Page 41 - 1958-08

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂt
1 Amil X Nr. 1136
Cu fiecare zi ce ne apropie de
marea sărbătoare, întrecerea side-
rurgiştilor hunedoreni înregis­
trează succese tot mai de seamă.
La oţelaria Martin
nr. 1
In prima decadă a lunii aces­
teia, oţelarii de la 0.S.A4. nr. 1
au elaborat zilnic in medie cîte
6 şarje rapide. Acţiunea de
scurtare a timpului de elaborare
a şarjelor a fost însoţită de o
creştere simţitoare a producţiei
de oţel pe metru pătrat vatră de
cuptor. Cele 1.566 tone de oţel
date peste plan de colectivul a-
cestei oţelării in prima decadă
a lunii, marchează cel mai ma­
re vîrf de producţie cunoscut la
această oţelărie.
Oţelarii cuptorului nr. 3, care
se remarcă prin succesele cele
mai de seamă, a<u dat zilnic în
medie 2.100 kg. oţel pe fiecare
ni.p. vatră de cuptor peste indi­
cele planificat. Brigăzile condu­
se de Loghin Topor şi Constan­
tin Mogonea şi-au depăşit nor­
ma de lucru cu 43,8 şi respectiv
26 la sută.
Lucrează în contul trimestrului IV
Angajamentele luaie in cin­ această dată, se lucrează în con­
stea zilei de 23 August de că­ tul zilei de 6 octombrie 1958.
tre colectivul unităţii de indus­ De asemenea, in această perioa­
trializare a lemnului din Orăş- dă s-a obţinut o creştere sim­
tie au fost deja realizate şi chiar ţitoare a productivităţii muncii
depăşite.
Astfel, in ziua de 6 august
1958, planurile producţiei glo­
bale şi marfă, cit şi planul pe
sortimente pe cele trei trimestre
ale anului au fost depăşite din-
du-se peste plan cantitatea de
2.060 m.c. cherestea fag. De la citori în întrecerea socialistă.
întrecerea continuă
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). La filatura
Lupeni, întrecerea socialistă in
cinstea zilei de 23 August con­
tinuă cu cea mai mare însufle­
ţire. La o cercetare a rezulta­
telor obţinute în luna iulie, re­
iese că cifrele de plan au fost
depăşite. De pildă, la fire de
mătase planul a fost depăşit cu
2,5 Ia sută, la sulfură de carbon
cu 4,9 la sută, la celofibră cu
11,9 îa sută. Deşeurile au fost
reduse cu 1,1 la sută. Făcind o
comparaţie a creşterii producti-
Cărbuni în contul anilor viitori
Peste 1.200 de mineri din cel
mai important bazin carbonifer
al patriei — Valea Jiului au cin­
stit Ziua minerului extrăgind
cărbune în contul anilor viitori.
Printre aceştia se numără bri­
gada Eroului Muncii Socialiste
Iuliu tia-idu, care sapă galerii în
contul anului 1964. In contul a-
celuiaşi an lucrează in prezent
Regiunea noastră oferă iubitorii 0r de natură privelişti îneîntătoare. O astfel de privelişte îţi oferă şl
Valea Rîuşorui din comuna Ghelar.
IN CLIŞEU: .Vedere generală pe Valea Rîtişorul.
Miercuri 13 august 1958
Şi în celelalte secţii
Furnaliştii din secţia l-a furnale au
dat peste planul decadei aproape 200
tone de fontă. Se evidenţiază în mod
deosebit brigăzile conduse de prim-
topitorii Ioan Bîldea şi loan Chiroşca
de la furnalul nr. 1, cu o depăşire de
normă de 17,07 şi respectiv 15,08 la
sută.
La furnalul nr. 8 depăşirea cea mai
mare de normă — 18,94 la sută apar­
ţine brigăzii conduse de Gheorghe
Schnell.
Oţelarii de la cele 3 oţelării ale
combinatului, împreună cu furnaliştii
au dat patriei în primele 10 zile ale
lunii curente cu 2.200 tone de oţel şi
fontă mai mult decit prevedeau sarci­
nile de plan. A. Z.
La fiecare
garnitură se
economisesc 16L lei
TEIUŞ (de la subredacţia noastră
voluntară).
Cine a trecut prin staţia C.F.R. Te-
iuş, nu se poate să nu-şi fi oprit pen­
tru cîteva clipe privirile la cei cîţiva
oameni care lucrează la spălarea va­
goanelor. E o plăcere să priveşti un
şi o reducere a preţului de cost,
realizlndu-se economii in valoa­
re de 130.000 lei.
Aceste realizări se datoresc li­
nei bune organizări a procesului
de producţie, măsurilor tehnico-
organizatorice luate, cit şi antre­
nării. unui număr mare de mun­
vităţii muncii in luna iulie a-
nul curent cu aceeaşi lună a a-
nuiui trecut, se observă o creş­
tere de 6,2 la sută.
Pină acum, fruntaşă s-a dove­
dit a fi brigada tov. Veronica
Moga, avind o depăşire de 42
kg. mătase.
Rezultate bune a obţinut şi
secţia sulfură de carbon, care
a depăşit planul cu 40 la sută
la sulfură de carbon brută şi cu
4,6 la sută la cea rafinată.
S1LV1AN MATEI
corespondent
brigada de tineri mineri a lui
Ştefan Mihai. De asemenea mi­
nerii din brigăzile concluse de
Cornel Cenuşe şi Francise Bar­
ilia de la mina Petrila, Pavel
Bôyte de la mina Vulcan, Ioan
C.ompodi şi Luca Stanciu de la
mina Lonea extrag cărbune în
contul primei jumătăţi a anului
1962.
tren ce străluceşte, de curăţenie şi mai
plăcut este să călătoreşti: într-un ase­
menea tren.
Cu cîtăva vreme în urmă, în cadrul
reviziei de vagoane Teiuş, a fost orga­
nizată o echipă de muncitori, din care
fac parte lacob Verdeş, Vasile Fleşer,
Gligor Beldean şi alţii, care se ocupă
cu menţinerea curăţeniei interioare şi
exterioare a vagoanelor de clasă. La
curăţirea exterioară a vagoanelor şi
mai ales la garnilurile vopsite în cu­
loare verde, se cere mai multă mun­
că şi atenţie, penisul a nu deteriora
vopseaua. Aci, după ce prima spălare
a fost făcută cu apă, se trece la a
doua spălare, care se face cu o solu­
ţie specială.gDe multe ori cantităţile
de soluţie primite nu erau suficiente
şi pînă la primirea altora, lipsa se
făcea mereu simţită. Acest neajuns i-a
frătnîntat zile de-a rîridul, pe muncito­ . _din agriculturălăzi, cînd duc un trai fericit şiX
rii din echipa de spălare, făcîndu-i să
se gîndească la un alt preparat, care
să poată înlocui soluţia specială. Du­
pă mai multe probe, iată că zilele tre­
cute au reuşit. Tovarăşul Emil Ianoş
a preparat o soluţie concenlrată din
sodă calcinată şi săpun.
Acum, echipa de la curăţirea vagoa­
nelor lucrează cu noua soluţie, care dă
acelaşi randament. Folosind acest pre­
parat, la fiecare garnitură curăţată se
fac economii de circa 165 lei. Dacă
această metodă de curăţire va fi folo­
sită de către toate reviziile de vagoane
C.F.R. din ţară, vor fi obţinute eco­
nomii însemnate.
ADRIAN OŢOIU
Prin unităţile
comerciale
In comerţul de stat. fiu. loc în
aceste zile pregătiri , care vor
contribui la continua îmbunătă­
ţire a aprovizionării oraşelor şi
centrelor muncitoreşti.
Noi magazine .vor' li deschise
în diverse oraşe şi centre mun­
citoreşti în urma propunerilor
şi cererilor populaţiei.
Pînă la 23 August vor fi or­
ganizate expoziţii cu vînzare de
produse industriale şi alimen­
tare : peste 90 în Capitală, 40
în regiunea Craiova, 28 în re­
giunea Bacău, 18 în regiunea
Suceava, 12 în centrele muncito­
reşti din regiunea Hunedoara,
o expoziţie de produse indus­
triale şi alta de modele la Ti­
mişoara, in oraşele Baia Afare,
Satu Mare, Cărei şi Sighei.
FACTORII REUŞITEI
'/I intrai in tradiţia consiruciorilor
siderurgişti hunedoreni ca in preaj-. al noii oţelării Martin, după ce co­ şire a cavelor cu betoane rezistente
tna marilor sărbători să predea si- misia de recepţie a constatat calita­ la temperatură, hidroizolarea cuptoru­
denirgişlilor noi lucrări. Acum, in tea bună a lucrărilor s-a hotării a- lui a fost terminată cu 17 zile meu
preajma lui 23 August, constructorii
s-au întrecut pe ei înşişi. După in­
trarea in funcţiune a marelui lami­
nor bluming, constructorii au sărbă­
torit duminică un nou şi important
succes.
I§Cţ?'5<m *‘ ti |€ # ¦I
L * ; L i 1' 1 ' S ' , i *
mm ¦...• . . - - ... . .. I I Í |? Í Í |I 4 ; ii. :? •>:x;xv>::xY>:v>:w
!« .. ¦.
¦<% ' . A ...... . ........ . .........¦....iMŞ&jS
r i 's ^^ fa v a ;>;•; . ¦••p* * ; < • > ^ 4 s « .i : .•:?:• ¦AiMiiÉâ.
^ .v ,.v v .v ,,-.v ,,v .,,,, ^ ^ m ip n * x. - ' , : 5 .• <%
h^' r r ..
sâm m m M
4 pagini 20 bani
Sărbătorirea
!Zilei minernlHl
la falcan
Niciodată nu a fost aşa de J
plină sala clubului minier din X
localitate ca acum, cu ocazia * Cu fiecare an forfota de pe plaja Mării Negre din staţiunea Eforie este • Tovarăşul
sărbătorii Zilei, minerului. Fan­ 'm ai mare. Aceasta ca urmare a noilor construcţii care se înalţă aici cît şi jAVRAM BUNACIU
fara clubului anuală deschide­ fa sosii |a New York
rea mitingului. De la tribună dalorită numărului tot mai mare de oameni ai muncii care îşi petrec zilele
vorbeşte tov. Ion David, din 1de concediu.
partea comitetului sindical p>e (
IN CLIŞEU : Aspect de pe plaja din Eforie.
Combinatul Carbonifer Valea * NEW YORK (Agerpreş). —
ie lărgeşte sectorul socialistJiului. Vorbitorul subliniază; Iuini a sosit .la New York,
Avram Bunaciu, ministrul Afa­
diferenţa dintre viaţa din tre-* cerilor Externe, conducătorul
cat a minerilor, plină de lip-X
suri şi mizerie, şi cea de as- X delegaţiei R. P. Romîne la se­
siunea extraordinară specială
a Adunării Generale a O.N.U.
îmbelşugat. Mina Vulcan, frun-X
faşă pe ramura Cărbunelui * Im sosire, A. Bunaciu a fost
brun, in cinstea Zilei mineru- X ionul Alba, au depus primele ce­ întîmpinat de Mihail Magheru,
lui a dat peste angajamentul X reri pentru înfiinţarea unei în­ reprezentantul permanent al
luat 5.062 tone de cărbune. De X A 4-a întovărăşire tovărăşiri de creşterea oilor în R. P. Romîne la O.N.U., Sil­
agricolă în comună
asemenea, condiţiile create X comun, mulţi alţii de seama lor, viu Brucan, ministrul R. P. Ro­
pentru ca minerii Vulcanului X
să simtă din plin bucuriile vie- X ALBA (de la subredacţia priveau încă neîncrezători in re­ mîne la Washington, membri
ţii noi, sint incomparabile cu X noastră voluntară). Numărul ţă­
cele din trecut. Oraşul Vulcan, X ranilor muncitori care se con­ uşita acestei acţiuni. ai delegaţiei R. P. Romîne la
care in trecut era un oraş mort.X ving de avantajele lucrării pă-
un oraş al pensionarilor, a z il mîntului in comun creşte pe zi Dar cu toate că au avut de sesiunea extraordinarei specială
ce trece. Locul parcelelor mici, înlăturat unele greutăţi în ac­ a Adunării Generale a O.N.U.
tivitatea lor de a înfiinţa o în­
e in plină transformare. Su-X fărimiţate, este luat de perimetre tovărăşire zootehnică, comuniştii Prezenfe romîneşti
tete de apartamente pentru fa- ¦ întinse, unde pot fi folosite mij­ de aici îndrumaţi de către Co­
milişti, căminele muncitoreşti * loacele mecanizate şi unde spo­
1, 2 şi 3 ale tineretului, care* rul muncii esle mai mare. mitelui raional de partid nu s-au pesfe hofare
lăsat pină nu au izbutit. Ei au SOFIA (Agerpres). — ATB
anunţă: Im 10 august in sala
sint cele mai bune dotate din* La baza convingerii ţăranilor reuşit să lămurească un număr
de expoziţie a pictorilor din o-
întreaga Vale a Jiului, noile* muncitori despre superioritatea de 46 familii, să se înscrie în raşul Plovdiv a avut loc ver­
nisajul unei. expoziţii de pictură
construcţii ce se ridică semeţe, X muncii în comun stau şi recol­ întovărăşirea zootehnică. Cu a-
romînească contemporană. La
ca blocul G din centrul oraşu'X tele mari obţinute în întovărăşi­ cest număr de familii care au vernisajul expoziţiei au asistat
numeroşi locuitori ai oraşu­
lui, sanatoriul de noapte, d a tei rile şi gospodăriile colective mai înscris pentru creştere in comun lui, reprezentanţi ai organiza­
în folosinţă in cinstea Zilei mi*J vechi. Astfel, ţăranii muncitori 439 oi şi au adus o suprafaţă ţiilor politice şi de masă, pic­
tori. A asistat de asemenea Ni-
aerului, iată numai cîteva din J din satul Mereteu, comuna Vinţu de 156 ha., teren arabil, a fost colae Dragomir, secretar al
ambasadei Republicii Populare
realizările obţinute pentru Un-X de Jos, au văzut chiar în ănul inaugurată duminica trecută în- j Romîne in R. P. Bulgaria.
bunâtâţirea vieţii muncitorilor X acesta că în cele 3 întovărăşiri tovărăşirea zootehnică. Afembrii ţ
X existente în comună, producţia acesteia au hot.ărft ca 62 de oi J
mineri. să fie repartizate pentru fondul î
Conduşi in permanenţă de* medie de griu a fost superioară
organizaţia de partid din mi-* cu 300-600 kg. la ha., celei ob­ de bază. . î
nă, minerii s-au străduit să * ţinute de individuali. LIVIA POPA >*
corespondentă '
Expoziţia prezintă 80 ele ta­
răspundă partidului şi guver- ’ Iniovărăşiţii au. lucrat cu trac­
In curînd o nouă blouri apariinînd unui număr
nului pentru a da mai mult torul, au făcut lucrările de între­
de 14 pictori. Tablourile reflec­
cărbune patriei. Nume ca Pa- ţinerea culturilor la timp şi ca întovărăşire j tă viaţa nouă, liberă şi cons­
vel Boijte, Emeric Csiki, Ioan urmare, rezultatele obţinute de
Visa, Ştefan Gantz, Vasile Ne- ei sint vădit superioare. Tocmai TEIUŞ (de la subredacţia noa- _ tructivă a poporului roinin.
* Încă din prima zi expoziţia
greşcu, Troian Iovi, silit cu­ acest fapt a contribuit ca un nu­ stră voluntară).
Roadele bogate obţinute de j a fost vizitată de aproape 1.000
noscute in întreaga Vale a Jiu­ măr de 3 4 'familii din satul Me­ membrii întovărăşirilor agricole ; de persoane.
lui şi în întreaga fără. Ei n-au reteu, să. inaugureze duminica
precupeţit nici un efort pentru trecută o nouă întovărăşire agri- înfiinţate în anii trecuţi in co­
ca în cinstea Zilei minerului şi cală — a 4-a din comună — cu muna Teiuş, au convins cetăţe­
nii „care au. mai stat pe gîn-
23 August să trimită spre ziuă o suprafaţă destul.de mare de duri“ că numai lucrind pămintul A. C A R T E A
tot mai mari cantităţi de căr­ teren. unit, se pot obţine asemenea re­
bune. zultate. Drept urmare, intr-o pe­ IN VAEEA JIULUI
Noii întovărăşiţi vor începe în rioadă relativ scurtă, un număr
De ziua lor, pe feţe, puteai, toamna acestui an lucrarea pă­ Cartea a devenit un prieten
citi doar bucuria şi voia bună.
de 74 familii — printre care a drag minerilor din „Valea Jiu­
Concursurile sportive şi fru­ ruîntului in comun.
lui lacob Muntean, Ioan Bisca-
moasele programe artistice îndoiala a fost biruită ru, Cornel Barbu, Gavriiă Petric, lui“. In acest bazin carbonifer
prezentate de echipele clubului Gligorut Popa, Veronica Albu, funcţionează 15 biblioteci mari
miner şi termocentralei Paro- Atunci cind Gheorghe Coltor, Aurica Rancea şi altele — au pe lingă cele mai importante în­
seni au plăcut, mult minerilor. Astenie Dragosin şi alţi săteni depus cereri pentru crearea ce­ treprinderi şi 20 biblioteci mici,
AL. ANDRONESCU
din Găuricea, comuna Meteş ra- lei de a 7-a întovărăşiri agri­ cuprinzînd în total peste 150.000
cole din această comună. Supra­ volume, in limbile romină,-ma­
faţa înscrisă pină acum este de ghiară, rusă, germană, france­
44,93 ha. ză etc.
O. ADRIAN Zeci de mii de cititori frec­
In ziua aceasta la cuptorul nr. 2 'necesară o lucrare specială de captă-' corespondent ventează aceste biblioteci.
înfrumuseţarea întreprinderii
prinderea focului pentru uscarea co­ devreme decit la primul cuptor. De Intr-una din şedinţele de or­ najat astfel, un irumos parc pe
şului şi a canalului de fum. La ora asemena; zidirea cuvetor cuptorului, ganizaţie U.T.M., tinerii de la o suprafaţă de cca. 60 m.p. Aici
13,45, tinărul inginer Cornel Cazan precum şi a camerelor regeneratoare, sectorul tehnico-administrativ de au fost amenajate ronduri de
¦a aprins focul. şi de zgură, pină sub spaţiul de e- la ’ mina Ghelar au hotarît ca flori,' s-au reparat băncile, s-au
prin- muncă voluntară să por­ făcut panouri de onoare etc.
împreună cu un grup de construc­ laborare, s-a realizat intr-o lună şt nească o acţiune de înfrumuseţa­
tori am fugii afară pentru o clipă să jumătate, ‘ ceea ce ¦înseamnă cu ¦40 re a incintei întreprinderii. Prin Acum, incinta întreprinderii
privim la cel de al Il-lea coş al oţe- la sută mai repede in timp, ca la are un aspect mult mai plăcut,
lăriei. Din gura coşului a început să primul cuptor. muncă voluntară tinerii au ame­ mai atrăgător.
iasă o şuviţă plumburie de fum. To­ — Membru comisiei de recepţie
tul mergea deci perfect. şi-au exprimat admiraţia ţaţă 'de ţe­
In acelaşi timp, in hală lingă clip- lul in care a fo s t.' executată bolta Arii ale tineretului
tor. moniorii, dulgherii, zidarii şanio- bazică a cuptorului. S-a redus cumva
. tort, toţi cei care au lucrat la acest şi aici timpul de lucru ? In campania actuală de tre- Cu mult elan au muncit la a-
ieriş, tinerii din raionul Hune­ ceste arii tinerii din satele Sînt-
important obiectiv erau nespus de — Sigur că da. Timpul' de execu­ doara au hotărit ca prin munca andrei, la aria întovărăşirii, Chi-
lor să contribuie la grăbirea tre- tid-şi Haşdat.
.Vbucuroşi. Am stat de vorbă cu tină­ ţie a fost redus cu 4 zile. Vă mai ierişului. In acest scop 21 de arii
Un sprijin serios a-u dat ti­
rul inginer Rădvan Ştefan, un încer­ pot spune că ’la ‘spaţiul de •elaborare, din raionul -Hunedoara au fost nerii din raionul Hunedoara şi
la strîrigerea recoltei din G.A.S.
cat constructor. De la el am aflat zidirea vetrei, pereţilor şi stupilor s-a \ declarate arii ale tineretului. La Căla-n (secţiile din Bîrcea Mare,
Simeria veche şi Călan) la pă-
multe lucruri interesante din munca jăcut cu 12 zile mai devreme. aceste-arii au fost formate-peste ioase', cartofi, legume şi zarza­
vaturi.
entuziastă a constructorilor. — In momentul de !aţă la ce se 40 de echipe d e ' lucru din cile
5-6 tineri.
— Lucrările la acest cuptor, aiil lucrează? ¦
cele de montaj, cit şi zidăria, au — Pină la termenul de. uscare a-
jost terminate mult mai repede ;ca la cuptorului se fac ultimele rodaje 'şi ¦
primul cuptor. verificări, a tit; la instalaţiile electrice
— Ce factori au determinat această •şi •de acfiolwre, precum >şir pentru a-
rapiditate ? paratura de. măsuri şi control. Cele­
— Primul cuptor a constituit peri- lalte lucrări, atit de pe platforma de In noua stagiune
¦Jru constructori începutul. Pentru pri­ încărcare( cit. >şi în cea d e ' descăr­
ma dată erau puşi să construiască care sint complet terminate. Teatrul de stat „Valea Jiu­ tistice şi importanţei evenimen­
lui“ din Petroşani şi-a reluat de tului.
mi cuptor de asemenea proporţii. — O ultimă iiitrebare, tradiţio­ curînd activitatea, păşind în cel
de-al .doilea deceniu de exis­ In regia lui Constantin Di*
CÂtid s-a început lucrul la ce! de al nală, ca să spun aşa : cine s-a evi­ tenţă. nischiotu, au început repeti­
ţiile pieselor „Anii negri“ de
TL-lea cuptor, aveam de acum expe­ denţiat la această lucrare ? Pentru deschiderea stagiunii A. Baranga şi N. Moraru şi
1958—1959, care coincide cu „Ruptura“ de B. Lavreniev.
rienţa necesară. zisa se !ace că — Oamenii despre care s-a mai sărbătorirea încheierii a 10 ani
de muncă artistică, colectivul Concomitent, se lucrează la
. timpul de execuţie Ia toate operaţiile scris şi pe care-i cunoaşteţi: zidarii teatrului'şi-a . luat sarcina pre­ reluarea pieselor „Revizorul“ de
zentării unor spectacole cores­ N. Gogol şi „De luni pînă luni“
a fost redus, deşi am jolosit aceleaşi şamotori conduşi de Gheorghe Raduly, punzătoare maturităţii sale ar­ de N. Gonstantinescu şi G. Voi-'
nescu.
agregate şi aceiaşi oameni. maistru! Ioan Gkilea, dulgherii din
— Aţi putea să ne daţi cîteva e- brigada lui Ioan Şiisler şi toi co­
xemple? lectivulJ
— Cum să nu. Cu toate că a jost M1RCEA NEAGU
-NM/-’vZ-X