Page 43 - 1958-08

N f . 1136 25«ă# 'DRUMUL SOCIALISMULUI Pas- 3

ctbsw b

TIEILIEI&IRIAMIE K^iriEIÎWIE

BIBLIOTECA ră sp u n s as !ui r4. S . H ru şc io v
M A R X I S T : - L E N I NTS T A

a d re sa t lui H aro ld M acM illan

MOSCOVA (Agerpreş). —- propusă de guvernul U.R.S.S., apropiat şi mijlociu în urma in­

Muncă voluntară la avut de luptat cu unele greutăţi ionul Ilia mobilizaţi de către TASS anunţă : .N'ikita Hruşciov, a devenit imposibilă, guvernul tervenţiei armate americano-en-
căminul cultural în ceea ce priveşte aprovizio­ comitetul executiv al sfatului preşedintele Consiliului de Mi­ sovietic a avut o atitudine pozi­ gleze.
niştri al U.R.S.S., răspunzînd tivă faţă de propunerea lui Mac­
/re cinstea zilei de 23 August narea cu materiale, totuşi au popular şi deputaţi, paralel cu la mesajul din 7 august al lui Millan cu privire la întîlnirea Aceasta, arată N. S. Hruşciov,
zi în care poienarii vor să-şi ter­ Harotd Ma-cMiilan, primul mi­ şefilor de guverne pentru o dis­ ar fi însemnat o pierdere inu­
mine căminul cultural, peste 45 reuşii ca să îndeplinească pla­ . campania de vară lucrează zil­ nistru al Marii Britanii, i-a a- cutare în cadrul Consiliului de tilă de timp. Cu sprijinul Marii
de membri ai corului căminului nul valoric al producţiei de mar­ nic în grupe de cîte 12 cetăţeni dresal acestuia la 10 august un Securitate a situaţiei care s-a Britanii, S.U.A. au vrut să ne
cultural din Poiana au prestat o mesaj în care îşi exprimă spe­ creat în Orientul apropiat şi atragă într-un labirint de discu­
zi. de muncă voluntară. fă, pe luna iulie a.c., în propor­ la terminarea căminului cultu­ ranţa că sesiunea extraordinară mijliciu. ţii interminabile. In aceste con-*
ral precum şi la construirea u- diţii, arată N. S. Hruşciov, noi
Cu sape, lopeţi, tirnăcoape şi ţie de 115 la sută. a Adunării Generale a O.N.U. După cum a devenit insă lim­ am ajuns la concluzia că in sco­
cu căruţe, ei au venit organizat La această realizare, şi-au dai nui pod lung de. W metri pe şo­ care şi-a început lucrările, va pede ulterior, puterile occiden­ pul luării de măsuri.. urgente
ca să execute lucrarea de talu­ face faţă sarcinii ce-i. stă în fa­ tale intenţionau să convoace nu­ pentru curmarea agresiunii, tre­
dare a văii ce trece prin faţa din plin contribuţia următoarele seaua Gtod-Brădăţet. Va apare în Editura ţă şi prin această va netezi in­ mai o sesiune obişnuită a Con­ buie să se convoace nu Consili­
căminului cultural. Nu lipseşte secţii ale cooperativei • curelă- S-a evidenţiat Lacob Ioaniche, politică în Suna august tr-o măsură considerabilă calea siliului de Securitate cu toate ul de Securitate, oi sesiunea ex­
dirijorul corului: şi nici direc­ pentru convocarea ' conferinţei aspectele negative şi lipsurile ce traordinară a Adunării Generale
torul căminului cultural între rie ( responsabil tov. Francisc directorul căminului. cultural, conducătorilor de state din Apus sînt proprii Consiliului în actua­ a O.N.U.
tinerii şi vîrstnicii care au lu­ şi Răsărit* conferinţă a cărei la sa componenţă. Totodată gu­
crat cu spor şi voie bună. Putea Schenk) care a înregistrat o de­ Gheorghe Hodor deputat şi ţă­ imperioasă necesitate devine şi vernul Marii Britanii a hotărît Şeful guvernului sovietic con­
fi văzut lancu Serbu corist de mai evidentă în lumina ultime­ să accepte o astfel de şedinţă sideră că primul ministru al
peste. 40 de ani întrecîndu-se cu păşire a planului cu 50 la sută; ranii muncitori Vergii Butaş, V. I. LENIN : Despre, mişcarea mun­ lor evenimente din Orientul a- pentru a justifica acţiunile agre­ Marii Britanii se îndepărtează
luga Mircea, Elena Beju, Nata­ citorească şt comunistă internaţională. propiat şi mijlociu. sive ale S.U.A. şi Marii Britanii de fapt de la esenţa problemei
lia Serbu şi alţi buni corişti. croitorie femei (responsabilă tov. Trandafir Negru şi alţii, la fel şi prin discuţii despre un pre­ privitoare la întîlnirea şefilor de
N. S. Hruşciov constată că în tins pericol al unei „agresiuni guverne în componenţa propusă
Corul vestit al polenurilor ca- Sofia Suciu) cu o depăşire de şi deputatul raional Adam Moisi M. THOREZ: Articole şi cuvîntări. indirecte“ să facă alte state răs­ anterior de Uniunea Sovietică,
re-şi sărbătoreşte în curind semi­ condiţiile cînd, nu din vina păr­ pentru discutarea unui cerc larg
centenarul de activitate pe iă- 40 la su tă ; tîmplărie (responsa­ cpre a sprijinit terminarea că­ V, FOSTER: Istoria celor trei In­ punzătoare de situaţia pericu­ de probleme internaţionale actu­
rîmul culturalizării maselor, a ţii sovietice, întîlnirea dintre şe-' loasă care s-a creat in Orientul ale.
vrut să intimpine cu cinste ziua bil tov. Ion Sabroveanu) care minului prin facerea varului ne­
de 23 August aducînd un aport fii guvernelor celor cinci puteri, Autorităţile iordaniene
deosebii în înfrumuseţarea co­ a depăşit planul cu 38 la sută ; cesar. ternaţionale. continuă represiunile
munei lor de munte. împotriva populaţiei
vulcanizare (responsabil tov. Intr-una din zilele trecute, de­ M. S. DRAGHILEV: Criza generală
ANA SUC1U CAIRO (Agerpres). — Se re*
Francisc Boite) care şi-a depă­ putaţii Zenovie Barza, Adam a capitalismului. latează din Iordania, că autori­
corespondentă , tăţile iordaniene cu sprijinul tru­
şit planul cu 25 la sută. Moisi şi Teofil Andrica au mobi / pelor engleze de ocupaţie, con­
Í5 la sută peste plan ¦ ... / tinuă represiunile împotriva
De. asemenea ,cooperatorii ca­ Uzat toţi cetăţenii la repararea ¦ populaţiei ţării. După cum anun­
Membrii cooperativei meşteşu­ ţă ziarul „As Saab“, autorită­
găreşti „Retezatul" din Haţeg re lucrează în secţiile zidari-zu- drumurilor necesare transportu­ In sprijinul întovărăşirilor ţile iordaniene au terminat, con­
au obţinut frumoase succese in
¦producţie in cinstea zilei de 23 gravi şi frizeri-coafori au obţinut lui griului la arie. - La îndemnul comitetului comunal de
August. Astfel, cu toate că ei au partid şi al sfatului popular comunal,
o depăşire a planului de 9,44 la Paralel cu campania de vară comitetul femeilor din comuna Bunila, la expoziţia universală de ia Bruxelles
sută. şi lucrările de înfrumuseţare a
satului, deputaţii din acest sat raionul Hunedoara a mobilizat zilele a
Dintre cooperatori, s-au re­ luptă pentru crearea unei înto­ trecute, femeile din satele Alun şi Poe-
marcat în mod cu totul deosebit vărăşiri agricole cu întreaga su­ niţa Voinii la strînsul fînului de pe fî-
următorii: tîmplarii Gheorghe prafaţă de pămînt. Printre pri­
Mărgineanu şi Vasile Filipaş; mii care au făcut cereri s în t: neţele ţăranilor întovărăşiţi. Răspun-
croitorii Matei Virt şi Ştefan Gheorghe Hodor, Teofil Andrei- zînd chemării, peste 150 de femei din
Gali; zugravul Paul Roth.rn.an;
satele respective au strîns fînul de pe
frizerul Arthur Keszler şi vulca- ca, lacob Ioaniche, Zenovie Bur- BRUXELLES (Agerpres). — K. E. Voroşilov s-a întreţinut
nizatorul Francisc Boite. za şi alţii. o suprafaţă de circa 45 ha. efectuînd TASS anunţă : La 11 august la
astfel peste 1.500 ore muncă voluntară. Expoziţia universală de la Bru­ V’
NIGU SBUCHEA Pină în prezent sînt depuse 42 In mod deosebit în această acţiune s-a xelles s-a sărbătorit prima zi na­
corespondent de cereri cu 70 hectare teren a- ţională a Uniunii Sovietice.. cordial cu Paul Struye. Mai
grdeol. evidenţiat tov. Victoria Popa, Victoria
Activitatea deputaţilor Herban, Maria Popa, Clara Popa şi al­ La inaugurarea festivă a zi­ tîrziu a sosit principele Albert,
tele.
Ţăranii muncitori din satul IOSIF TOMA fratele regelui Baudouin, care a
Glodghileşti comuna Burjuc, ra­ corespondent
vizitat pavilionul sovietic. înal­

tul oaspete s-a interesat în spe­

FILMUL ZILEI mă în Berlinul vestic. La înce­ de acelaşi calibru. Dar pînă a- lelor naţionale ale Uniunii So­ cial de machetele celor trei sa­ struirea a două noi Ugăre de
putul lunii iunie, un răufăcător cum făptuitorul rămăsese nedes­ vietice au participat Paul Stru- teliţi sovietici. După vizitarea concentrare — la Mafrak şi
Intr-un limbaj cinematografic crime săvîrşite in împrejurări si­ rămas necunoscut avind ca unic coperit. ye preşedintele senatului bel­ pavilionului a avut loc o recep­ Uram al Djernal. In aceste lagă­
simplu, sobru şi adeseori dur, milare. La sfârşitul lunii martie, semnalment acelaşi trenc-i de cu­ ţie. Apoi K. E. Voroşilov şi per­ re, scrie ziarul, au şţ fost în­
tfnărttl regizor Joachim Kunert un necunoscut purtind un tremei loare deschisă, atacase maşina După infructoase interogatorii, gian, baronul Moens de Fernig, soanele care îl însoţesc au fost chişi 600 de patrioţi, în special
a creat cu „Locul acţiunii: Ber­ de culoare deschisă se împotri­ casierului unui magazin de stat. comisarul Stein crede că a des­ comisar general al expoziţiei, invitaţi la un prînz la palat de ofiţeri care s-au pronunţat îm­
lin“ un nou tip de film de a- vise controlului vamal, ucigînd Surprins de un poliţist, el îldo- coperit o urmă. Tinăra respon­ şefi al reprezentanţelor diplo­ regele Baudouin. potriva ocupării ţării de către
venturi. Păstrînd tiparele clasi­ cu un glonte de pistol un poli­ borîse cu un glonte de revolver. sabilă a magazinului de stat a- trupele engleze.
ce ale genului, cu întimplările ţist, după care dispăruse fără ur- tacat de bandit,, pe numele ei, matice acreditaţi în Belgia, re­
sale neprevăzute şi senzaţiona­ De fiecare dată, la locul crimei lise Schultze pierduse în seara a- prezentanţi ai vieţii publice, Proteste îm potriva concentrării de trupe
junului crimei cheile magazinu­ printre care Fernand JacquemoP britanice la frontiera Omanul u
rămăsese1cîte un tub de cartuş lui. Interogată de comisar. lise
te, preşedintele asociaţiei pentru

le, realizatorul a adus pe ecran 0 PRODUCŢIEKSTUDIOULUI„DEFA"BERLIN — frămîntată de remuşcări — prietenia belgiano-sovietică, Isa- CAIRO (Agerpres). — După tiera Omanului. In note se su­
o dramă omenească realistă, mărturiseşte în cele din urmă că cum anunţă agenţia China Nouă bliniază că Angliia poartă în în­
care ilustrează raporturile etice mmi îşi petrecuse seara acasă cu iu­ belle Blume, membră a Biroului Imamul Omanului a adresat tregime răspunderea pentru văr­
ale noii societăţi germane. A- bitul ei, Rudi Prange. In seara Consiliului Mondial al Păcii, Preşedintelui Consiliului de Mi­ sările de sînge în Oman.
ventura poliţistă nu mai repre­ acţiunii . aceea avusese cheile in poşetă. niştri al U.R.S.S., preşedintelui Imamul cere intervenţia O.N.U.
zintă in acest film un scop în După plecarea, lui Rudi observa­ conducători ai Partidului Comu­ S.U.A.; preşedintelui NasSer, pre­ pentru a pune capăt atrocităţilor
sine-. se dispariţia lor. Ori, singurul nist din Belgia, ziarişti si alţii. săvîrşite de britanici.
om care ştia de locul cheilor, mierului Nehru, precum şi secre­
Inspirată de un caz autentic, fusese intr-adevăr Rudi.' Din partea U.R.S.S. au fost „Poporul din Oman —• se
acţiunea redă lupta plină de sa­ de faţă K. E. Voroşilov, preşe­ tarului general al O.N.U., Dag spune în declaraţie — este ho-
crificii a poliţiei din R. D. Ger­ Bănuielile cad, fireşte, asu­ dintele Prezidiului Sovietului tărit să apere cu orice sacrifi­
mană împotriva răufăcătorilor, pra lui Rudi. Suprem al U.R.S.S., şi persoa­ Hammarskjoeld, note prin care cii dreptul său la suveranitate
tendinţele ei de a reda societă­ şi independenţă“.
ţii pe cei ce au apucat pe o ca­ Raţionamentul lui Stein cade nele care îl însoţesc. protestează împotriva concentră­
le greşită. insă pînă la urmă, şi, ancheta
rilor de trupe britanice la fron­
„Locul acţiunii: Berlin“ îm­
bină rigurozitatea logică a ac­ poliţiei ajunge într-un nou im­ în tr e v e d e r ile lui M ac M illan la A n k a r a
ţiunii poliţiste cu subtilitatea a-' pas. Bănuielile de altfel neînte­
nalizei psihologice intr-un film
emoţionant prin conţinutul său meiate ale poliţiei şi lipsa de în­ ANKARA 11 (Agerpres). — puţin aici o formulă care să du­ convingerea că aceste conversa­
profund omenesc. că la un „„armistiţiu politic“ în ţii nu sint susceptibile de a re­
credere a iubitei sale îl determină La 9 august au început la An­ Cipru prevăzînd menţinerea do­ zolva problema“, iar un purtă­
-k minaţiei şi a bazelor britanice tor de cuvînt al Ministerului de
pe Rudi să se apropie de adevă­ kara conversaţiile dintre pre­ din această insulă. Dar după Afaceri Externe turc a declarat
De mai multe săptămîni, co­ că Turcia se va menţine ferm
misarii Stein şi Rollberg din ratul ucigaş. Cine este acesta, mierul britanic MacMillan şi refuzul grec de a admite planul la punctul ei- de vedere privitor
brigada judiciară a Poliţiei la. împărţirea insulei între Tur­
Populare din Berlin sînt însăr-1 ce se întîmplă cu lise şi Rudi guvernul turc în legătură cu britanic nici guvernul turc nu cia şi Grecia, punct de vedere
cinaţi cu anchetarea a două considerat cu totul inacceptabil
veţi vedea în spectacolele ce vor problema Ciprului. se arată dispus să-l susţină. de guvernul grec.
fi prezentate pe ecranul cinema­ Potrivit agenţiilor de presă
tografului „Filimon Sîrbu“, De­ „Din partea turcă spune agen­
va între 11-13 august a.c. iar a- occidentale, după eşecul între- ţia France Presse, se exprimă

poi în continuare pe celelalte e- S vederilor de la Atena MacMillan

crane din regiune. | se va strădui să găsească cel

Cu carnetul de reporter rează. Pe ei, se vede treaba, U care omul e silit ca la 3 fi[m.e dor de...ci. înseninaţi...de mai. club o conferinţă folositoare să
mişcă prea puţin faptul că pe să „înghită" acelaşi jurnal. Mi-e...arunei etc.“ se stingă la un moment dat lu­
prin oraşul Deva una din străzile urbei de-a cărei mina şi astfel să fii nevoit a
bună gospodărire răspund se in- Iar fiindcă e vorba de cine­ Dar, cum este oare posibilă o proceda la un şir de nedoriie
Cit de minunat este să pri­ lui că sînt pur şi simplu scă­ ţiul îngust al străzii, împiedicând tîmplă atîtea frământări. Şi tot matograf, încă o chestiune. asem.enea toleranţă din partea pauze. Prin grija responsabililor
veşti peste înfăptuirile zilelor pate din vedere. Nu e rău deci circulaţia pietonilor. Au început rece rămîn la această chestiune conducerii P.T.T.R. ? tehnici de la uzina electrică, ne­
noastre. Peste tot, viaţa îmbra­ să le arătăm şi facem acest lu­ rugăminţile şi protestele. Rugă­ şi organele sanepidului. Chiar Ungă ghişeul caserlei a am obişnuit oarecum, cu aseme­
că haina noilor vremuri, oame­ cru tocm.ai cu scopul de a aju­ minţile clin partea cetăţenilor de existat şi pare-se că mai există un In ce priveşte interesantul emi­ nea „intimplări". Acestea nu mai.
nii îşi construiesc cu mîinile lor ta pe acei care poartă răspunde­ pe stradă -— care cereau ca spi­ Credem că lipsa de grifă a du­ regulament, care printre altele siunilor, originalitatea lor aceste sint curiozităţi. Există însă alte
fericirea. Nu există oraş sau că­ rea să le înlăture şi astfel, exis­ nii să fie curăţaţi — protestele, rat destul. prevede şi următoarea dispoziţie; părţi putem, spune că lipsesc cu lucruri cărora, oricît ai vrea să
tun în care, amprenta marilor tenţa lor să nu mai încarce ar­ din partea locatarilor din blocuri desăvîrşire. De ce ? Pentru fap­ le spui altcumva nu poţi; ele
prefaceri să nu se vadă, in ca­ monia peisajului. —- care-şi declinau orice răspun­ Trei filme ş! un singur „Copiii sub 7 ani nu au acces in tul că nu există un colectiv larg rănim curiozităţi veritabile.
re să nu se fi Înălţat în anii pu­ dere. S-au făcut intervenţii la jurnal sală". E interesant de ş tiu t; a- care să-şi aducă aici contribuţia.
terii populare edificii noi, în ca­ O stradă uitată sfat iar unii tovarăşi de aici au cest regulament e aşezat acolo Responsabilul munceşte de unul In Deva a intrat în obiceiul
promis. Promisiunile insă nu au Această situaţie poate fi găsi­ doar ca decor, sau pentru a fi singur şi in asemenea condiţii oamenilor ca seara, după ce au
re omul să nu-şi fi înnoit condi­ Nu departe de centru, există influenţat cu nimic spinii şi a- tă la cinematograful „Filimon respectat ? Pînă acum conduce­ nu se pot obţine niciodată rezul­ încheiat o zi de muncă, să iasă
tunci, locuitorii de pe strada în Sîrbu“. E legitim să te- întrebi: rea cinematografului nu a do­ tate corespunzătoare. Gu cîteva pe strada principală să se plim­
discuţie, au pus mina pe topoare de ce? vedit că ar fi aşezat pentru mo­ luni in urmă, la Comitetul orăşe­ be. Acolo, se întâlnesc cunos-1
şi au început să-i culce la pă- tivul din urmă. dşa se întîmplă, nesc de partid s-a făcut o ana­ cuţi, se leagă prietenii etc. Ei
mint. S-au iscat noi certuri, an­ Vezi un film nou şi e normal să că exact cînd ecranul îţi liză a muncii staţiei şi atunci s* bine, tocmai pe această stradă,
chete, comisii şi. din nou totul a solicită mai multă atenţie, au constatat lipsuri, s-au preconi­ atît de frecventată seara, luminile
ţiile de trai. strada I. C. Frimu, care de fapt rămas baltă. Şi aşa se face că cine ştie din ce colţ al zat măsuri. Dar, oare au fost în­
astăzi, de cum intri pe această sălii ţîşneşte vreun ţipăt stri­ făptuite aceste măsuri preconi­ se aprind mai tîrziu de cit pe
In iureşul acesta de muncă şi nu-i stradă ci...uliţă. Aici, au stradă, te întâmpină maldăre de dent de copil mic, obosit şl som­ zate ? Nu, n-au fost înfăptuite. oricare alta. Ajungi la capătul ei
buruieni înalte, bălării, grămezi noros care îţi ia pînă şi cel din S-a continuat şi pe mai departe dispre parc, becurile ard ne­
entuziasm, a fost trezită din i- fost multe neajunsuri. Parte din de gunoaie, prin care fac casă urmă chef. Să fie oare într-ade- aceeaşi, muncă sporadică, lipsită stingherit. Ajungi în capătul ce­
hună şerpi, şopîrle şi şobolani. de eficienţă, de spirit colectiv. La lălalt dinspre strada Lenin, de
nerţia în care o aşezase, vitre­ ele, prin grija, deputatei Nicu- Şi tot prin aceste buruieni şi gu­ văr incapacitate in a preveni, a~ Comitetul orăşenesc de partid asemenea. Prin centru însă, ele
noaie, abundă zilnic copii, zeci semenea situaţii ? însă sarcina a fost rezolvată, în întârzie să se aprindă şi lasă ast­
gia vremurilor trecute şi Deva, lina Răşinaru au fost- lichidate. de copii, care, considerîndu-se planul de muncă al acestuia ea fel oamenii să bâjbîie pe întu­
probabil in junglă se joacă toa­ a fost bifată ca îndeplinită. Şi- neric. Nu-i oare aceasta o curio­
această bătrînă aşezare hunedo- Dar, unele totuşi au mai rămas. poate, peste o lună sau două se zitate ? Şi. poate¦ea izvorăşte din
tă ziulica de-a...indienii. Iar, în va proceda la o nouă analiză, grifa pe care o au unii de la u-
reană. Sînt cîţiva ani de cînd pe Şi, necazul cel mai mare al a- mijlocul acestui decor murdar, e cînd se vor constata aceleaşi, lip­ zină pentru tineret. Ce şi-or fi
situată pompa de apă, in a cărei suri şi se vor preconiza aceleaşi zicind e i : „în definitiv de ce să
străzile ei a început să răzbată cestei străzi îl constituie neno­ !medială apropiere e aşezai bazi­ Hîtrrr... aţi ascultai
forfota construcţiilor şi ca din rocul de a-fi aşezată în imedia­ nul de acumulare a scurgerii de emisiunea locală măsuri. E bine să. nu se întîmple nu oferim, tinerilor ocazia ca în
frământ au apărut blocuri încă­ ta apropiere a unor blocuri, a pe canalele blocurilor. Primej­
pătoare, moderne, canalizări, căror locatari o tratează cu dioasă şl neindicată vecinătate Deschizi difuzorul, dornic să aşa, să nu se mai preconizeze plimbările lor de fiecare seară,
ronduri de flori, cinematograf profund dispreţ. Pentru ei, ea care, pe drept cuvînt îngrijorează asculţi ce mai e nou prin ora­
pe cetăţenii, străzii /. C. Frimu. şul în care trăieşti. Şi, emisiu­ măsuri noi ci, să se înfăptuias­ să fie mai „intimi", mai „ne-
de vară, stadion şi multe alte nu e altceva decât un maidan Numai pe tovarăşii de la sfatul doreşti să vezi şi un jurnal nou. nea locală nu te mulţumeşte, că cele vechi.
Doar el este acela care, prin i- nu-ţi aduce nimic proaspăt, in­ stingheriţi“ ? Oricum, lumina
lucruri peste care nu poţi să nu de gunoi, unde-şi aruncă toate popular orăşenesc nu-i îngrijo­ magini vii te pune la curent cu teresant. Şi mai mult, chiar şi Curiozităţi „jenează“.
te uiţi cu o legitimă mândrie. murdăriile. Din pricini ca a- actualitatea, iţi dă posibilitatea puţinul pe care ţi-l dă, cel mai
Toate acestea nu au răsărit da­ cestea, intre ei şi locuitorii stră­ să urmăreşti atîtea şi atîtea nou­ adesea nu-l poţi înţelege. Difu­ Nu e pentru nimeni o surpriză Numai că nimeni nu le-a ce­
tăţi petrecute pe întinsul ţării şi zorul, ca şi curii ar fi un om bol­ alunei cînd se întîmplă ca toc­
torită unui miraj, ci ele sînţ re­ zii au izbucnit uneori conflicte şi al globului. Nu sînt oare jurnale nav de nervi, ori iţi vorbeşte prea mai în timp ce citeşti un roman rut asemenea reflecţii şi pe drept
zultatul activităţii creatoare a mai ales,..conflictul a avut drept noi in măsură suficientă ? So­ încet, ori prea tare, ori hîrîie
oamenilor muncitori, care, sub . mobil, un gard. Cîndoa, cineva, cotim că sînt, dar, probabil nu de să fugi de lingă el, ori tran­ interesant s-au expui in vreun cuvînt că ar trebui să se...jeneze
este interesul cuvenit pentru smite cu intermitenţe. Nu exage­ si ei.
îndrumarea partidului îşi zidesc dinir-o bună intenţie a sădit a- procurarea lor la timp. In iot rez cînd spun că mi-a fost dat
să ascult romanţa „Mie dor“ cin- VASILE AFLGAREI
plini de încredere noua viaţă. ici un gard viu, din spini. Mă cazul, problema merită să fie tată cam în următorul fe l : „Mi-e

Alături de aceste frumoase re­ rog, bine a ¦făcut, numai -că a- luată in seamă şi astfel pe vii­

alizări, persistă însă, încă şi cest gard neavînd stâpîn şi deci tor să fie evitate situaţiile în

unele neajunsuri. Unele se daio- neîngrijit -s-a sălbăticit şi astfel

rese neglijenţei şi comodităţii crengile lui cu ace ascuţite, au

citorva, altele se datorase faptu­ năpădit in deplină libertate spn-