Page 35 - 1958-08
P. 35
Nn Tl84 u m a n i .miw-y-mt't»Wowi -.. i\., v .... ^ i ă i E 555- PagS'
l^ ÎD V 'm ^ R<n r a o lo ) ? n if i9 cf njţtluCît mai bune condiţii
f P J f T f # l? W P II :J oinavi• .'Sir1t^B9BKRTY<#&<’ ’‘/'W!*.<• mţ.¦¦•
'i.•¦“i MSI W?js-jai . »
o iiouă fără oa aceştia să-şi
întrerupă odihna obligatorie lai pat..
La in a u g u rare 4 3 famifiî cu de ra d oricare ". iRCEA CĂTĂLIN ....
P»?liPd;.f^W«5*Cr «drcspondent.
In prezent 181 fam ilii ca 194 ha.
9*M*SiVf* Organizaţia de bază, comitet«! i ÎI G eoap î 6.
întreprindere şi Direcţiunea sanatoriu
întovărăşirea agricolă „1 Cu fiecare zi ce trece, oame- lui T.B.C. din Brad, cu sprijinul Co- Cu sprijinul Secţiunii sănătate a
Mai“ din Biscaria, oraşul Si- ţfatuluif ppptflar, regional, sgriâtoriul
meria, s-a-, inaugurat numai..in nii se conving ţot. mai mult de ătiP p i , îv
anul 1956, luna martie. Cu toate superioritatea lucrării pămin-tu- uM« M G # i pronci .B.C. 'dlif'Oídaglíi aho'st şi el înzes
iu. j j n comun, pe tarlale mari ş i; zi de lucru,
acestea, datorită recoltelor ob- trat cu o s|âţi«i ţde anşpHfifere şi şu.iin
ţinute de întovărăşiţi, precum Sanatoriu, o sjaţie de; radioficare de aparat de raciib Îtică cîin anul treilrt.
şi a organizării chibzuite a cu mijloace mecanizate. Deşi Pentriţ Ş^tţA ţtip l fctţ. irfiiiţiai Ştj^ CostuJ '-aceşteţ \ staţi! de Pentru a transmite conferinţele, mu-
muncii, întovărăşirea a crescut condiţiile de climă din acest an deşi in aceasta toamna fse vor
mult. De unde la inaugurare e; au tost deosebit de vitrege cul insămînţa circa 80 ha. cu griu, 9.500 lei. zioa ?i programele locale la staţie, au
rau numai- 43 familii cu o su turii de griu, intovărăşiţii au (deci ,o suprafaţă dublă faţă de
prafaţă de 41. hectare, in pre realizat o producţie , medie de anul trecut) intovărăşiţii au re Staţia a şi fost montată şi pusă în fost procurate 100 de difuzoare pentru
zent numărul membrilor a a-
juns la 181, iar suprafaţa la funcţiune cu cinci difuzoare de curte 1 a fi instalate în saloanele bolnavilor,
194 ha. sufragerii etc. Direcţiunea sanatoriu
.312 kg. la ha. Gindindu-ne la ţinut întreaga cantitate de să- rămînînd ca în cinstea zilei de 23 Au lui se angajează ca pînă la 23 August
Acest lucru,nu .ps-te intimplă- faptul că producţia medie obţi- mintă necesară, diredt de la ba gust să mai fie instalate încă 8 di- staţia să fie dată în exploatare.
nul ă de ţăranii individuali mi foză. •
tcfr. in s tig u d ă ? tîa s P i atinge 1.000 kg. la ha., ne dăm După cum se vede, întovărăşi Grija pentru bolnavi '' ' ... ¦
uşor seama că munca intovără- fuzoare în diferite încăperi din sanato Hxrr~ : .... - ‘
mult. de jumătate din familiile rea agricolă 'din Biscaria se a-
înscrise (24) printre care se află riu. Cu ajutorul staţiei, medicii vor or
Romufus Barbu, Ioan Pepenar
II, Sofia Muntean, Ioan Ştefan şi'ţilor estp mai rodnică, lucru flă pe un drum bun. ganiza conferinţe şi sfaturi medicale Tot la Geoagiu pentru a se veni în ;
şi Petru Iăricu au adus în înto
dfe-^ltfer* kt- ise poate, de, firesb*! sprijinul bolnavilor, conducerea sana
Arăturile de insăminţare, pre toriului a terminat de curînd de reno
cum şi insăminţatul s-a execu Siderurgiştii hunedoreni vat clubul sanatoriului. Printre birgSzile fruntaşe de la mina Ghelar se numără şi cea condusăj
tat in comun de S.M.T., in con la odihnă In acest olub freoventat de sal aria- )de minerul Simion Ticula, care lucrează la orizontul IV, abatajul 63 A
diţii cit se poate de bune, pre |'Această brigadă ă'.dat\în>cinsie.a Zilei minerului şi a zilei de 23 August tn-
cum şi secerişul. Apoi, întovără ţii sanat'dl »riu'ihi ''şi !de ' p1a’cienţi" se nj-f*J»
lează filme, .jş l/ş e preziptă programe
vărăşire întreaga suprafaţă de şiţii n-au neglijat nici ingrăşa artistice. La cîteva zile după termina )semnate cantităţi de minereu pesie plan, •
teren pe care o posedă.'Desigur rea terenului. In toamna trecu IN .CLIŞEU::" Up''aspect de la locul de muncă al brigăzii.
grija Comitetului de in-' tovarăşi la Heroulane un număr rea lucrărilor de la club, echipă ar
că în atare situaţie, majoritatea tă, pe o suprafaţă destul de ma treprimdere de la' Combinatul si de 66 tovarăşi, la Eforie 19, la tistică a sindicatului ?anitar de pe Un
membrilor ewr.a.u.. coin..t.e..r.e..s-aţi srăe au împrăştiat bălegar dş.^ derurgic din Hunedoara în acest Vasite Roaită, 10 efc. , gă spitalul unificat din Deva; a pre
lM ei^difFftîw f-' bine bpăitfttftiiî,f rgrajd,Ţ dar ;fn/ primăvară/', pe - L j .an au plecat în staţiunile de o Şi in cursul trimestrului III zentat în faţa curanţilor şi a perso
pentru a-şi face o viaţă mai îm: suprafaţă de 30 ha. griu, (din dihnă şi tratament balnear un vor pleca in concedii de odihnă nalului medical piesa „Jocul de-a va
mare număr de muncitori, teh şi tratament un număr de 535
nicieni, ingineri şi funcţionari. siiderurgişti.
Aşa de pildă, numai in primul Printre cei care şi-au petrecut
belşugată. Acum cir&h ^ y ă f l ^ v ^ ^ i i n ş l ţ ^ n ţ a t e ) , s-au dat
111 faţa unui fapt împlinit se 3.000 kg. îngrăşăminte chimice,
despre creşterea nivelului de traipoate spune că intovărăşiţii din La aceasta trebuie adăugat şi
canţă".
La clubul sanatoriului funcţionează
Biscaria au realizat ceea -ce faptul că intovărăşiţii au făcut semestru al anului au plecat în concediile de odihnă şi trata b bibliotecă. Pînă acum ea numără 350
şi-au propus. Producţia medie toate lucrările în comun la cul .concedii de odihnă şi la trata ment în diferite staţiuni balneo dţe cititori din rîndul bolnavilor şi 38 al m i n e r i l o r
la -griu a ajuns in anul trecut tura de griu, iar repartizarea, ment un număr de 816 munci climaterice se numără tov. Ioan
la 1.400 kg. la ha., adică, cu in funcţie de suprafaţa înscrisă tori, tehnicieni., ingineri şi func Vasiliu, turnător, Petru Groza, de cititori din rîndul salariaţilor sana In primul trimestru al aces Anual minerii care att vechime
peste 300 kg. mai mare decit a şi producţia medie obţinută la ţionari de la C.S.H. Astfel in muncitor la C.T.E., Ioan Pară, toriului. tui an au fost date in folosinţa în producţie beneficiază de re
ţăranilor individuali, iar recolta ha. Aşa se face că intovărăşiţii staţiunea Govora au plecat in oţelar, Trai an Gavrită furnalist minerilor încă 294 apartamente- compense de vechime. Suma plă
de porumb de 4.000 kg. ştiuleţi au putut executa lucrările agri primul semestru aii anului 46 de şl alţii. A. FARCAŞIU tită drept recompensă de vechi
corespondent şi trei cămine cu peste 540 de
la ha. O asemenea producţie cole in perioada cea mai op locuri.. Numărul, -apractafnentelor me pentru anul trecut se ridică
nu s-a întâlnit' de multe ori in timă. n¦• . ¦ ţ\ •‘ I •* y¦ e ¦;. j ¦? • date în folosinţa' lor'seridică 'din la peste 43.300.000 lei.
Sinteria. Nu este deci de mirare ¦Mergând pe linia executării Carnet cultural hunedorean anul 1956 şi pînă acum la peste ?
că numai după un an de zile de lucrărilor in comun şi la cultu
fa inaugurare, alţi membri, ra de porumb, suprafaţa de 75 2.300. In aceeaşi perioadă in că Minerii din unele regiuni care
ha. cultivată cu această plantă mine au fost create aproape lucrează timp de cel puţin- trei
in acest an, s-a repartizat pe 11
printre care se numără Ana Far- echipe, în raport cu suprafaţa In întreaga Hunedoară pregă- j — Cum să stăm, foarte bine. în practică, la bibliotecă se fac 3.200 locuri. Mai mult de 1.400 ani în producţie beneficiază de
cas, Cozma Muntean şi Paras- înscrisă de membrii care for tirilţs pe ţarini cultural in cin- Cu fetele. repet dansul „Marame- recenziile cărţilor apărute după locuinţe individuale şi-au con locuinţă gratuită. Toţi minerii au
chiva Avram au înscris şi res mează o echipă, cu scopul de a 23 August 1944. struit minerii pe bază de credi dreptul la o alocaţie de. căr
tul suprafeţei, care le rămăsese face. lucrările de. întreţinere cit Icthjd'Lă 'comitetele dS -partid, Celd $ bifygăzi'toffibifice de't'ayjg&il te acordate de stat intre anii bune pentru uzul casnic. La a-
in afara perimetrului. Ca ei au mai bine. In aceîaşVtimp, adu de întreprindere şi I M M .‘%pe ţltafie fa combinatului sini angre- ? 1954-1957. Alte 725 sint în curs ceste avantaje create minerilor
procedat şi, alţii. In plomen!ut narea, generală a. hotărât ca în cornbinat, aproape zi,ltpia saféis-, ?Şnatăjânt$icp concurs; „Pen- in anii puterii populare se a-
de faţă, din cei 181 membrii în cută despre felul programelor tru cel mai bun program“. Fie Nici I.C.S.H. nu se lasă rhai de construire.
scrişi, peşte 100. au adus în în prejos În .ceqa ce pripesc .pregă daugă reducerile tarifare la
consumul de energie electrică,
tirile programelor '--artistice'' pe i La Eforie a început construc.-
tovărăşire întreaga suprafaţă pe 'caz: că3un membru riii-şi pră ce se vor desfăşura, despre pre care din brigăzi aU adoptat pro care să le închine .zilei, de. 23 „jia- unui, mare complex sanato- asigurarea trasportului la locul
şeşte porumbul ce i se cuvine, gătirile brigăzilor,¦concursul a- grame in care reflectă succesele August. L .i *Î î .(s O h ai şj de <odihnă care se reali de muncă etc.
rare o deţin.
cestora, despre pregătirea echi deosebite obţinute în producţie Brigada artistică de agitaţie zează prin cooperarea a 15 ex
pei de dansuri, cor şi orchestra de siderurgişti m cinstea zilei de la ¦secţia montaj pregăteşte ploatări miniere din ţară, printre înalta preţuire, pe care partb
de estradă. . . de 23 August. Nu sînt însă uitaţi comedia intr-un act „Creionul care Combinatul din Valea Jiu dul şi guvernul o acordă acti
Cind Cornelia Farmazon, in- nici puţinii codaşi sau cei cer roşu" care biciuieşte cu asprime lui, Anina, trustul-Hunedoara şi vităţii rodnice a minerilor este
structoarea echipei de dansuri e taţi cu disciplina. Cîştigâtorii birocratismul, iar brigăzile de altele. Complexul va cuprinde ilustrată şi de numeroasele or
întilnitâ undeva nu se poate să concursului vor prezenta un pro la mecanic şef şi direcţia admi un pavilion de odihnă sanatoria- dine, medalii şi distincţii acor
nu fie întrebată a nu ştiu cita gram la spectacolul dat_in cin nistrativă pregătesc programe lă cu 300 locuri, patru pavilioa date acestora. Pentru aportul a-
bogate în care evidenţiază frun ne de odihnă totalizind 360 dus în muncă, în îmbunătăţirea
oară. c stea Zilei eliberării. .
— Ei, cum staji cu dansurile, Orchestra de estradă, forma taşii şi satirizează lipsurile exis locuri, club, cantină, un pavilion procesului de producţie, peste
ţia corală şi soliştii de aseme tente. Pe lingă aceste programe, administrativ etc.
ce pregătiţi ? 2.700 mineri, ingineri şi teh
nea s-au pus pe treabă. De artiştii amatori ai l.G.S.H.-şului ¦it nicieni ¦poartă astăzi cu cinste
treci pe lingă sala de repetiţie pregătesc poezii — fragmente Numărul minerilor care îşi pe diferite ordine si medalii ale
*o*o*oo«*o<>*«+^¦*+¦++«
In scurt timp la întreprinderea a acestora şi le cunoşti vechile din Cicerone Teodoreseu, Jebe- trec in fiecare an concediul de R.P.R.
Chimicr . s x f c din capital ă, va in- repertorii, vei auzi că acestea leanu, Maria Banuş, iar forma odihnă sau îşi îngrijesc să
tra în fnnctrude b.'tnare ynitate pen- au fost schimbate cu numere noi, ţia de estradă, cîntece populare nătatea in staţiunile balneo •A-
tru producerea acizilor graşi sinte — potpuriuri de cîntece romî- romîneşti şi muzică uşoară. climaterice este în conti
tici: neşti şi sovietice, iar soliştii şi nuă creştere. In primul semes Sume importante sint cheltui
corul repetă cîntece patriotice De asemenea, la clubul O. T. tru al acestui an au fost -trimişi te pentru protecţia muncii mi
Acizii graşi sintetici, obţinuţi din romîneşti, cîntece închinate se va organiza în curînd o sea la casele de odihnă şi pentru nerilor noştri. Anul trecut au
parafină oxidată cu aer, fârii prietene y etc': ¦<', ră literară închinată poeziei lui tratament mai mult de 11.000 fost investiţi în acest scop
sînt utilizaţi la produce Mihail Eminescu, seri de odihnă mineri. Peste 2.800 copii ai a- 32.180.000 lei,’din care 14.870.000
rea săpunului, a plasti- , Şi. laplub.se ţnunceşţe pentru închinate fruntaşilor in produc cestora şi-au petrecut zilele plă pentru echipament de protecţie.
fianţilor, ca produs aju a ' întîmpika ziua''de 2oiifÂugusN ţie şi familiilor lor, informări po cute ale vacanţei în tabere de Anul acesta se vor investi sume
tător în prelucrarea cau- Aproape zilnic se ţin conferin litice asupra situaţiei internaţio vară şi preventorii. Mulţi mi şi mai mari, Numai in primul
ţe pe tema dezvoltării uriaşe a nale, zile de basm. pentru copiii neri au fost trimişi la odihnă semestru s-au cheltuit aproape
ciucului Şi în alte scopuri indus- ţării noastre in cei 14 ani, dez constructorilor siderurgişti, de sau pentru tratament in staţiu 19.900.000 lei din care s-au e-
voltarea combinatului şi alte. te unde nu vor lipsi nici ¦bomboa nile din ţările prietene. xecutat, între altele, importante
triale. me legate de actualitate, se or nele. lucrări de aeraj, amenajări de
IN FOTO: Ion Paramaie şi lS' băi si altele.
trate Gheorghe cercetează probele la •»
instalaţia de sopunlfioarc. <> ganizează intUniri intre fruntaşii OOOOOO00.00.00doOOcoCOoocooooooo«dooocoooc oaoooooooooooboo COOOC.oOOOOOOOOOOOOCOCOOOOOOOCOOOCOCOOOOO00O
în pfocfucţîe şi studenţii v'eniff H O ]li AU FOST PEDEPSIŢI
Desata fin câ a m up tra im rterăşirea din Răduleşti, Maria Du 4 y I ¦-^ V!>’•
ma de la întovărăşirea din Stîn-
ceşti-Ohaba etc. m m W Jr 1 1. J f J J I 1
Metodele folosite de unele elemente altă metodă folosită' şi 'cortside-
ferit în mod „voluntar" chiar Ha-
Concomitent cu primirea de necinstite şi corupte Lungulescu, contabilul în-
care a spus că va face
In munca . pentru întărirea comunal de partid a tost repar sprijinului, concret, primit de că noi candidaţi, organizaţiile de trage importante sun: ace.asiă direcţie. Dar, cum
rândurilor partidului, rezultate tizat să se ocupe de una sau tre aceasta organizaţie de bază bază s-au preocupat de curăţi materiale din avutul era să facă acesta „ordine" cînd chiar
însemnate a obţinut în ultimul două organizaţii de bază. O a- din partea comitetului comunaJ rea lor de unele elemente cu el personal a înlesnit acţiunea. mâr
timp şi comitetul comunal de tenţie deosebită a fost acorda de partid, s-a reuşit ca numai trecut dubios care s-au strecurat multiple şi perfide. Fiecare din aces de zile sub pretextul că merge pentru şavă a lui Alexandru Crăciun . prin
partid Lăpuşnic, raionul Ilia. De tă popularizării în rîndul ţăra : în acest an. să se primească aici in rîndurile partidului'. aceia că îi încredinţa plata sala
la începutul anului 1958 şi pînă te elemente caută întotdeauna calea angajarea de munciţcti, de unde pri riilor muncitorilor de la şantier ?
nilor muncitori întovărăşiţi a ¦7 noi candidaţi de-partid. Ace O preocupare de seamă există Căutînd să-l scoată pe inculpat bas
cea mai adecvată situaţiei care, com mea deplasare'şi io f pe 'aceeaşi’pe ma curată, s-a apucai împreună cu
soţia acestuia să adune declaraţii fal
binată cu lipsa de vigilenţă şi ¦atitu rioadă îşi ponta şi fişa de acord re- se, cum că banii delapidaţi au fost
primiţi de către muncitori, lucru ireal.
în prezent au fost primiţi-in rin- principiilor care stau la baza eaşi situaţie a existat şi la or- la comitetul comunal de partid dinea de gură-cască a unor conducă tribuindu-se astfel personal ( bineîn Şi această faptă de cocoloşire a fost
descoperită, iar Haralambie Lungu
dul candidaţilor de partid aproa activităţii partidului nostru. Ifi . ganiznţia de bază de la întovă şi în ceea ce priveşte 'educarea tori duce in mod direct la atingerea ţeles şi cu ajutorul contabilului Ha- lescu aşa-zis „expertul" întreprinderii
Dampotoc a fosi obligat de lege să
pe '40 de:".ţărănj / fntcivărăsiff '-şi ' răşirea „Octombrie Roşu“' din candidaţilor de partid. In afară scopului propus. ralambie Lungulescu), cu importante ia loc în boxa acuzaţilor, alături de
adevăratul hoţ Alexandru Crăciun,
m u tM b ri' dfe 'la G.A’Â *rLn'ăppuuş?-*'1' acMuT fără partin',' c satul Răduleşti. de faptul că ei au tost încadraţi Individul Alexandru Crăciun de sume de bani.
¦1In urma judecării procesului, aces
itinafe mâi Ca urmare a muncii susţinute în învăţămintul de partid, orga pildă fiind şef de brigadă la între Aşa şi-a făcut mendrele cu banii
pe care a destăşurat-o comitetul nizaţiile de bază au fost îndru te . elemente au fost condamnate. Ale>
tucCes 'd a tă ' fin e r prinderea Bampoloc din oraşul Deva xandru Crăciun la 8 ani închisoare
corecţională şi despăgubirea sumei
seama de faptul că de ,|kl '?/fâ' fjPeĂiadic, comitetul comunal comunal de partid s-a ajuns in mate să dezbată cu ei diferite şi-a propus să sustragă din fondurile delapidate, iar Haralambie Lungules
cu la 4 ani închisoare corecţională.
chiderea porţilor partiduhlu.tir' 'mŞt a l partid a analizat felul cum ultimul timp ca în majoritatea capitole din statutul partidului, întreprinderii o anumită sumă de
pînă în anul trecut au tost pri- se desfăşoară aceaştă muncă o rg y iz 4 tfilô < > ^ Z ^ d ţ n . e p ^ li :-se hţn c^ferinte^pe te m e le Aceste elemente necinstite şi corupte
bani. El a ales desigur în această şi-au atras ura şi dispreţul unanim
al oamenilor cinsiiţi. Şi aşa cum a
fniţi doar 15 candidaţi de partid. luind măsuri corespunzătoare muna Făipuşmnic să se obţină re- partid, le sint repartizate-' -sar acţiune un procedeu porpriu care cre reieşit din dezbaterile procesului, !apia
Rezultatele obţinute sînt ur cini concrete şi sint ajutaţi de acestor elemente ar fi putut fi siri-
pentru generalizarea experienţei zultate însemnate în această pri către membrii de partid pentru dea că nu va fi descoperit. Astfel, viiă încă în faşă dacă conducerea
marea firească a măsurilor con întreprinderii Bampoloc cît şi cele
crete luate de comitetul comu pozitive dobândite de unele or vinţă. "• a duce la îndeplinire aceste sar lucrind cu brigada independent la ca lalte organe de aici ar fi dai dovadă
nal pentru sprijinirea organiza cini. Urmarea firească esté că de mai multă vigilenţă. Credem că
ţiilor de bază în această muncă. ganizaţii de bază, ca şi pentru Cei mai mulţi dintre candida nu s:a întîmplaţ încă pînă acum riera de Ungă Simeria, a început mai de acum înainte vor .face acest lu
cru.
lichidarea deficientelor , consta- ţii de partid primiţi în cursul a- intîi să' întocmească unele fişe¦ de
I, MANEA
tate.^ Cm ocazia unei aştfe! de i cestui an se străduiesc să-şi rt- poniaj fictive pe baza cărora ridica *f V o o-a-*-• » o a d « o o u «»* *•«
Iată unele din metodele .de analize s-a. constatat că în or- 1 elice continuu nivelul politic şi ca vreunui candidat să i se pre banii de la contabilitatea întreprin
muncă ce au fost folosite cu suc ganizaţîa de bază de la întovă- ideologic, au studiat la învăţă- lungească .stagiul de candida derii deşi nu avea acest drept. Pen
ces in această privinţă. Birourile răşirea agricolă din satul Brîz- ţ mîntul de partid, îşi îndeplinesc tură pe motivul că ar fi nepre tru a-i. puiea justifica, el încărca sta statului acest individ timp de cîţipn
tul de plată¦al. muncitorilor fără ca ani de zile fără ca organele din în
organizaţiilor de bază din cele nic, din cauza deficienţelor ce. cu-cinste sarcinile care le sînt gătit pentru a deveni membru banii. să - fie. achitaţi acestora. Mun treprinderi sau conducerea de aici să
11 întovărăşiri agricole au fost existau îţi organizarea ' acestei , -încredinţate de către organiz-a- de partid. cilorii semnau, dar nu aveau dreptul se seziseze. Cei care au descoperit
instruite in mod temeinic asu munci, primirea candidaţilor ; ţii le de bază respective. Mulţi Miiqcind mai departe cu ace să consulte suma înregistrată pe slai. fapta netrebnică a lui Alexandru Cră-
pra modului cum trebuie orga
nizată munca in vederea primi mergea foarte «greu. Biroul or- j dintre ei sint tn acellaşi timp eaşi perseverenţă pentru întări Ei se împăcau cu gîndul — la in- ciun, au fost iot. muncitorii. Aceştia
rii in rîndul candidaţilor de par ganizaţieţ de bază de aici nu fruntaşi în muncă.. Printre a-
tid a celor mai buni ţărani în se ocupa cu răspundere de ţă- ceştia se numără intovărăşiţii rea compoziţiei sociale a parti sislenţele şefului de brigadă — că au sezisat organele competente şi în
tovărăşiţi. In afară de aceasta, rănii întovărăşiţi cţin activul Traian Bqrca şi Olivia Moise salariul lor este aşa cum l-au primit Urma cercetărilor s-a stabilit că în
s-a pus un accent de seamă pe fără de partid, şi mai ales de de la întovărăşirea 'agricolă' din dului, Comitetul comunal de
controlul asupra telului, cum tineretul din întovărăşire tn ve- ? Lăpuşni-c, Livili Lugojan şi E-
muncesc organizaţiile de bază. derea educării şi primirii celor manoil Cercea de la înfovărăşi- partid Lăpuşnic va putea servi şi în alte luni; O parte din aceşii timpul cît Aelxandru Crăciun a de
mai buni., dintre ei în rîndul - nea din..-Brî?nic,- Ioan Fărău şi
Fiecare membru al comitetului candidaţilor de partid. In urma Sevastian Sălăjan de la întovă- ca exemplu demn de urmat pen muncitori erau pouiaţi.de căire şeful ţinut funcţia de şef de brigadă a de
tru toate organizaţiile de partid de brigadă chiar dacă se aflau în lapidat din avutul statului suma de
din raionul lila. concediu, iar banii veneau iot în bu 43.531 lei.
v. p. zunarul lui. Alexandru Crăciun. Pentru efectuarea expertizei s-a o-
* 6 -0a c i d * i-*-*-* « »-o-®-©-« I •. t l e • o i t »¦ • »-*< >* » »« * o « . * o-«