Page 45 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UNIŢI-VA t

4 pagini 20 bani

Ritmul treierişului trebuie
INTENSIFICAT!

La laminorul blumlog, printre agregatele de mare capacitate se mimară şi motorul _•• # '• « * * * • * * . -a • ¦ t In această perioadă, principala sar­ mele zile multe hatoze,au funcţionat
cină care stă în faţa oamenilor mun­ cu întreaga lor capacitate.
revcisibil pentru ac cii de pe ogoarele regiunii noastre es­
te intensificarea ritmului treierişului. In schimb, în multe comune din ra­
| ţionarea cajel de lucru. După ultima situaţie centralizată se ioanele Bradj Alba şi Haţeg, treieri-
constată că pînă la data de 12 au­ şul a fost lăsat să se desfăşoare dc la
t Iată în clişeu acest modern agre gat, gust 1958 au fost treierate păioasele sine. in aceste raioane, colectivele a-
de pe o suprafaţă ce reprezintă 47,84 gricole precum şi sfaturile populare
la sută din cea cultivată cu griu, se­ n-au luat 'măsuri hotărîte pentru ter­
cară, orz şi ovăz. Cele mai frumoase minarea în cel mai scurt timp a tre­
realizări s-au obţinut în raionul Hu­ ierişului.
nedoara, unde, 62,70 la sută din pă-
ioase sînt deja treierate. Bine s-a or­ Campania însămînţărilor de toamnă
ganizat munca şi în raioanele Ilia, 0 - se apropie cu paşi repezi. Aceasta
presupune ca paralel cu executarea tre­
răştie şi Sebeş, raioane în care, în ulti- ierişului să se facă şi pregătirile nece­
sare pentru buna desfăşurare a însă­
Economiile filaturiştilor Siderurgia remînească va primi în patrimoniul său mînţărilor : arături de vară, transpor­
un nou agregai tul bălegarului în cîmp, repararea uti­
din Lupe ni lajului agricol, procurarea şi condiţio­
Cuptorul Martin nr. 2 •••*: narea seminţelor.
© 150.000 lei economii la preţul de cost ® 215.544 lei economii prin
valorificarea deşeurilor © 320.000 lei economii din pierderile planificate. ¦¦¦ Peste puţin timp industria noastră siderurgică va primi în patrimoniul L* După cum se vede înfr-o perioadă
de timp relativ scurtă sînt de făcut
Colectivul de muncitori, ingi­ ¦¦ săli un nou agregat modern: al doi tea cuptor de 185 tone de la noua L multe lucrări de care depinde .în ma­
la sodă caustică de 15,849 to­ l oţelărie Martin a Combinatului siderurgic Hunedoara. Pentru siderurgicii pa- * re măsură soaria recoltei de -cereale
din anul viilor. De aceea, organizaţiile
neri şi tehnicieni de la Filatura ne, la acid sulfuric de 13,465 ¦ iriei noastre preluarea noului cuptor are o semnificaţie deosebită, deoarece L de partid, sfaturile populare comunale- ^ OOOOOOOOOOOOOOOV 0-000000 00 00 00 00
şi organele agricole au datoria să ve‘-
din Lupeni, mobilizat de către tone. La sulfat de zinc s-a făcut ¦ acesta este cel de-al douăzecilea mare agregat siderurgic construit din te- * gheze ca gospodăriile colective, înto­ oo

vărăşirile agricole şi ţăranii muncitori

individuali să-şi organizeze în aşa fel

munca, îricţt toate aceste lucrări să

fie executate în cele mai bune condi-
ţiuni.

Situaţia freierişului
pe raioane Ja data
de 12 august 1958

organizaţia de partid la luptă o economie de .30 la sută, la ¦(< melii în anii care au trecut de la eh berarea patriei noastre de sub jugul ^* 3 SILVIA BOLI OŞ, membră de par ddj este lucrătoare la maşini-uneltc g
pentru îndeplinirea şi depăşirea bicarbonat de- sodiu de 10 la su­ ¦ .fascist.. Împreună cu celetălte cuptoare Martin şi electrice, cu furnalele şi *
HUNEDOARA 62,70 % .8 şi fruntaşă in producţie. Ea îşi depăşeşte norma cu 14 la sută şi este 8

planului de producţie, creşterea tă, la combustibil de 10 la sută, ¦ lanunoarele de mare capacitate nou construite sau modernizate, acest a- * | exemplu. în muncă pentru celelalte femei din atelierele C.F.R. Simeria. 8

productivităţi muncii, reducerea la uleiuri şi lubrefianţi de 20 la < gregat reprezintă totodată o încununare a eforturilor depuse de construc- ¦ ILIA 53,10 % IN CLIŞEU.: Tov. Silvia Boitoş, la locul de muncă. ^

preţului de cost şi realizarea de sută. ' tori şi siderurgişti, sub conducerea înţeleaptă a partidului, pentru dezvol- « 0 00 00 00 00000000 0000 oo OOOOOOOO000000?kJoo oo oo oo oooo oo oo oo 00 oc o oo oo oo

economii, a reuşit ca în primul Ca urmare a acestui fapt eco­ J tarea necontenită a industriei producătoare de metal — temelia dezvoltării O R A Ş T IE 52,60 % J Şi-afăcut datoria
semestru al acestui an, prin nomiile realizate de filafuriştii '$¦ indusiriei constructoare de maşini.
reducerea rebuturilor şi deşeu­ din Lupeni, in primul semestru «• Acum, în preajma celei de-a 14-a aniversări a eliberării ţării de către SEBEŞ 52,20 % J In primăvara acestui an ţă­ tul încă 115 kg. griu. Zilele ş-
rilor, a consumurilor specifice al anului, se. ridică în total la <¦ glorioasa armată sovietică, siderurgiştil intîmpină marea sărbătoare cu un HAŢEG 45,40 % ! - ranul muncitor Mihuţ ' Mitules- cestea ţăranul muncitor Mihuţ
de materii prime, materiale, inimoasa sumă ' de 691.544 lei. ¦ strălucit bilanţ de realizări concretizat In creşterea producţiei de metal. In cu din comuna Sarrnizegetus'a a Mitulescu a treierat. Direct de
combustibil, ulei, lubrefianţi şi Şi in cursul lunii iulie colecti-' ¦ comparaţie cu anul 1938, la sfîrşitul anului trecut producţia industriei noa- ALBA 43,10 % încheiat contract pentru vinza- la arie el a dus la baza de re*
vul acestei întreprinderi şi-a « stre siderurgice era de 3,4 ori mai mare. Această creştere a putut fi obţi- rea către stat a 500 kg. griu. cepţie cantitatea de 615 kg. griu
prin valorificarea deşeurilor, să îndeplinit şi depăşit sarcinile de ¦ mită atit datorită intrării în funcţiune a noilor agregate şi modernizărilor
realizeze însemnate economii. Dar, el este şi membru al înto­ pentru care a primit suma de
¦ efectuate ta mai multe cuploare, furnale şi laminoare, cit şi pe seama bunei 922,50 lei. In felul acesta Mihuţ
In fruntea luptei pentru rea­ vărăşirii agricole „Ulpia Tra-la-
lizarea de economii cit mai în­ producţie şi a realizat , economii ¦ folosiri a capacităţii de lucru a acestora. Astfel, in ultimul deceniu produc- nă“ din localitate. In această Mitulelsc'u .-şi-a • f\ăc1u¦t•, ;în mod
conştient datoria fată; de stat.
semnate au fost comuniştii care însemnate.-; ‘, ¦ ţia pe metru pairat vatră de cuptor In oţelâriile <vechi a crescut cu aproxi- B R A D 17,80 % j calitate a mai contractat cu sta­

prin exemplul lor au mobilizat Sucesele obţinute pînă acum ţ mativ 49 la sută, în timp ce indicele de utilizare a furnalelor a fost imbu-
întreaga masă de salariaţi.
Rebuturile şi deşeurile au şi cele pe care le va obţine şi ţ năiăţii cu 20 ta sută.
fost reduse cu 2,2 la su­
lă, la sulfura de carbon s-a de aci înainte, colectivul aces­ ¦ Realizările din primele 7 luni ale acestui an sînt de asemenea superi-
făcut o economie de 0,259 tone, L oare. Planul industriei noastre siderurgice, mult sporit faţă de oricare altă
tei întreprinderi le închină mă­ ,. perioadă corespunzătoare din anii precedenţi, a fost întrecut cu mai mult

reţei zile a eliberării patriei “ de 48.900 tone la producţia de oţet, cu peste 24.000 .tone ta laminate, cu

noastre — 23 August. \ 4.100 tone la fontă, industria noastră siderurgică a dat astfel cea mai ridi-

ţ cată producţie de oţel, fontă şi laminate realizată vreodată în ţara noas­ Minerul Ociauian lancu,
decorat cu ordinul muncii
Roadele întrecerii cooperatorilor tră intr-o asemenea perioadă de timp. cl. ¦IlI-a, şef de brigadă ia
La dezvoltarea industriei noastre siderurgice a contribuit intr-o măsură una din noile galerii in ex­
de la „Moţul“ însemnată colaborarea economică frăţească cu Uniunea Sovietică care, in ploatare, de la Paroşeni, în
apartamentul său din unul
afară de faptul că ne-a sprijinii Ia construcţia noilor furnale şi laminoare, din blocurile ¦noului oraş
muncitoresc Vulcan.
!n dorinţa de a întîin- cerii au urmărit realiza­ la sulă, cea condusă de a livrat ţării noastre in fiecare an mari cantităţi de materii prime cum
>• •-» -*-**¦-•
pin.a cea de-a 14-a ani­ rea planului de produc­ tov. Viorel Pop cu 120 la sînt minereurile de fier, cocs metalurgic, laminate ele. In acest fel a fost

versare a eliberării pa­ ţie, îmbunătăţirea calită­ sută, iar cele conduse de l asigurată o funcţionare neîntreruptă a agregatelor siderurgice, fapt care a

triei noastre cu realizări ţii, respectarea disciplinei, Iosif . Dubner şi Aurelia l determinat sporirea producţiei de metal.

cit inai frumoase, cu cît- în muncă şi altele. Tudoran cu 117 la sulă. t Muncitorii siderurgişti consideră că succesele de pînă acum vor putea

va timp în urmă brigada Chemarea odată lansa­ Dintre oamenii brigăzi­ X fi încă dezvoltate deoarece producţia siderurgiei romîneşti se bazează, în

nr. 5 condusă de tov. tă,, întrecerea a început. lor, cele mai frumoase de­ X ’mare măsură, pe agregate moderne. Este semnificativ !aptul că în prezent

Gheorghe Trifan de la Rezultatele n-au întîrziat păşiri le-au realizat tova­ X mai mult de jumătate din producţia de fontă şi aproximativ 70 ta sută din

cooperativa „Moţul“ din să se arate. Aşa spre e- răşii Ioan llică, Nicolae X cea de oţel Martin şi special este dată de agregate moderne, nou construite

Baia. de Criş, a chemat xemplu, brigada nn 5 Enciu, Ioan Madincea şi X sau reconstruite şi modernizate după -•? August 1944. Numai furnalul de

la întrecere toate brigă­ condusă de iniţiator şi-a alţii. X 700 nuc. de la Hunedoara dă o producţie de fontă cu 50 ta sută mai mare

zile cooperativei. Obiecti­ realizat planul pe tuna F. CODRUŢ CORNEL ¦ decît produceau în anul 1938 toate furnalele din Romînia.

vele principale ale între­ iulie în proporţie de 141 corespondent ¦ c.<-t> o ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Echipa de la cuptorul III ajuns prim-topitor de rezervă şt din O consfătuire plină de învăfăminte

’55 sînt şef de echipă.

— ...însurat?... Copii?... Locu­ Recent a avut loc la Alba Iu- suri care împiedică îmbunătăţi­ rea cu uşurinţă pe scenele for­
maţiilor artistice de amatori a
inţă ? lia o . consfătuire a djreclorilor rea -activităţii artistice. ideologiei burgheze: Ele au ui­
tat că partidul duce o luptă in­
Pa platforma oţclărici de la 'Combi­ — Care sînt realizările echipei în ascunşi după ochelarii violeţi prinşi — Da, am doi copii, pe Costel şi caselor regionale de creaţie Concluziile consfătuirii care transigentă împotriva ideologiei
de şapcă, trădau un zimbet de mul­ burgheze care. sub diferite lorme
natului siderurgic Hunedoara, forfota cinstea lui 23 August? ţumire. Constantin Cîrlan, Victor Gu- Ileana. îmi sînt tare dragi / In fie­ populară şi a directorilor case­ au fost făcute de tov. Cornelia urmăreşte să otrăvească conş­
leraru, sînt nume ale tinerilor din e- tiinţa oamenilor muncii abătîn-
nu e prea mare. Cile un semn şi ma­ întrebarea îl făcu pe interlocutor chipă, pe care le-am reţinut şi cu care zi, după serviciu, cînd merg aca­ lor raionale de cultură la care Filipaş, ¦director în..Ministerul du-le atenţia de la lupta de cla­
care şeful. se mîndrea. Nu mai puţin să şi de la exponentele sarcini­
caraua de şarjare se pune în miş- ¦ să-şi facă •citeva calcule şi apoi să mulţumit se arăta şi cînd.vorbea 'des­ să, mă ocup de ei. Vreau să aibă o au participat şi şefii adjuncţi ai invăţăniîntului . şi culturii au lor ce ne stau în faţă.
pre ajutorul primit de Ia . inginerul
care. In cabinele cu tablourile de co­ continue... Mihai Gligorie şi, în special,’ de la altă copilărie, decît am avut-o eu. secţiilor de invăţămint şi cultură subliniat, in primul rind faptul Consfătuirea a combătut ct.
Vaier Lăbuneţ, maistrul schimbului tărie lipsa de orientare şi vigi­
mandă ale cuptoarelor,, prim-topitorii — Scrieţi: 251 tone , oţel peste în care lucrează şi Mogonea. Nu de mult am cumpărat un alt a- regionale. că. repertoriul formaţiilor. artis: lenţă a unor conducători de uni­
tăţi culturale sub oblăduirea că­
urmăresc cu atenţie aparatele. Focul, plan. Asta-i de la 1 Mai la 1 august. Felul în care vorbea prim-lopito- parat de radio, mai mare, cu 1.800 Organizată de Ministerul în- tice de, amatori nu este întot­ rora au pătruns pe scenă piese
rut era pur şi simplu captivant. Con­ de teatru cu conţinut care nu a
prizonier al pereţilor cuptoarelor, vî- Şi, dacă vă interesează, echipa noa­ vingerea cu care discuta şi sincerita­ de lei. Locuinţă am destul de bună, văţămintului şi culturii,: consfă­ deauna bine orien tat; el nu ser­ ajutat cu nimic muncii de con­
tea spuselor sale m-a făcut să:l în­ struire a socialismului; au {ost
jlie cu furie. stră a reuşit să dea. 15 şarje rapide, treb şi despre viaţa sa. dar sper să primesc un apartament. tuirea care a întrunit reprezen- - veşte ¦întotdeauna 1scopului edu­ prezentate programe artistice
din care a lipsit cu desăvîrşire
Despre' brigada tineretului de Ia in aceeaşi perioadă. — Eu — îşi începu Mogonea po­ Mi-am luat mobilă pentru bucătărie tanţii unităţilor mai sus aminti­ cării comuniste a'.maselor largi firul roşu partinic şi in care şi-
vestea vieţii — aş avea multe de po­ au găsit locul lipsa.de conibati-
cuptorul III, condusă de prim-lopito- — Bineînţeles că interesează. Dar vestit .despre mine. De fapt, pînă nu şi dormitor. Ei, dar ce să vă mai te din regiunile Baia Mare, de oameni'ai muncii. Unele case vitate, atmosfera mic burgheză.
am venit la Livezeni, în '47, ca bri­
ral. Constantin Mogonca ştiam deja cum reuşiţi să daţi şarjele rapide? gadier, am dus-o tare greu. Mama spun, o duc bine / Soţia are salariu Cluj, Regiunea Autonomă Ma­ regionale de creaţie populară Cit priveşte activitatea case­
lor de cultură din regiunea noa­
cîteva date., Ştiam că de Ia începu­ — zisa cum reuşesc şi celelalte e- mi-a murit cînd aveam doar 8 luni. bun, eu, în fiecare lună, primesc ghiară, Stalin, Oradea, Timişoa­ ca şi unele case' de cultură ra­ stră, a fost combătută cu tărie

tul anului a reuşit să dea 679 tone chipe. Ceea ce cred eu că-i principal Tata, m-a crescut aşa cum a putut: 1.700—1.800. lei ra şi Hunedoara a dezbătut pro­ ionale deşi au înregistrat suc­ orientarea din ultimul timp a

oţel peste plan şi că, în aceeaşi pe­ la şarjarea rapidă şi de altfel la în­ La vîrsta de 14 ani am plecat de ? blemele cele mai importante ale cese, in activitatea lor, au scă­ CORNEL C1SMAŞ1U

rioadă, a dat 43 şarje rapide. Acum, tregul proces de producţie la cuptor, acasă... Am lucrat la construcţii, a- La despărţire, Mogonea nu a uitat activităţii culturale reieşite din pat în ultimul timp din vedere şef adjunct al secţiei regionale

voiam să o cunosc şi să mai ştiu şi este dozarea corectă a materiei prime poi, ca mecanic şi, în sfîrşit, în ’53 să-mi amintească de angajamentul documentele Plenarei C. C. al- tocmai sarcina lor cea mai im­ de invăţămint şi cultură

altele. şi menţinerea curată a velrei. Că, am intrat ca muncitor la oţefărie luat de echipa sa, în luna august, in P.M.R. din 9-13 iunie a.c. Ea a portantă aceea de a desfăşura o (Continuare în pag. 2-a)
aici, la Hunedoara. După un an am
— Pe cine... ? Pe Mogonea. Da, ui­ dacă se face o scurgere complectă, cinstea marii sărbători. stabilit o serie de sarcini impor­ muncă susţinută in educarea
V¦V;'-—• ' V;./’VW"-.
te-! în cabină. vatra rămînincl curată ca masa, cup­ — Pînă la 23 August, noi vom ti­ tante privind orientarea politico- comunistă a maselor, prin ale­

După ce mi-a fost arătat, apropiin- torul este ferit de defecţiuni. Şi, mai vea planul depăşit cu 15 Ia sută, ideologieă a activităţii caselor gerea unui. repertoriu potrivit

du-mă, la-m cunoscut pe prim-topito- este ceva : interesul pe care şi-l dă vom avea date 12 şarje rapide, vom scopului: Negiijind această sar­
cină de bază a muncii cultura­
rul pe care-l căutam. omul. Uite / la noi în echipă lucrul realiza o economie de. 15.000 lei... raionale de cultură şi. a caselor

— Da, aşa mă cheamă. Aşteptaţi merge ca între fraţi. Când îi vorba Şi, acum vă părăsesc, deoarece, în­ regionale de creaţie populară ca le, ălegind repertoriul la întim-

puţin şi o să putem sta de vorbă. de treabă, nu mai esie şef sau alt­ cepem elaborarea şarjei.' şi a secţiilor de invăţămint şi pla'-re, sau uneori la cererea unei

In acest timp, apăsind pe un bu­ ceva, ci pune fiecare mina şi... L-am mai privit odată pe şeful e- cultură. anumite părţi din publicul spec­
ton, uşa cuptorului e .săltată, lăsînd L-am întrerupt pe Mogonea. De
ca o limbă de foc să evadeze afară. chipei, care începuse să apese pe ba- ] Referatele prezentate şi cu tator — nu cel mai indicat să-şi
fapt nu trebuia, deoarece a început deosebire' discuţiile purtate pe spună părerea în ace-astă pri­
— Aşa 1 vedeţi, dacă flacăra e al­ să povestească despre oamenii cu ca­ toane şi-n acelaşi timp să-şi îndru- J marginea lor au scos cu tărie vinţă — şi să sugereze lucrări
bastră înseamnă că lucrurile merg pătrunse de spiritul de partid,
me oamenii. Era foarte atent. Se e- 5

labora poate o şarjă rapidă. )

bine. Şi acum să discutăm: re lucrează. Vorbea, şi ochii căprui, E. USCAR ? in evidenţă lipsurile existente in combative, unităţile culturale au

^ Vv/s... \ munca unităţilor culturale, lip­ ajutat fără să vrea la pătrunde­