Page 36 - 1958-08
P. 36
Pag; 4 ,y Nr. f134
d rum ul so c ialism u lu i
uuijwi—Ijiffiiujni
Pentru folosirea energiei
atomice în scopuri paşnice
MOSCOVA 9 (Agerpres). — graine, certnd încetarea ime
TASS transmite : La 8 august diată a experienţelor cu arma
la Moscova şi-a încheiat lucră termonucleară.
rile seminarul internaţional La seminar au luat parte re
„Folosirea energiei atomice în prezentanţi ai diferitelor organi
scopuri paşnice şi tineretul".
zaţii de tineret şi studenţi din
Participanţii la seminar au 27 ţări. Ei au discutat proble
Ordinea de si a sesiunii Lupte crîncene PRELUNGIREA ANULUI chemat pe tinerii şi tinerele din mele folosirii fn scopuri paş
extraordinare a adunării întreaga lume să ceară guver nice a energiei atomice, precum
In ALGERIA geofizic internaţional nelor lor respectarea permanen şi contribuţia pe care tineretul
generale O . N. U . tă a Cartei O.N.U., în spiritul poate s-o aducă la această ope
PARIS 9 (Agerpres). In Al MOSCOVA 9 (Agerpres). 1959 vor ti furnizate neîntrerupt ră importantă. Participanţii la
NEV? YORK 9 (Agerpres). Sesiu nea extraordinară a Adunării Genera- ¦v geria continuă să aibă loc lup TASS transm ite: Biroul Comi căreia toate statele membre ale seminar au ascultat referatele şi
le a O.N.U., care s-a deschis la 8 august, a aprobat următoarea ordine de te crîncene între detaşamentele tetului special al Anului Geoti- centrelor mondiale ale A.G.I. acestei organizaţii renunţă la comunicările unor cunoscuţi oa
z i : „Problemele examinate de Consiliu! de Securitate în şedinţa sa din 7 au armatei de eliberare naţională a zic Internaţional a acceptat pro pentru culegerea datelor. folosirea armamentelor atomi meni de ştiinţă sovietici şi prac
Algeriei şi trupele franceze. Po punerea Comitetului naţional ce şi a celor clasice ca instru ticieni în domeniul folosirii e-
gust 1958“. trivit datelor anunţate de co din U.R.S.S. de a se prelungi Chapman a relevat de aseme ment al politicii lor. La pro nergiei atomice în scopuri paş
In cadrul şedinţei au luat cuvin tul reprezentantul U.R.S.S. A. A. So mandamentul francez, in timpul A.G.I. nea cu satisfacţie hotărîrea de a punerea delegaţiei japoneze, ma nice şi au vizitat o serie de in
acţiunilor militare care s-au des se organiza în următorii 2-3 joritatea participanţilor la se stitute care desfăşoară lucrări
bolev, delegatul S.U.A. Lodge şi secretarul general al O.N.U. Hatnmarsk- făşurat la 7 august pe teritoriile ani o ridicare cu folosirea azi minar au hotarît să trimită lui în acest domeniu.
Eisenhower şi MacMillan tele-
joeld. departamentelor Constantine şi In legătură cu aceasta, prof. mutului magnetic pe plan irion-
La propunerea preşedintelui, în şedinţa sa din 8 august, sesiunea nu a
Alger au fost ucişi 20 de patri Svdnev Chapman, preşedintele dial, ca parte integrantă a Anu- Declarafla liderului opoziţiei libaneze
început examinarea fondului problemei care figurează pe ordinea de zi. Ur- ţ )
oţi algerieni. Comitefului special, a declarat lui Geofizic Internaţional. O a-
mătoarea şedinţă a Adunării Generale a O.N.U. va avea loc la 13 august. ~0~ unor corespondenţi de p resă: semenea ridicare se efectuează BEIRUT 9 (Agerpres). Fos- noaş.te nici o delegaţie libaneză
Toate grupurile de lucru din in condiţii mai bune atunci cînd iul preşedinte de Consiliu al LJ- care va participa la Adunarea
Al cin cilea volum cadrul celei de a V-a adunări a activitatea solară este mai puţin banului, Saeb Salam, lider al Generală a O.N.U. şi care va
Comitetului special al A.G.I. au intensă decît cea înregistrată în opoziţiei, a făcut o declaraţie fi expresia unui trecut politic
Plecarea îa New York a delegaţiei U R.S.S. al C ă rfii Albe acceptat propunerea de a se cursul A.G.I., cînd petele sola- în care subliniază că „Frontul împotriva căruia poporul liba-
prelungi Anul Geofizic Interna- re au trecut prinfrun maxim. uniunii naţionale nu. va recu- nez a luat armele în mîini“.
la sesiunea extraordinară a Adunării Generale asupra complotului Ridicarea va permite să se stu
contrarevoluţionar ţional: Comitetul consultativ a dieze amănunţit geomagnetis-
a 0. N. U. a lui Imre Nagy rezolvat de asemenea această mul si curenţii telurici care sînt
problemă în sens pozitiv. generate, după cit se pare, in
MOSCOVA 9 (Agerpfres). — nerale a Organizaţiei Naţiunilor BUDAPESTA 9 (Agerpres). centrul planetei noastre. Uniu Economia vest-germană sub dominafia
După expirarea celor 18 luni nea Sovietică, singura ţară care
TASS transmite: In diminea Unite. După cum anvinţă agenţia MTI, (termenul la care era limitat dispune de o navă magnetică — monopolurilor
ţa zilei de 9 august a plecat pe In aceeaşi zi a plecat la New direcţia-informaţiilor de pe lin Anul Geofizic Internaţional), goeleta „Zarea“ — poate acorda
gă Consiliul de Miniştri al Re programul de cercetări va ti un mare ajutor în aceste cerce BONN 9 (Agerpres). — TASS tracţia de cărbune din R.F.G...
calea aerului la New York de York .delegaţia ucraineană în publicii Populare Ungare a prelungit fără modificări sau tări. a n u n ţă : Buletinul de presă Din aceste uniuni monopoliste
legaţia Uniunii Sovietice, con frunte cu L. Palamarciuk, mi publicat cel de-al cincilea volum completări esenţiale sub con „Parlamentarisch Politischer
al Cărţii Albe intitulate „Com ducerea celor două organizaţii Silit convins, a declarat Sy'd- Pressedienst“ subliniază că con* fac parte grupul Tiessen, con
dusă de Andrei Gromiko, minis nistrul Afacerilor Externe al plotul contrarevoluţionar a lui — Comitetul de încheiere al ney Chapman în încheiere, că centrarea producţiei în industria cernele Krupp, Flick, Akeins-
trul Afacerilor Externe al R.S.S. Ucrainene, şi delegaţia Imre Nagy şi al complicilor A.G.I. şi Consiliul consultativ. Anul Geofizic Internaţional pre grea . vest-germană a atins a-
Bielorusă în frunte cu V. Kise lungit, pe care l-am denumit co proape nivelul din anul 1938 şt tal — Union, Hute —¦ Hoffnun-
U.R.S.S., la sesiunea extraordi lev, ministrul Afacerilor Exter săi“. In ceea ce priveşte programe laborare geofizică internaţiona continuă să crească ca urmare gshutte, Mannesmann, Hosch
ne al R.S.S. Bieloruse. le de cercetări în Antarctica şi a politicii duse de guvernul
nară specială a Adunării Ge- cercetări oceanografice, prelun lă pe anul 1959, va duce la o şi R. F. Germane. Ag., Klockner Werke Ag.
girea sau modificarea lor va fi Buletinul aminteşte că în a-
Această carte care are 160 efectuată de comitetele speciale mai mare apropiere intre oa După cum arată acest bule
de\ resort. Aîaterialele rezultate tin, în prezent în R.F.G. există tiul 1938 în Germania existau
„caplilismul pierde întrecereau de pagini conţine noi materiale din observaţiile făcute in anul menii de ştiinţă din diferite ţări opt concerne principale care
documentare obţinute în cursul şi va da rezultate excelente. controlează aproximativ 80 la de asemenea 8 concerne princi
Un articol ai revistei engleze „Worlds News“ procesului lui Imre Nagy şi pale care ţineau în miinile lor
complicilor săi .şi care demască sută din întreaga producţie de în total 90 la sută din produc
fontă şi oţel şi o treime din ex-
LONDRA 9 (Agerpres). Sub iere Bright, are motive să se rolul criminal al grupului Nagy -n- ţia de fontă şi oţel'şi 50 la sută
titlul „Capitalismul pierde în teamă de influenţa pe care o în evenimentele contrarevoluţio din extracţia de cărbune din
trecerea“ revista „Worlds News“ exercită asupra opiniei publice nare, legăturile acestui grup cu 400 filme ştiinţifice vor fi turnate ţară.
a publicat articolul economistu forţele reacţionare interne şi
lui ’John Bright in care acesta din întreaga lume superiorita cercurile imperialiste occidenta
compară dezvoltarea economică tea socialismului. le.
a Uniunii Sovietice cu cea a ţă <x>- ; CO
rilor capitaliste. Autorul artico Scopul vizite! lui Dulles în U. R. S. S. Creşterea criminalităţii
lului scrie că în timp ce in ulti în Germania occidentală
mii zece ani producţia în S.U.A. în Brazilia AfDSCOVA 9 (Agerpres). — nergia atomică în scopuri paş
a crescut cu 25 la sută, iar in TASS anunţă : Planul de trei nice — in transport, geologie,
ani de dezvoltare a cinemato-
Anglia cu 40 la sută, Uniunea agricultură, medicină. BONN 9 (Agerpres). — ADN proximativ un milion de crime
graiiei sovietice de popularizare Vor fi create o serie de tihne transm ite: In anul 1957 statis au rămas fără dezlegare. Ziarul
Sovietică îşi dublează produc MOSCOVA 9 (Agerpres). — de către republicile din America a ştiinţei prevede turnarea a tica., vest-germană a înregistrat
peste 400 de filme. ...... asupra automatizării şi teleme- |)eş.te„l,Ş milioane delicte. A: „B'drfner Generalanzeiger“ a pu
ţia industrială la fiecare şapte Comentînd recenta vizită a se Latină a agresiunii imperialiş canizării în,,,industrie,.., ,as,upr-a ceasta cifră este cu aproape blicat la 8 august un articol in
Jumătate din aceste filme voi realizărilor oamenilor de ştiinţă 250.000 mai mare decît cea din
ani. cretarului de stat al S.U.A. Dul- tilor americani în Orientul arab. ţi consacrate progresului tehnic sovietici în domeniul construc anul 1953. Marea participare a care analizează cauza creşterii
în U.R.S.S. Un ciclu de filme ţiei de maşini şi construcţiei de tineretului la delicte este consi criminalităţii şi ajunge la con
Bright subliniază în continua les în Brazilia, ziarul „Izves- Tocmai din cauza aceasta, con va vorbi despre cercetările so avioane, asupra progresului fn derată ca o împrejurare care in
industria cărbunelui şi metalur spiră teama. Numărul cazurilor cluzia : „Bazîndu-ne pe evolu
re că nivelul de frai în ţările tia“ scrie că în cursul tratati tinuă „Izvestia“, Dulles a a- vietice în cosmos. Unul din a- gică. nerezolvate creşte de asemenea ţia de pînă acum trebuie să a-
ceste filme va face cunoscut în permanenţă. In anul 1957 a-
socialiste creşte mai repede velor cu persoanele oficiale din vut nevoie de născocirea despre spectatorilor observaţiile asu Peste 17 filme vor fi consa jungem la concluzia că societa
pra mersului sateliţilor artifi crate literaturii şi artei. tea noastră este un eldorado al
decît în ţările capitaliste. In Brazilia, Dulles a refuzat cate aşa-zisa „agresiune comunistă“ ,
criminalităţii“.
Occident producţia de mărfuri goric să discute problemele pri de data aceasta, e adevărat,
de consum rămins la acelaşi ni vind dificultăţile economice prin „indirectă“, cu ajutorul căreia a
vel -timp de mai mulţi ani. In care trece Brazilia ca urmare, încercat să intimideze opinia pu
ţările socialiste producţia măr în primul rînd, a dominaţiei mo blică din America Latină. Pero-
furilor de consum a sporit în nopolurilor americane. Dulles, rînd despre inexistenta „agresiu
ultimii ani într-un ritm mult arată ziarul, nu se interesează ne comunistă", Dulles a căutat ciali efectuate de oamenii de Trataţiile militare americano-yesf-pmane
mai rapid şi, conform planului, însă de loc de dificultăţile eco de ¦asemenea să abată atenţia ştiinţă sovietici.
va spori într-un ritm şi mai ra nomice prin care trece Brazi popoarelor din America Latină
20 de filme vor arăta telul
pid în viitorul apropiat. Produc lia. In centrul tratativelor el a de la amestecul continuu al cum este folosită in U.R.S.S. e- BONN 9 (Agerpres). — La vice amiralul Ru.he. Presa relatează că această
ţia de încălţăminte in Anglia pus jiroblema... „agresiunii co S.U.A. in treburile interne ale
8 august au avut loc la Bonn Potrivit comunicatului oficial, întrevedere a lui Taylor cu
a sporit cu 0,4 la sută, iar în muniste indirecte“. In timpul ţărilor lor, îndeosebi de la re
tratative intre generalul Taylor, în cursul acestor tratative au
U.R.S.S. cu 39 la sută. Produc vizitei în Brazilia, a ra tă ’ziarul centa agresiune armată ameri A. Stevenson şeful de stat major al armatei fost discutate „probleme mili Strauss a avut loc în timpul
ţia de frigidere a sporit în An „Izvestia“, Dulles şi-a propus cană în Cuba. a sosit în Polonia americane, şi Strauss, minis tare cu caracter general şi în „călătoriei sale de inspecţie“
glia cu 26 la sută, iar in Uniu-- drept scop să lichideze fisurile deosebi în legătură cu înarma prin garnizoanele americane
nea Sovietică de 224 ori. In apărute în ultimul timp in fai Vizita lui Dulles in Brazilia, VARŞOVIA 9 (Agerpres). — trul Apărării al R. F. Germa rea Bundeswehrului“. Partici dislocate în ţările vest-europene.
timp ce producţia de motoci mosul sistem panamerican, în scrie în încheiere „Izvestia“, es PAP transm ite: La 8 august a ne, la care au participat de a- panţii la tratative şi-au concen După cum se ştie, aceste garni
clete a scăzut in Anglia cu 37 jghebat de S.U.A. Vizita lui te încă o dovadă a dificultăţilor semenea principalii reprezen zoane americane şi îndeosebi
crescînde pe care Ie întîmpină
la sută, in Uniunea Sovietică ea Dulles a urmărit, nu tocmai in politica aventuristă a Washing- s..o..s..i.t...î.n....P..o..l..o..n..i.a. i..n..t.r-o_ v--i-z-i-t-ă---n-e- tanţi ai comandamentului Bun- trat atenţia asupra planurilor de îrupele americane din R. F. Ger
tonului în ţările Americii La- I oficială liderul partidului demo deswehrului, generalii Heusin- înarmare a Bundeswehrului cu mană au fost folosite de coman
a crescut cu 141 la sută. ultimul rînd, şi sarcina de a tine. | crat al S.U.A., A. Stevenson. ger, Rettiger, Kammhuber, şi arma rachetă modernă. damentul american pentru reali
zarea intervenţiei armate a
Capitalismul, scrie in înche- ! asigura sprijinirea fără rezerve In ajunul întrevederii din 8
august dintre Taylor şi Strauss, S.U.A. în Orientul apropiat. In-
Evenimentele internaţionale care văd din nou, în felul acesta, că rigiditate. Pasă-mi-te, condamnarea a- ziarul „Reiniche Post“, din a- trucît. în comunicat se vorbeşte
au în Uniunea Sovietică şi R. P. Chi gresiunii anglo-americane în Liban şi propierea cercurilor Uniunii despre faptul că în timpul tra
ALE SĂPTĂMÎNII neză, prieteni sinceri şi devolaţi. Iordania înseamnă in limbaj imperia creştin-democrate, a anunţat că tativelor dintre Taylor şi Strauss
list... rigiditate. ministrul Apărării al R. F. Ger au fost discutate „probleme mi
O forjă giganiică de nebiruit Puterile imperialiste, însă, nu vor Pură şi presa capitalistă a fost ne mane aşteaptă ca in cursul a-, litare cu caracter general“, la
putea să ignoreze la nesfîrşii existen voită să recunoască însemnătatea u- Dar nu acesta e principalul. Presa cestor tratative să Ii« discutată Bonn se consideră că aceste tra
Săpiămina care se încheie astăzi la Pekin constituie un avertisment ho- ţa uneia din marile puteri ale lumii. riaşă a documentului sovieto-cliinez. capitalistă reacţionară flecăreşte de problema termenelor de livrare tative sini legate de acea si ă
nil a joşi lipsita de asemenea eveni tării dat acelora care nesocotesc vo Republica Populară Chineză există pen Ziarul francez „Combat", de pildă, fiecare dată cînd ţările lagărului so către Bundeswehr a armei ra
mente care să reţină atenţia ' generaiă inţa unanimă a popoarelor lumii şi e tru toate popoarele lumii şi aceasta e scris că acest comunicat aminteşte încă cialist se pronunţă kotărit şi ferm chetă americane care poate fi intervenţie a trupelor americane
a opiniei publice mondiale. In afară menii să trezească la realitate pe toţi lucru principal. Iar faptul că ea face odată cercurilor conducătoare din Oc pentru pace, împotriva războiului. Fapt folosită atît cu încărcătură obiş în Orientul apropiat şi, desigur,
cie cele legale de evoluţia situaţiei din zeloşii adepţi ai războiului, care se parte din marele şi puternicul lagăr al cident cit de puternic şi mare este e că deocamdată atît S.U.A. cit şi An nuită cît şi cu încărcătură ato de planurile războinice ale
regiunea Orientului apropiat şi mijlo agită de zor In ultima vreme. socialismului, e un motiv în plus de lagărul socialist, Ostilă politicii de glia n-au îndrăznii să-şi extindă agre mică. cercurilor guvernante ale S.U.A.
pace promovată de Uniunea Sovietică siunea .lor in Orient, deşt la început in această regiune.
şi Republica Populară Chineză, presa se declarau in acest sens. Şi acesta
InGermaniaoccidentală ucigaşilor
reacţionară a comentat şi ca — în fe e un succes al forţelor păcii din lu
lul ei — comunicatul sovieto-chinez. mea întreagă, în rîndul cărora Uni
ciu, evenitnenlul principal care s-a si Deşi Republica Populară Chineză nu bucurie pentru toţi partizanii păcii din Apelirtd la metode din arsenalul pre unea Sovietică şi Republica Populară fascişti li se plătesc despăgubiri
tuat pe primul plan al actualităţii in e recunoscută ojicial de guvernele de liunea întreagă. Aceştia văd în docu sei burgheze, aceasta pune pe seama Chineză şi-au spus un cuvint atît de
ternaţionale este recenta înfilnire din la Washington, Londra, Paris eic., ea mentul semnat de curind la Pekin o U.R.S.S. şi R P. Chineze o aşa-zisă... hoiărît. şi pensii
tre tovarăşii N. S. Hruşciov, preşe există în realitate şi realitatea nu poa pavăză sigură a păcii, o chezăşie a
dintele Consiliului de Miniştri al te fi ignorată. Dealtfel, imperialiştii au securităţii mondiale. Primele ecouri Sarcina Adunării Generale O. N. U. HANOVRA 9 (Agerpres).— „Gruppentiilirer SS“, persoană
U.R.S.S. şi Mao Tze-dun, preşedintele o tristă experienţă. în materie de ale înlîlnirti dintre tovarăşii N. S. ADN transmite : In Republica de încredere a lui Hitler, acuzat
Republicii Populare Chineze. „reuliiaie" şi se conving, uneori, des Hruşciov şi Mao Tze-dun aleslă în Agresiunea imperialistă continuă să vă. In cuceste împrejurări, din iniţia Federală Germană ucigaşii tas de numeroase crime grave; a
tul de tîrziu de ea. De aceea, exis mod convingător cit de mari sini for ameninţe cauza păcii in Orientul a- tiva şi ca urmare a eforturilor insis oişti şi complicii la crimele in primit pînă în anul 1956 o pen
Cum e şi firesc, întilnirea dintre doi tenţa şl mersul mereu lot mai avîn- ţele păcii, care s-au unit în năzuinţa propiat şi mijlociu. Ignorînd cererile tente ale Uniunii Sovietice, vineri 8 grozitoare ale fascismului hitle sie importantă.
'conducători a două mari puteri ale tat înainte al Republicii Populare Chi unică de a apăra cauza păcii. legitime ale popoarelor, S.U.A. şi An august ora 17 (ora New York-ului) a rist primesc despăgubiri şi pen
lumii are o deosebită imporlanţă în neze nu poale să nu fie remarcat de glia continuă să transporte oameni şi început o sesiune extraordinară specia sii. Mai mulţi demnitari ai Rei Karl Donitz, fost mare ami
actualele împrejurări internaţionale, întreaga lume. Ca ţară cu cea mai Cuvintele aspre la adresa agresiu armament în această regiune. In pre lă a Adunării Generale a O.N.U. pen chuiui nazist au primit posturi ral, criminal de război, numit
cînd imperialiştii anglo-americani se mare populaţie din întreaga lume, a nii şi avertismentul clar şi hofăr'd a- zent, în regiunea Orientului apropiat tru a examina cu menţiune de urgen bine retribuite în ministerele de de Hitler succesor al lui, pri
joacă din nou cu jocul, săvîrşind o doua ca suprafaţă, R. P. Chineză este dresat agresorilor nu a mers la ini sau in vecinătatea acestuia sini con ţă măsurile ce trebuie luate pentru la Bonn, In organele adminis meşte o pensie în calitate de
agresiune împotriva a două popoare o mare putere care are de' spus’ un ma aventurierilor imperialişti din O- centrate trupe cu un efectiv de 70.00.0 încetarea agresiunii anglo-americane în trative, tribunale, precum şi în contra amiral.
arabe — libanez şi iordanian. De a- cuvint tot mai greu în rezolvarea pro rientul arab. Ele au fost insă primite oameni. La bazele aeriene americane Orientul apropiat şi mijlociu. E de da industrie. Aceste fapte sînt re
ceea, comunicatul dat publicităţii în blemelor internaţionale actuale în Asia cu mare încredere şi siguranţă în şl engleze din această regiune şi pe toria Adunării Generale de a găsi cele afirmate în broşura editată de Ermard Milch, fost feldmare
urma convorbirilor dintre sejul gu- de sud-est şl în întreaga lume. E o cauza păcii de toate popoarele lumii. navele port-avion se -găsesc 100 de a- mai bune soluţii de curmare a unei guvernul landului Saxonia in şal, locţiitor al lui Goring, or
vernului sovietic şi preşedintele R. P. anomalie flagrantă faptul ¦că prin jo Hotărîrea comună a Uniunii Sovietice ferioară sub titlul „Ucigaşilor li ganizatorul uzinelor aeronau
. Chineze a fost primit cu un uriaş in cul de culise al puterilor occiden şi a Republicii Populare Chineze de oioane. Forţele navale ale acestor pu agresiuni imperialiste brutale, de a se plătesc milioane“. Broşura tice subterane, primeşte o pen
teres în Uimea întreagă. Spre bucuria tale marea Chină populară e ' frustată a face toiul pentru slăbirea încordării cuprinde peste 50 de asemenea sie lunară de 1.300 mărci .şi
întregului lagăr . al socialismului, re de locul legitim ce-i revine de drept internaţionale şl preînămpinarea ne teri numără în această regiune pînă reda omenirii întregi speranţă şt în cazuri. Astfel, în broşură figu
afirmarea unităţii depline de vederi în Organizaţia Raţiunilor Unite, aces norocirilor unui nou război mondial a rează : in afară de aceasta deţine uri
dintre Uniunea Sovietică şi ’R. P. Chi ta fiind ocupat de reprezentantul ca fost primită cu uriaşă satisfacţie afît la 150 de nave de luptă şi de de credere în stabilirea păcii , şi secu post bine retribuit în îndusirie.
neză în momentul de faţă are o deo de oamenii muncii din ţările socia Sep’p Dietrich, oîiţer superior
davrului politic Cian Kai-şi. barcare. rităţii in regiunea Orientului apropiat SS, încă înainte de anul 1933 Erich Roder dosi mare ami
sebită însemnătate. Documentul semnal liste cil măi ales de popoarele arabe, ral, criminal de război, primeş
Astfel, 'după ciim së vede, primejdia şi mijlociu. te o pensie lunară din anul
1953.
unui ¦război n-a încetat. Dimpotri- CONSTANTIN MACOVEt
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188j 189(73. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T, T.R, nr. 236.820 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: InVreprinderea Poligralică j MAI“ — Deva.