Page 38 - 1958-08

r i2 DRUMUL SOGIALISMULUI Nr. 1135
sa

In tabără o vacantă plăcută j l apărut Oameni neisprăviţi

încă de departe se aude sune­ ca e din Dobra şi e fiică de ţă­ pună la Încercare isteţimea şi a- Să zicem că eroul nostru e trudi, cel de odinioară şi copleşiţi de duioşie — Şi eu aş fi jurat că ai rămas lâ
tul goarnei şi răpăitul tobelor. Pe ran întovărăşit. In tabăra de la gerimea pionierilor. blond, elegant şi întotdeauna preocu« am început să ne amintim. striing...
catang suie uşor drapelul roşu. Dobra sînt în total 142 de co­ pai de a părea deştept, dar nu aşa un
Pionierii au făcut careul de di­ pii. Sub supravegherea directă a Vorbind de condiţiile de hra­ deştept obişnuit, ci unul din cale-aţa- — Hei, să-l vedeţi pe cutare, spunea ¦— Nu, nu mi-a plăcut.
mineaţă şi privesc pe cerul al­ învăţătorilor şi a instructorilor nă şi cazare, putem spune ace­ ră. Mă rog, dacă e cineva căruia să portarul, e sudor şi a ajuns fruntaş — Păi aşa părea.
bastru Cum flutură drapelul pur­ de pionieri, copiii irt petrec zi­ laşi lucru: există preocupare. nu-i convină faptul că eroul e blond, neastlmpăratul. Ziceam eu că... — Eh, eram mic şi...
puriu. Ziua de tabără a început. lele minunate aile vacanţei. In atunci poate fi şi brunet. Aşadar, blond — Iar acum ?...
Dormitoarele sînt frumos îngriji­ sau brunet, după preferinţă. — Dar pe cutare, sărea şi mecani­ — Acum?.. Acum sînt... inginer.
Acolo, la Dobra sînt pioneri ve­ fiecare zi, în planul de muncă cul. Aaa, s-a făcut om mare, jos cu Mă bucurai sincer.
te, toţi copiii au costume din ta­ pălăria. E maistru şi e priceput de i-a — Da? ce fel de inginer?
mers vestea.
niţi din toate colţurile regiunii, al taberei sînt înscrise alte ac­ bără. Masă li se serveşte de 5 Pe acest erou, blond sau brunet, l-am — Constructor...
— Şi cutare e inginer, se amesteca Cuvintele ii scăpară flegmatic Ca şi
fiice de mineri, siderurgicii, co­ tivităţi. Cele mai îndrăgite de ori pe zi. Pionierii din tabăra de cunoscut cu ani in urmă. Era un băiat iar portarul. Spuneam eu încă de a- cînd acest lucru ar fi însemnai pentru
la Dobra, ca şi din alte tabere şi cuminte, aşezat şt destul de modest, tunci că... el un nimic.
lectivişti .întovărăşiţi. pionieri sînt excursiile şi băile colonii din patria noastră se bu­ învăţa, după cit fin minte, meseria de Na putui să nu mă nedumiresc.
cură azi de o copilărie fericită, a porunci strungului. 11 urmăream a- Din tumultul acestor amintiri ţîşni — Şi atunci cum de nu eşti în me­
Copiii au spus şcolii la reve­ la riu. lipsită de griji. deseori cu privirea şi căutam să fni-l alunei şl figura blondului sau bru­ serie ?
închipui cum va arăta atunci cînd rui netului mea erou. Nerăbdător întrebai. ¦— Deh..:
dere şi s-au împrietenit cu fru­ In tabără, s-a format şf o e- ¦Ne-am despărţit şi toi timpul mă
SCHIŢA frămlnta gîndul: „Ce s-a întîmplai cu
moasa vacanţă. Să vă facem cu­ thiipă de volei. Cu detaşamentul va mai fi elev, ucenici atunci dnd acest om ?".
va fi mare, stăpîn pe ioate secretele — Ştiţi, era unul aşa şi aşa... vă Răspuns acestei întrebări -am primit
noştinţă cu cîteva din aceste pio­ celor mici s-a organizat un con­ Alba lu lia : aduceţi aminte ? Ce s-a ales cu el ? doar a doua zi şl tot de la portar.
— ...Păi, să vedeţi, dumnealui e un
niere. Măria Tămaş, e din Lu- curs de coardă şi multe jocuri de C r o n i c ă de î n t r e c e r meseriei îmbrăţişate. Şi, întotdeauna Cei doi şi-au amintit. fel de... neisprăvit. Îşi zice inginer, dar
în asemenea clipe, îl vedeam stînd a- — Da, nu s-a schimbat prea mult la nu-i nici un fel de inginer / şi-o pără­
peni, tatăl ei lucrează ca meca­ atenţie. chip, aiîi doar că e mai înalt şl... sit meseria şi s-o făcut ci-că inspector.
— Şi?... Ce-o fi insped în d asta el ştie, da-i pă­
nic în mină. A plins mult cînd Micii artişti amatori pregătesc In întreprinderile şi instituţiile din terioare. Felul în care se munceşte în plecat asupra strungului şi urmărind — Eh, ce să mai vorbim... cat. Zău că-i păcat. Rîde lumea de el,
încordat cu ochii lui limpezi, ageri, — E desigur strungar? de fala lui cu ingineria, că doar ioţt
a venit aici, dar acum n-ar vrea acum şi un program artistic sur­ Alba lulia, ziua de 23 August este luna curentă, ne îndreptăţeşte să cre­ cum se naşte cutare sau cutare piesă — Deh... ştiu că nu-i. Că putea fi, as'ta-i altceva
nouă. Spun drept că îmi era drag şi Şi n-au mai vrut să-mi vorbească şi încă ce mai inginer ieşea din el,
să mai plece. Lucia Vlad, o fe­ priză pentru focul de tabără. Cu întîinpiniată 'cu realizări de seamă. Pen­ dem că ziua de 23 August va fi săr­ mă simţeam bucuros cînd ocazia îmi despre el. In schimb mi-au spus că-L A luat-o însă razna. Şi, tată-l acum...
prilejuia vreo discuţie cil ei. Vorbea pot îniilru în ¦fiecare seară prin parc. inginer de paie, aşa-i zic ioţi.-
tită ou ochi mari şi frumoşi, mi-a pionierele cele mai mari se va tru obţinerea unor rezultate bune s-au bătorită cu succese însemnate în aşezat şi gînditor, de parcă viaţa nu Aţi ghicii desigur că îndată ce s-a în­ De atunci l-am Intîlnit de multe ori
i-ar fi stat înainte ci in urmă. serat m-am găsit pe aleile parcului. pe eroul mea şi întotdeauna mă gtn-
povestit despre tatăl ei care e la- organiza în zilele viitoare un joc luat şi măsurile corespunzătoare, fixîn- muncă. Doream să-l văd. dese ca amar la cel ce era şi la cel ce
Apoi, s-a făcut că ne-am despărţit. N-am aşteptat prea mult şi a apă­ e acum.
minafor, mu a spus că sînt 5 de orientare turistică, mai ales du-se obiectivele asupra cărora să fie ? Minat de treburile muncii, eu am ple­ rut. Era întocmai după cum îmi fu­
cat, iar el a rămas să se desăvîrşeas- sese descris. L-am acostat şi prima da­ Dezertor de pe frontul muncii, stă to­
fraţi şi încă un am ănunt: a ter­ că pînă acum s-au făcut atîtea orientată munca: Gifra 5 reprezintă procentul de redu­ că in slrungărit. înainte de a pleca, tă m-a privit nedumirit, apoi cînd m-a lănit ia adăpostul anat titlu vremelnic
n-am putut să mă rabd ca să m i dau recunoscut a izbucnit. de inspector şi a unui titlu împrumutat
minat anul şcolar numai cu no­ excursii de cunoaştere a acestor De pildă, colectivul fabricii de în­ cere a preţului de cost pe primul se­ prin clasa lui. l-am strîns mina. — Dumneavoastră sînieţi tovarăşe..-. de inginer.
Ne-am aşezat pe o bancă.
călţăminte „Ardeleana“ şi-a propus a- mestru al anului curent. Şi în luna Iu­ — Să mergi mimai tot aşa şi... — Ce bine că te-am văzut, începui Şi, de aceea am scris aceste rlnduri
— Nici o grijă, mi-a răspuns el li­ eu, ce faci? Unde lucrezi? pentru că poate mai sînt tineri ce pol
te de -8, 9 şi 10. Viorica Gliirca locuri. Se confecţionează acum lingerea unor obiective, din oare spi­ lie au fost obţinute rezultate bune, dc- niştit şi sigur de parcă asupra acestei La început se arătă puţin stînjenit. fl toiul în viaţă, dar care, amăgiţi de
chestiuni nu mai încăpea discuţie. Apoi răspunse oarecum în silăi ieflinătăţi, ajung nimic, ajung să se
şi Didîna Pavel au venit aici sfeguleţe, semne indicatoare, bi­ cuim cîteva: depăşirea planului de păşindu-sc planul de producţie cu 4,2 — La direcţia x, sînt inspector. Ul­ hrănească doar cu iluzia că iotaşi sînt
? timul cuvînt îl sublinie. ceea ce cu adevărat puteau să fie.
tocmai din Sebeş, Viorica Stoi- leţele şi multe surprize care să producţie cu 500 perechi de încălţă­ la sută şi planul productivităţii mun­
Faptele au curs de alunei din plin, VASILE AFLOAREI
minte, folosirea metodelor înaintate de cii cu 5,7 la sută. De bună seamă că evenimentele s-au succedat năvalnic şi
întîmplarea a făcut ca exact după 10
muncă, economii de materii prime şi aportul muncitorilor Nicolae Tudor, ani, paşii să mi se dbaiă din nou prin
orăşelul unde eroul nostru, blond sau
materiale în valoare de 7.000 lei, redu­ Aron Hila, Victor Dadeş, nu poate ii brunet, rămăsese în urma mea pe bu­
ze cu încredinţarea„nici o grijă". De
cerea preţului de cost cu 2 la sută, trecut cu vederea. m-aşi apuca să scriu aici despre iot
ce am găsit nou, despre toate marile
ii.V. '. : >' ::¦' ' organizarea unui schimb de onoare în­ Succesele de care am vorbit, îndrep­ prejaceri ce au avut loc de cînd ple­
casem, ar însemna să renunţ ta subiec­
tre 15—20 august. Ana Magda, Elena tăţesc pe muncitorii întreprinderii „Ip- tul propus şi să epuizez întregul spa­
ţiu ce mi-a joşi acordat, mimai cu re­
Dubaş, Gheorghe Jica, Ioan Popa, Ma- rodcoop“ să fie convinşi că ziua de darea sentimentelor de admiraţie şi
legitimă mîndrie ce fn-au cuprins. De
ria (M ea, Ioan Sevestrian, sînt cîteva 23 August va fi întîmpinată cu noi aceea, mă voi abţine.

din numele muncitorilor, care în cin­ realizări. Am umblat cîteva zile la rund, vizi-
iînă străzile noi ce luaseră fiinţă, par­
stea marii sărbători s-au angajat să PETRU TOMA cul minunat, iealrtil nou şi nu mai
şliit cile edificii răsărite ca din pă-
den rezultate ce depăşesc i>e cele an­ de la subredaciia noastră voluntară mlni. Aşa am ajuns şt la vechea şcoa­

---- — —- lă. Din cei de odinioară mai rămăsese

S e a ra tinerilor

Din iniţiativa comitetului de rile executate la I.C.S.H., lu­ ÎNALTA PREŢUIRE
întreprindere şi a comitetului crări care au 'constituit pentru
m U.T.M. a I.C.S.H., joi 7 august studenţi o adevărată şcoală, iar a muncii de m in er
i l , »**' s-a organizat o seară a tinerilor tinănil Ştefan Gaftone, fruntaş
W j v ^ .!fl’í'W % V - fruntaşi in producţie şi a stu­ in producţie, a împărtăşit din (Urmare din pag. l-a) şitz, inginer m iner: PREPARAflA PE-
ţîtw tj* denţilor veniţi in practică. Cu cele învăţate de la studenţii ti­ TRILA: Dumitru Marcu, lăcăiuş, Adal­
•jiff acest prilej s-au prezentat trei mişoreni. Michiev, Iosif Toth, loan Beneş, Şte­ bert Hirsck, electrician ; PREPARA-
referate. In primul, studenta Ma­ fan Diciuc, loan Zilahi, Petru Tătar, ŢlA LU PEN I; Simion Alatyaş, Mihai
|:o|§ii rfa Avram din anul III al facul­ Referatele ţinute, pe lingă fap­ mineri, loan Merlac, sudor, Emil Mu- Jura, mecanici: U.R.U.M.P.: Viorel/
' Cok tăţii de construcţii din Timişoa­ tul că au constituit un schimb ru, inginer: A1INA ANINOASA: Ni­ Anghel, strungar, Lazăr Jugariu, Mi­
ra a vorbit despre felul în ca­ de păreri şi experienţă, ele au colae Mujnai, Remus Cosma, Alexan­ hai Kecsedi, lăcătuşi, Ştefan Voinici,
re au fost ajutaţi studenţii să dus la stringerea legăturilor dru I. Crecan, Remus Moisiu, Nicolae tinichigiu, loan Ghenea, tehnician;
pună în aplicare cunoştinţele Gh. Fcier, Viorel Hening, Gheorghe O.C.M.M.: Ernest Mihaly, lăcătuş, Vic­
teoretice. Studentul Victor Her- dintre muncitori şi studenţi. Buigaru, loan B'.edea, mineri, liie le- tor Galeriu, constructor: UZINA E-
man din acelaşi an al aceleiaşi ran, maistru miner, Iosif Boldor, Ni­ LECTRICÂ VULCAN: Dincă Pardos,
facultăţi a vorbit despre lucră- Seara tinerilor fruntaşi şi a stu­ colae Furdui, dulgheri, Spiridon Dinu- lăcătuş :. G.C.V.J. î Ştefan Todea, in­
iescu, inginer electromecanic; MINA giner miner, Carol Şerban, maistru
denţilor s-a terminat cu o reu­ VULCAN: loan Vişa, Nicolae Moraru, mecanic.
Iosif Nicheislci, Emeric Biro, Traian
niune. lovi, loan Pasca, Gheorghe Drob, Io­ Pline de căldură au fost cuvintele
sif Moraru, mineri, Cornel Petruţ, lă­ prin care cei decoraţi au mulţumit
Creseatoare de păsări fruntaşă ic,.„ doar portarul şl mecanicul de la ca- cătuş, loan Bernath, fierar; MINA partidului şi guvernului pentru înal­
zanele caloriferului, Încolo, elevi noi, LU PEN I: Andrei Ciuciu, Gheorghe tele distincţii acordate, şi mari au fost
La Începutul acestui an corni-' mitiei cu carne de pasăre, ea profesori noi, personal nou. Ciuas, Mihai Paluşek, loan Lates, angajamentele luate.
teiul comunal al femeilor din a şi vîndut pe piaţă un^însem- Gheorghe Jurj, Vasiie Barbinceac, Dio-
Lăpuşnic, raionul Ilia, a lansat nat număr de pui. Din vinzarea Ca aceeaşi bucurie expansivă, speci­ nisie Ambruş II, Dionisie Bartha, mi­ — „Mulţămesc partidului şi
o chemare la întrecere către toa- puilor ea a realizat un cîştig fică oamenilor ce se revăd după mari neri, Carol Nagy, maistru miner, Şte­ Prezidiului Marii Adunări Na­
te femeile din raion pentru a de peste 700 lei. despărţiri, ne-am îmbrăţişat toţi irel fan Molnar, Gavrilă Luca, mecanici, ţionale pentru decoraţia ce o
primesc azi, la. 55 de ani... ani
4 creşte un număr cit mai mare Bibliotecă volantă ia arie Petru Furdui, lăcătuş, Zoltán Kiraly, muncit după Tucaciuc... luna
: Ca in fiecare an, după terminarea examenului, mii de stu- \ de păsări. Chemarea a fost îm­ trecută am dat 659 tone pestă
;denii din patria noastră îşi petrec vacanţa de vară in tabere brăţişată cu căldură de peste '100 Colectivul bibliotecii raionale din Ilia re articole privind mersul campaniei contabil şef; MINA URICANI : Nico­ plan, iar in august, oină acum,
j studenţeşti la mare sau in frumoasele staţiuni balneare de la femei. a organizat la aria din comună o bi­ de recoltat şi treieriş în regiune cît şi iar am dat 200 tone..." — au
i munte. bliotecă volantă. Această bibliotecă a articole care au tratat despre eveni­ lae Ştefan, loan V. Bria, Spiridon I.
\ Şi anul acesta studenţii de la institutele de înoăţămint su- Nu de mult comitetul raional fost dotată cu un număr de 30 broşuri mentele din Orientul arab. De aseme­ fost cuvintele minerului Petru
’perior şi universităţi işi petrec vacanţa în Tabăra studenţească al femeilor din Ilia a analizat legate de muncile agricole. Zilnic la nea, a fost citită în colectiv broşura Timofle, loan lies, mineri, Iosif Pe-
din pitoreasca staţiune Slănicul Moldovei. felul cum s-a desfăşurat această biblioteca volantă face de serviciu cîte „Cum putem mări producţia terenuri­
acţiune. Cu acest prilej a reieşit o tovarăşă de la biblioteca raională.
Aici ei fac excursii în împre jurimile staţiunii pentru a cu- că gospodina Irma Fekete din lor agricole slab productive".
1noaste mai bine frumuseţile şi bogăţiile patriei. satul Mintia este fruntaşă pe Tot prin grija colectivului biblio­ Merită a fi evidenţiate în această
\ Cînd sînt in staţiune, unii îşi petrec timpul la club, sau raion. In acest an ea a crescut tecii, aproape în fiecare zi s-a orga­
' bibliotecă iar alţii în grupuri ţin neapărat să imortalizeze prin- peste 400 de pui de găină, curcă nizat citirea în colectiv a ziarelor şi activitate tovarăşele Ana Ioan, biblio­
r'tro fotografie clipele fericite de vacanţă. şi bibilică. Pe lingă faptul că a diferitelor broşuri. Aşa de pildă, tecară şi Elena Schlacovici, directoa­

gospodina Irma Fekete şi-a asi­

gurat o alimentaţie bună a fa- ţăranilor muncitori ti s-au citit din zia­ rea căminului cultural din Ilia.

Dunca, distins cu „Ordinul

Sub numele de piodermite sînt cu­ PIODERMITELE glionii la început se măresc puţind avea TRATAMENTUL1 PIODERMITEI. Muncii“ clasa IlI-a.
noscute infecţiile pielii, datorită unor
microbi numiţi streptococi şi stafilo- diferite mărimi de la o alună pînă la Tratamentul piodermitei diferă în Sala mare. in lumifla zecilor de
coci. becuri, după ce a fost salutată delega­
un ou de găină, şi sînt foarte dure- funcţie de boala şi forma pe care o ţia de mineri poloneză venită în ţară
în mod normal), pe pielea omului cu ocazia Zilei minerului în cinstea
se găsesc aceşti microbi fără să pro­ roşi. Tratamentul adecvat, făcut la timp, prezintă infecţia. Astfel, vor fi cazuri bravilor sărbătoriţi, au rostit toasturi
ducă „piodermite“ dar, anumite condi­ tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-secretar at
ţii favorizate le deschide poarta de Iii şi la producerea piodermitei. Neres- ticemii. (infecţia generală a organis­ Zăbăiuţa este tot o boală dată de poate să ducă la vindecare, iar în caz în care tratamentul general cu sulfa­ Comitetului regional de partid, Ioan
intrare în piele şi le dă posibilitatea pectarea cerinţelor de igienă personală, streptococ infectînd colţurile gurii Barna, prim-secretar al Comitetului ra­
să se dezvolte producînd leziunile carac­ duce la dezvoltarea unor depozite de mi­ mului) Dacă o serie de furuncule sînt şi dînd naştere unor crăpă­ contrar se produce supuraţia (puroi) şi mide şi penicilină îşi va spune greu ional de partid Petroşani, WUiam 5u-
teristice. Pielea, prin secreţiile produse crobi pe piele şi sub unghii oare la turi şi coji galbene. Această boală se der, director generat a! G.C.V.J. şi alţii.
de glandele ei, distruge o parte din momentul oportun vor infecta pielea învecinate (prinzînd mai multe lire de transmite de la om la om prin utili­ e necesară operaţia. cuvîntul, cum ar fi în erizipel, iar al­
microbi pe de o parte, iar pe de altă dînd piodermite. O serie de boli gene­ zarea în comun a veselei, paharelor, A urmat apoi o bogată masă tovă­
parte le împiedică înmulţirea. rale ale organismului oa diabetul, icte­ păr învecinjale), mai frecvent la ceafă., sticlelor, batistelor etc. ABCESELE: Prin infectarea unei teori tratamentul va fi local ca în ză- răşească.
rul, nefrita etc., apoi oboseala sînt de
CUM SE PRODUC PIODERMITELE? asemenea cauze favorizate pentru apa­ ia numele de furuncul antracoid. Prin­ ECTIMA. Aceasta este o infecţie cu răni sub piele se poate produce ab­ băluţă, bube dulci etc. Uneori tratamen­
Microbii piodermitelor pentru a pro­ riţia piodermitelor. streptococ la nivelul membrelor infe­
derea glandelor sudoripare din axile rioare, din cauza unei circulaţii deficita­ cesul care este o colecţie de puroi lo­ tul va fi combinat local şi general aso­
duce îmbolnăvirea e necesar să gă­ Piodermitele sînt de mai multe feluri: re. Are un aspect caracteristic la înce­
sească o rană cît de mică în piele sau a) în funcţie de microbii ce le produc (subsuoară) ia numele de hidrosadeni­ put sub forma unei băşici cu puroi care calizat. Dacă colecţia ia proporţii mari,
ca mecanismul dc apărare al pielii să b) în funcţie de locul unde se pro­ se sparge apărînd apoi o rană înconju­ se întinde, ia denumirea de flegmon.
fie defect. Aceste răniri de cele mai duce infecţia pielii, c) în funcţie de tă. Atît furunculul antracoid cît şi hi­ rată de roşeaţă şi acoperită de o coajă ciat şi prin intervenţie chirurgicală,
multe ori neobservate, cunoscute sub faptul dacă infecţia e în jurul firelor groasă galben-cenuşie. PREVENIREA PIODERMITELOR cum ar fi în cazul flegmoanelor. Indi­
numele de microtraumatisme pot fi de păr ş.a.m.d. drosadenita, dacă nu sînt tratate la Eliminînd cauzele care produc răni caţiile de tratament vor fi date doar de
produse sub forma de mici zgîrieturi, ERIZIPELUL’ (brînca). Această boa­ şi aplicînd o igienă personală şi co­ medic care, în prealabil a consultat bol­
înţepături. Toate aceste mici răniri ne­ FOLICULITA. Este infecţia din ju­ timp, pot dura luni de zile. lă este dată tot de streptococ şi apare lectivă, vom reuşi să scădem mult navul.
glijate şi netratate la timp, pot duce rul unui fir de păr produsă de stafilo- de obicei la laţă (nas), alteori în aite frecvenţa piodermitelor. Astfel, vor fi
la piodermite. Dezordinea la locul de coci. Ea poate fi superficială cînd în ju­ Streptococul poate şi el da o serie regiuni ale organismului unde a fost Dr. Al .TR1F
muncă, iluminarea insuficientă sînt rul firului de păr apare o mică pată o rană ?.i s-a infectat. La început pre­
cauze care măresc numărul traumatis­ roşie,, umflată, care apoi prezintă cen­ de piodermite singur sau în asociere zintă o roşeaţă vie, lucitoare, dureroasă
melor. Chiar bărbieritul poate produce tral -un punct gălbui. Cînd infecţia la presiune, la care se adaugă o stare
zgîrieturi şi astfel o infecţie a bărbiei, prinde şi rădăcina părului, ia numele cu stafilococul. ^ generală rea, febră şi frison, dureri de
sicozisUl. Sînt de asemenea substanţe de foliculită profundă. La cele profunde e(ap. Tr.atatul la timp duce la vinde­
ou care, dacă pielea vine în contact zi dc obicei odată cu golirea pungii de IMPETIGO-UL' SAUi BUBELE care, dar neglijat dă complicaţii grave aplicate o serie de măsuri tehnico-sa-
de zi, provoacă o iritaţie în jurul fire­ puroi, se elimină şi firul de păr. Obi­ DULCI. Această boală apare mai în- uneori ducînd chiar la moarte.
lor de păr, o zonă de minimă rezisten­ ceiul de a stoarce, de a zgîndări aceste n itare: a) păstrarea ordinei la locul I
ţă a pielei şi dau naştere Ia foliculite. leziuni este nerecomandabil puţind să PANAR1Ţ1UL. In urma unei răni a
Soluţiile acide, soluţiile alcaline, di­ infectăm alţi foliculi cu degetele. Foli­ degetului, acesta se infectează (coace) de m unca; 6) slrîngerea şpanurilor,
feriţi solvenţi organici ca acetona, te­ culitele firelor din barbă i-au denumi­ şi dacă puroiul pătrunde profund către
rebentina, apoi umezeala permanentă la rea de sicozis. os, pericolul e mare căci poate ataca piliturii şi stabilirea unor locuri specia­
locurile de muncă, scad posibilităţile de osul şi să se întindă la toată palma.
apărare ale pielii. Alie ori praful de FURUNCULUL Esie tot o foliculită E absolut necesar a ne adresa la timp le pentru deşeuri. Şpanurile nu vor fi
diferite forme (din industria carboni­ profundă, dar cu inflamaţie extinsă. Mă­ medicului.
feră, siderurgică, a cauciucului sau rimea sa poate ^jurige cît a unei nuci, tîi da o băşică cît un bob de linte, slrînse cu cîrpa, căci la utilizarea ur­
din industria textilă etc.) la care se a- iar, centrul prezintă „ţîţîna“ sau dopul mazăre, şi conţine la început un lichid ADEN1TELE ŞI LIMFANGITELE. De
daugă tranl&phjgţia |i frecarea produsă furunculului. Evoluţia lui în general e limpede, apoi se tulbură, devenind pu­ la o rană infectată pe calea vaselor mătoare a ei ele rămînînd în cîrpă,
<ţe îmbrăc^jpmt&•-jduc -iafirăpoţatieia pie- bună dacă se dă îngrijirea corespunză­ rulent. Prin spargerea băşicii apar nişte limfatice, infecţia poate să ajungă ia
toare. Se vor lua masuri energice de coji galbene, iar fondul pe care e aşe­ ganglion dînd naştere bolii numită vor produce zgîrieturi şi înţepături;
tratament cînd sînt localizate la buza zat zemuieş.te. Acest lichid are în con­ popular „scurtă". Dunga roşie ce se
superioară, nas, pot da complicaţii ale ţinutul său culturi de streptococi, care vede pe piele de la rană spre ganglion c) Mînerele sculelor vor fi ne­
sinusurilor şi creerului sau chiar sep­ ajungînd în mod direct sau indirect prin ia numele dc Iimfangilă, iar inflamaţia
mîinile noastre, batiste etc. poate să se ganglionilor tributari — adenită. Gan­ tede ; d) măsuri de protecţia
întindă în alte părţi ale corpului.
pielii, prin conducte bune pentru ule­
INTERTRIGO (opăreala).
Intertrigo sau opăreala, cum i iuri sau transport mecanic al produse­
se mai spune în popor, apare la nive­
lul cutelor pielii, acolo unde pielea l e alcaline sau acide, îmbrăcăminte de
transpiră mai mult şi se freacă. La în­
ceput sub forma unei roşeţi a pielii, protecţie, alifii protectoare, aparataj
apoi daoă persistă măi mult timp, ze-
muieşle, provocînd usturimi şi mîncă- pentru ventilaţie s.i o bună lumină la
rimi. Această boală e mal frecventă
la persoanele grase dar şi la sugarii locul de muncă. Se recomandă de ase­
cărora nu li se asigură condiţiile optime
de îngrijire. menea ,tuturor persoanelor ce lucrează
ZABĂLUŢA sau perleşul.
în pral, ca la terminarea serviciului să

facă un duş cu apă caldă şi săpun,

să-şi schimbe întreaga îmbrăcăminte şi

rtifărie, luîndti-se alta curată. Cînd a

apărut o rană cit de mică se recomandă

spălarea locului rănit, apoi desinfeclarea

lui cu tinclnră de iod sau alte sub­

stanţe desinfeclante, ce trebuie să se

găsească la îndemîna muncitorilor.

t