de externe de !a Bonn,
ceput în regiunea Orientului a- Unite, a continuat A. A. Sobo reprezentant pra următoarei formulai i a pro ţine aceste afirmaţii. Cum se pot debita 80 la sulă au servit în timpul lui Rt-
rab. lev, nu va lua în acest moment iectului de rezoluţie al Consiliu comise dc maşina dc război hitleristă, a- astfel de afirmaţii cînd acestea nu bentrop, ministrul Afacerilor Externe
critic măsurile cuvenite şi astfel al Irakului lui de Securitate: iunci ne-ar apare şi mai dar în faţă rezistă realităţii? Comentarii in legă al lui Hitler. Conducătorul Vcrmachiu-
Ggyernele S.U.A. şi Angliei, va face o nouă concesie agreso măreţele valori materiale şi umane dis tură cu ceea ce a afirmat şi cu ceea llii vest german, Adotf Heusinger, a
dispreţuind insă cererile opiniei N. Djavad, reprezentantul Re „Consiliul de Securitate, truse din ordinul şefului organizaţiei ce se petrece în mod real nu mai sînt fost membru al statului major general
publice mondiale, au torpilat de rilor, ea îşi va pierde iremedia publicii Irak, a declarat că de examinind punctele 2 şi 3 de pe care autorităţile Germaniei occi necesare, Bizuindu-ne pe fapte şi nu nazist şi a participat la elaboran a
fapt convocarea acestei confe bil prestigiul şi încrederea po barcarea trupelor americane in pe ordinea de zi a celei de a dentale au legalizat-o zilele trecute. pe afirmaţii goale desprindem conclu planului general de agresiune a! lui
rinţe, asumîndu-şi astfel o grea poarelor, iar lumea va putea fi Liban şi a celor engleze in Ior 838-a şedinţe şi zia că Adenauer promovează politica Hitler. Comandantul suprem al forţelor
răspundere în faţa popoarelor împinsă în viitoarea unui nou dania a creat o situaţie care avînd in vedere că lipsa una Cancelarul de la Bonn hitleristă, participă la guvernare nu terestre N.A.T.O. din Europa Centrală
lumii. război mondial. prezintă fireşte o primejdie pen nimităţii membrilor permanenţi nu-şi mai poale ascunde mai în caiitale dc executant docil al este Speidel, fost şeful statului rnajor
tru pace in lumea întreagă. Re la cea de a 834-a şedinţă şi la ordinelor dale de imperialiştii occiden general al armatelor hilleriste din
Reprezentantul U.R.S.S. a a- Reprezentantul U.R.S.S. a ce levând că Consiliul de Securita cea de a 837-a şedinţă a Consi intenţiile tali şi dc fabricanţii germani, este un Franţa.
tras atenţia Consiliului de Secu rut convocarea grabnică a unei liului de Securitate a împiedicai demagog înveierat, u.n promotor al po
ritate asupra faptului că acţiu sesiuni extraordinare speciale a te nu este in stare să pună ca Consiliul să-şi îndeplinească mi Ceea ce face azi cancelarul Ade- liticii războinice revanşarde. Există aşadar motive suficienta din
nile agresive ale S.U.A. şi An Adunării Generale a O.N.U. şi păt acestei primejdii, Djavad a siunea principală de menţinere nauer are oare vreo legătură cu ceea care dovedesc că fascismul în Germa
gliei în Orientul apropiat con a prezentat proiectul rezoluţiei spus că Adunarea Generală tre a păcii şi securităţii internaţio ce a făcut predecesorul lui? Faptele Problema legalizării partidului nazist nia occidentală se reafirmă. Dacă nu
tinuă. La adăpostul vorbelor sovietice in care se spune-: buie să examineze în primul nale, arată că arc. Iar dacă este vorba de al lui Hitler nu trebuie şi nu poale ar fi aşa, de ce aceşti foşti hltlerişti
despre apropiata retragere a rînd problema retragerii trupe hotărăşte să convoace o se fapte, apoi să ne adresăm lor. Cu cî- fi privită ca o problemă izolată, lip sînt agreaţi de Adenauer? De ce unii
trupelor lor din Liban şi Iorda Proiectul de rezol uf ie siune extraordinară specială a iva timp In urmă a fost ilegalizat sită de sens. In acelaşi iimp, ea nu industriaşi, criminali de război printre
nia, S.U.A. şi Anglia continuă lor străine de pe teritoriul Liba Adunării Generale". Partidul Comunist German ( procesul de poate să lase indiferent pe nimeni şi care şi Rrup care au sprijinit maşina
de fapt să trimită in aceste ţări propus de nului şi Iordaniei. Delegatul I- Acest proiect de rezoluţie a la Karisruhe), Germania occidentală mai cu seamă pe oamenii care ounosc de război hiilerisiă controlează In pre
noi contţgente de trupe. In ţă rakului a refuzat să sprijine fost adoptai de Consiliu in una a fost primită în blocul militar nord urmările politicii fasciste. Suit motive zent ramuri vitale ale economici vest
rile pactului de la Bagdad au Uniunea Sovietică proiectul american de rezoluţie, nimitate. atlantic, a fost pusă pe picior de război suficiente să tragem concluzia că le germane? De ce în această parte n
fost luate noi măsuri militare întrucât convocarea sesiunii ex La sfârşitul şedinţei Consiliu şi a fost inzeslrală cu arme nucleare galizarea Partidului naţional socialist
menite să pregătească baza pen „Consiliul de Securitate, exa- lui, secretarul general al O.N.U., armaia, pe teritoriul Germaniei occi (nazist) al lui HiiIer, face parte din Germanici există în prezent peste. VJfJ
tru extinderea agresiunii împo niinînd situaţia care s-a creat traordinare a Adunării Generale Hamrnarskjoeld, a comunicat dentale s-au instalai rampe pentru planul general al imperialiştilor de
triva ţărilor arabe. Sporeşte e- in Orientul apropiat şi mijlociu este motivată in acest proiect lansarea arrnelor-rachetă, alic pregătiri pregătire a unui nou război mondial. de organizaţii de tinerel fasciste, care.
fectivul forţelor armate de la în urma aducerii de forţe ar prin plîngeri nefondate împo membrilor Consiliului că scri în scopuri războinice sud în toi. A- Căci dacă nu acesia ar fh adevărul ta majoritatea se consideră succesoare!e
bazele americane şi engleze din mate americane în Liban şi de triva Republicii Arabe Unite. soarea cu privire ia hotărârea ceslea sînt fapte — cei drept numai ce ban ar. face imperialiştii un aseme fostei organizaţii -„Hitler Jungen" ?
această regiune. In prezent în forţe armate britanice în Iorda Consiliului de Securitate de a unele — şi. ele spun mulie. Dacă vreo nea „gesi"? Penlru ce şi cu ce scop
regiunea Orientului apropiat nia, ţinînd seama de faptul că Reprezentantul Canadei, Rit- se convoca o sesiune extraordi dată exista vreo umbră de speranţă ar reînvia 'ei o asemenea grupare po Esie clar iotul. încercările de a as
sau în vecinătatea acesteia sînt ehie, a sprijinit proiectul de re nară specială a Adunării Gene că actualul cancelar ar nutri vreo in litică7 Se pare însă — şi faptele con cunde adevărul Sînt inutile. Un lucru
concentrate trupe cu un efectiv aceste acţiuni ale S.U.A. şi zoluţie american şi a declarat rale va fi difuzată în noaptea tenţie demnă de apreciat în ce pri firmă acest lucru — că adevărul este insă parc a fi neclar penlru cei ce
de 70.000 •oameni. La bazele ae Marii Britanii reprezintă o pri că speră că în cursul sesiunii de 7 spre 8 august tuturor mem veşte pacea şi securitatea, acum des altul şi anume faplul că acest partid — reînvie fascismul şl anume faptul că
mejdie pentru pacea şi securita Adunării Generale se va găsi brilor O.N.U. şi că Adunarea pre aşa ceva., nu se poale vorbi. Spre membrii săi — nit ă fost supus unor nu au tras învăţămintele necesare din
tea internaţională şi constatînd posibilitatea pentru o consfă aducere aminte cu doi ani în urmă, restricţii prea "mari în timpul guver trecutul istoriei, nu gîndesc îndeajuns
că Consiliul de Securitate nu tuire neoficială a reprezentan Generală se va întruni la 8 au cu prilejul vizitei sale în U.R.S.S., în nării lui Adenauer. Justificăm această la consecinţele ce le poale avea penlru
este in stare să-şi îndeplinească ţilor marilor puteri şi statelor gust ora 17 (ora New York). cadrul convorbirilor avute cu conducă afirmaţie informîrid In acelaşi iimp ci- ccuiza păcii fascismul şi, un lucru în
misiunea sa principală de a torii sovieiici, ‘Adenauer afirma că 'el iiiorii noşlri asupra faptului că — po deobşte cunoscut, rezultatul politicii
condamnă politica hitleristă şi - că nu trivii unor informaţii oficiale — jumă- fasciste promovate de Hitler în perioa
l-a cunoscut, pe Hitler, işr dacă-l cu iale din miniştrii actualului guvern de da sa de guvernare precum şi rezulia-
la Bonn au joşi ofiţeri sau membri ai Ud celui de-al doilea război mondial
noştea îl. sugruma. Se pare că a fost organizaţiilor hitlerisle şi promotori ac- Rezultatele ce le-ar avea un eventual
iivi ai nazismului. Din personalul ac al treilea război mondial, probabil că
cît se poaie de naiv cînd a făcut a- nici nil-i preocupă. Şi această greşeală
— dacă se poate numi greşeală — le-ar
semenea afirmaţii şi ar pare cît se putea deveni fatală.
Redacţia ,1 administrat!, M str. 6 Marile 9, Te,el«,, I ® , 189,75. T m plîtit! In nnmdrar conform eproHrII Direiflunll Generale P.T.T.R. nr. 81,6.3:0 d l. 6 nrdemM , 1 » 5 ; - T lp arS , l , l f e p , i m ~ P . i l gr,iica M ~ ' 1 n , „ ;
