Page 46 - 1958-08

Pag. 2 DRUMUß SOCIALISMULUI Nr. 1137

FILM UL ZILEI i« .it.-» ..* . Vacanţă plăcută şi educativă

¦i La Sarmizegetusa funcţionea- In cadrul pregătirilor pentru
* ză o tabără de pionieri şi şco- carnavalul de închiderea tabe­
.» lari. Pentru petrecerea în mod rei s-au confecţionai măşti. In
»
¦
i

cit mai plăcut a timpului liber zilele de tabără se ţin cu regu- P o P ic e 1ir
al copiilor, conducerea acestei
laritate informări politice. De Jucătorii de popice din regiunile Stalin, Gluj, Regiunea Au­ Cu ocazia sărbătoririi Zilei
tabere a- întocmit un bogat proj tonomă Maghiară şi oraşul Petroşani şi-au disputat duminică minerului in raionul Petroşani
asemenea sînt planificate a se intiietatea în cadrul unor interesante concursuri. In urma re­ s-au desfăşurat unele competiţii
gram instructiv-educativ Pînă zultatelor pe locul 1 s-a clasat R.A.M. care a totalizat 2.341 de tir la proba 3x20 focuri armă
acum, in tabara au fost orga- (-!ne cjouă conferinţe pe tema lemne, pe locul II regiunea Stalin cu 2.291 lemne, iar pe locul sport, 60 focuri culcat, şi pistol
nizate seri literare dedicate poe- 111 regiunea Cluj cu 2.260 lemne. Cele mai bune rezultate au precizie. Au participat în total
’ . ’, , , fost obţinute de popicarul Sabin Trif din Petroşani cu 418 47 trăgători reprezentînd regiu­
ziei lui Eminescu şi Coşbuc, seri lemne, urmat de Mihalţ) din R.A.M. cu 415 lemne şi Molnar nile Stalin, Craiova, Hunedoara
ale celor mal frumoase basme, 3 regm al democrat- de la Cluj cu 413 lemne dobor ite. şi oraşul Lupeni. După omolo­
un .concurs „.Drumeţii veseli“ iiar garea rezultatelor s-a stabilit
popular, copiilor . Concomitent la Lupeni au jucat echipele feminine de po­ următorul p u n ctaj: la proba
pice din regiunile Cluj şi Stalin şi echipa minerilor din Lupeni. 3x20 focuri armă sport pe locul
p- PARCAŞIU In urma celor două jocuri susţinute de echipele din Gluj şi I s-a situat echipa regiunii Sta­
Lupeni victoria a revenit jucătoarelor din Gluj. Victoria jucă­ lin cu 2.466 puncte, iar pe ur­
corespondent toarelor din Lupeni a fost ratată de Maria Nemeş care la lan­ mătoarele trei locuri- s-au situat
sarea ultimei bile in plin a doborit numai 2 lemne deşi i-ar fi în ordine, echipele din Craiova
La Teiuş s-a deschis un nou magazin trebuit 3 lemne pentru ca echipa gazdă să cucerească victoria. cu 2.449 puncte, Hunedoara cu
2.162 puncte şi oraşul Lupeni cu
Zilele trecute in comuna Te- care este bine aprovizionat cu S. BALOIU 1.735 puncte. La proba armă li­
iuş s-a deschis un nou magazin
de confecţii şi încălţăminte. Aici articole de sezon, a adus multă corespondent
au fost puse în vînzare produse
ca : pulovere, covoare, geaman­ bucurie locuitorilor din Teiuş-.

tane de vinilin, poşete pentru fe­ Numai în decurs de 5 zile de la

mei-, serviete etc. deschidere aici s-au vindut măr­
Deschiderea noului miagazin,
furi care depăşesc suma de

21.000 lei.

A. OŢOIU

corespondent

După baletul „Romeo şi Iu lieta“ de Prokofiev, o altă ne- * Instantanee gospodăreşti Meci amical la Deva beră cu 60 focuri culcat, pe lo­
cul I s-a clasat trăgătorul Pan-
l pieritoare capodoperă a baletu lui rus, „Lacul lebedelor" ele t In ultimii ani, de nenumărate Fie că repară drumurile, fac upsa unui cămin cultural un- } Formaţiile „Corvinul“ Deva şi teli-mon Pazdîrcă din Petroşani
ori am trecut prin defileul care instalaţii pentru electrificare de să-şi desfăşoare activ ita- - ^C.F.R." Simeria s-au întîlnit duminică cu 578 puncte iar la fete Ma­
f Ceaicovski este transpusă pe ec ran, in adaptarea regizorului Z. $ leagă comuna Băiţa de oraşul sau radioficare, fie că îşi con- tea i-a determinat să activeze în cadrul unui meci amical. După cele rfa Hlopeţchi cu 559 puncte. La
Brad şi de fiece dată am avut struiesc cămine culturale sau mai izolat. Acum ei sînt ace- 90 minute de joc victoria a revenit pistol precizie locul I a fost o-
ţTulubeev. j de însemnat in carnet cîte ce­ şcoli toate sînt activităţi de ia care contribuie cel mai mult gazdelor cu scorul de 2-1 (0-0). Pen­ cupat de Alexandru Izsak din
va nou. Ultima călătorie insă domeniul prezentului şi dem- prin muncă voluntară la termi­ tru deveni; cele două goluri au fost Oraşul Stalin cu 502 puncte.
f Povestea dragostei intre pT intui Siegfried şi frumoasa Odei- | ne-a oferit unele lucruri destul ne de toată lauda. Cine s-ar narea grabnică a căminului înscrise de Cîndea, iar pentru oaspeţi
fi gîndit de pildă ca in trecut cultural. In această acţiune, in a marcat Igelschi. I. ZAMORA
f ta, prefăcută in lebădă de blestemul vrăjitorului Rotbart este ţ
in satul Ormindia, situat in fruntea lor sînt întotdeauna de- i tm m ^ corespondent
vîrf de munte să- licărească putaţii satului ca Viorel N iţa J
| întruchipată cu o inegalabilă măiestrie de soliştii şi baletul i vreodată becul electric ? Acest Cornel Macra, Nicolae iova’ n
lucru era greu de conceput, şi alţii. Lucrările de zidărie şi i
| Teatrului Mare din Moscova. In acest spectacol de înaltă ar- j de importante. Oprindu-te de Astăzi însă, oamenii dş aici acoperişul s-au şi terminat. S-au [ Haltere
pildă prin satele aşezate în a- în frunte cu deputaţii şi-au procurat chiar şi binalele (uşi i
.1 tă coregrafică, spectatorii au pri lejul s-o vadă pe celebra bale- j pus în prim plan rezolvarea şi ferestre) şi se continuă res- '
cest defileu ai să constaţi cu
: rină M. Pliseţkaia în rolul Octet tei, alături de N. Fadeecev, pro- j In sala cinematografului din Lu­ au ocupat locul I în clasament cu­
peni a avut loc duminică o interesantă cerind cupa „Minerul“. Pe locurile ur­
'f tagonistul prinţului Siegfried şi V. Levaşev, în rolul vrăjitorului t multă uşurinţă că aici pro­ întrecere la haltere unde au partici­ mătoare s-au calsat în ordine cor u-
pat echipele regiunilor Oradea, Gluj, renţii din regiunile Stalin, Cluj şi ora­
1 Rotbart. » blemele gospodăreşti stau pe Stalin şi echipa din localitate. Mai
bine pregătiţi halterofilii din Oradea şul Lupeni.
• „Lacul lebedelor" este o n ouă şi strălucită realizare artis-j

* tică a studiourilor sovietice. La Deva, filmul va rula pe ecra- j prim plan în activitatea oame­

i nul cinematografului „Filimon S îrbu“ intre 14-17 august a.c. t nilor. ¦A*. !

acestei probleme. La fasonarea tul lucrărilor de amenajare. A- j

O consfătuire plină de în vă stîlpilor, la transportul lor, la Aproape jumătate din valoarea ' Handbal
plantarea acestora pe o lungi- lucrărilor executate pînă în <

me c!L. ^ au Pdfţt^-pat în prezent sînt realizate numai . Pe stadionul „Jiul“ din Petro­ lui. Se impune deci ca tovarăşii
şani echipa de handbal „I.S.M.“ din conducerea colectivului spor­
mod voluntar toţi cetăţenii sa- prin muncă voluntară prestată din Bucureşti a întrecut forma­ tiv din Aninoasa să treacă grab­
ţia „Minerul“ Aninoasa cu 7-5
(Urmare din pag, l-a) culturale fără conţinui educativ vedere al pregătirii profesiona tului de la mic la mare. Din de către cetăţenii din sat. (4-2). Trebuie arătat că echipa nic la reorganizarea, echipei de
şi de actualitate, se datoreşte le, cu nivel politic ridicat, ca­ din Aninoasa s-a prezentat in-
Casei' raionale de cultură din în mare măsură slabei pregă­ pabile să îndrume şi să contro­ fondurile realizate prin con- Şi drumurile care străbat a- complectă fapt pentru care ea a handbal care pînă nu de mult
Orăştie în programele căreia au tiri politico-ideologice şi profe­ leze munca unităţilor culturale fost complectată cu rezervele
pătruns cintece siropoase, uşoa­ sionale a celor care- organizează din regiunea noastră. Să se a- tribuţia benevolă ei şi-au pro- cest defileu capătă pe zi ce tre- de la „I.S.M.“ Bucureşti. Acest făcea cinste prin rezultatele ob­
re, sentimentale, oare nu fac şi conduc activitatea artistică. corde atenţie calificării cadrelor lucru a dus la pierderea meciu­ ţinute.
altceva decît să creeze o at­ prin organizarea de cursuri spe­ curat şi izolatorii .pentru joa- ce o altă înfăţişare. De exem-
mosferă îmbîcsită, nesănătoasă Pentru acest lucru consfătui­ ciale, să se facă îndrumări me­ S. B
care nu ajută scopului nostru şi rea a dezbătut cu mult simţ de todice la locul de muncă, schim­ sa şi înalta tensiune. Acum., piu pe drumul ce leagă satele corespondent
care trebuie să dea de gîndit răspundere problema selecţionă­ buri de experienţă, programe
conducerii acestei unităţi cu o rii şi pregătirii cadrelor. Din model la căminele culturale care urmează să întindă sîrma pe Băiţa şi Hărţăgani s-au tran-
frumoasă tradiţie culturală pină discuţii a reieşit faptul că mulţi apdi să fie urmate de discuţii.
în ultima vreme. activişti culturali nu depun stră­ Aceste metode care sînt folosite reţea. Ba mai mult, o parte sportai şi nivelat de curînd su-
dania pentru ridicarea pregăti­ in raionul Aibă şi care au dat
De altfel, lipsa de orientare, rii lor profesionale, ideologice rezultate trebuie să fie extinse din cetăţeni şi-au şi făcut in- te de metri cubi pietriş. Acelaşi
de îndrumare şi control a ca­ şi politice deşi au posibilităţile şi în celelalte raioane ale re-
sei regionale de creaţie popu­ create în acest scop. giunii. stalajiile necesare în casele lor. lucru s-a realizat şi pe drumul
lară, a permis ca pe scena că-
. minului cultural din Livadia, ra­ Ca urmare a lipsurilor cons­ Casa regională de creaţie Cei din salul Câinelui de ce duce spre satul Grăciuneşti. A tle tis m
ionul Haţeg să fie jucată piesa: tatate, pentru îmbunătăţirea ac­ populară, casele raionale de cul­
„Doctor fără voie“ de Moliere, tivităţii caselor raionale de cul­ tură împreună cu secţiile de în- sus şi-au luat pentru rezolvat ^
mult prea pretenţioasă pentru- a tură, căminelor culturale şi ca­ văţămînt şi .cultură trebuie să
fi interpretată de amatori. Con­ sei- regionale de creaţie popu­ urmărească creşterea numărului o altă sarcină gospodărească In cele cîteva probe de atle­ obţinut un asemenea timp în a-
lară-, consfătuirea a stabilit li­ mai complicată dar care în însemnările noastre gospodă­ tism desfăşurate duminică la cest an. Proba de 1.500 metri
curînd le va aduce multă bucu­ reşti sînt destul de sumare dar Lupeni a participat şi cunoscu plat a fost cîştigată de tinărul
rie. Este vorba de construirea ele reprezintă munca oamenilor x tul atlet Dominic Szabo din Io Dumitru Niţu tot din Lupeni. Pe
unui cămin cultural mult do­ din defileul care leagă comuna \ calitate. Acesta deşi militar a locul II la aceeaşi probă s:-a cla­
rit in trecut de fetele şi fliâu- Bdifa de oraşul Brad, munca x flat în concediu, a venit să par
căii din sat care s-au dovedit oameni'L°r care neîndoielnic la \ sat Dumitru Oprişor. La proba
a fi buni dansatori şi cîntăreţi.. o viitoare călătorie ne vor o- \ ticipe la proba de 100 metri plat
100 metri plat fete pe primul loc
, De multă vreme au vrut ei să ‘en a e SLirPrLZe gospodăreşti. \ Rezultatul său de 11 secunde şi
s-a clasat Eugenia Cristoiu.
] formeze o echipă artistică dar JI MANEA jţ 7 zecimi este cît se poate de bun
V. HLOPEŢCHI
întrucît la Petroşani nu s-a mai
corespondent

ducerea căminului- din Livadia nia de orientare in activitatea brigăzilor artistice de agitaţie

putea să aleagă alte piese cu de viitor a acestora. care .în momentul de faţă este A N U N 7J S ji,—

'conţinut specific satului. Pentru ridicarea calităţii mun­ insuficient.

Cu tărie s-a subliniat de ase­ cii culturale se impune o mai Casa regională de creaţie

menea faptul că prin felul cum mare exigenţă in alegerea re­ populară, trebuie să treacă la o Centrul şcolar horticol Geo agiu anunţă pe cei ce doresc a *
.îşi alcătuiesc în general progra­ pertoriului. In el trebuie să fie muncă mai concretă de îndru­
mele artistice, unele formaţii o- promovate materiale cu conţi­ mare a activităţii artistice de ¦ se specializa în horticultură că pot urma cursurile şcolii pro- ¦
colesc în mare măsură realita­ nut axat pe problema transfor­ amatori, să urmărească felul
tea, se îndepărtează de la eu.. mării socialiste a agriculturii, cum se traduc în fapt indicaţi­ l fesionale horticole. Cei ce doresc să devină maiştri horticultori ¦
lupta pentru pace, combaterea ile date şi să popularizeze me­
Consfătuirea a mai scos în e- atitudinii înapoiate faţă de mun­ todele bune de muncă ale uni­ ¦ pot urma cursurile şcolii tehnice de maiştri horticultori. •
,-videnţă şi faptul că o- contribu­ că, grija faţă de avutul obştesc. tăţilor culturale fruntaşe.
ţie la lipsurile existente în pro­ UN COLECTIV DE CORES­ Sezisările au rol de seamă in ¦ Se pot înscrie la şcoala profesională, absolvenţi a 7 clase *
movarea celui mai potrivit re­ De asemenea este necesar ca Secţiile de învăţămint şi cul­ PONDENŢI DIN ZLATNA, Ne lichidarea lipsurilor din anumite | elementare. Primirea în şcoala profesională se face fără examen ¦
pertoriu aduc şi scriitorii care secţia de învăţămint şi cultură tură au obligaţia să acorde o ramuri de activitate. Recoman­
în preocupările lor de creaţie a sfatului popular regional şi mai mare atenţie muncii cultu­ informează despre neregulile or­ dăm insă colectivului de cores­ de admitere pe baza unei cereri, însoţită de următoarele a cte : *
nu pun accentul pe tratarea te­ casa regională de creaţie popu­ rale şi să urmărească în con­ ganizatorice de Fa unitatea nr. pondenţi din Zlatna ca pe lingă
melor majore ale actualităţii. lară să acorde mai multă aten­ trolul lor conţinutul muncii cul­ 28 Aprozar din localitate. Pe sezisări să informeze ziarul şi 1. Certificat de naştere (copie legalizată). %
ţie problemei recrutării şi creşte­ turale, eficacitatea acesteia in cu realizările locale obţinute de
Nivelul artistic scăzut al pro- rii cadrelor. Vor trebui să fie sprijinul rezolvării sarcinilor ce baza celor sezisate, redacţia, a» muncitori şi ţăranii muncitori 2. Certificat de studii (în original). *
¦gramelor prezentate uneori de cerut relatări la Direcţia regio­ din Zlatna.
nală aprozar. In decurs de cî- 3. Adeverinţă de starea ma terială a părinţilor. I
teva zile vor sosi comunicările
înscrierile se fac la şcoală pînă la data de 10 sept. 1958. *

Pentru şcoala medie tehnică de maiştri înscrierile se fac ¦

%pînă la data. de 1 septembrie 1958. Intre 1 septembrie şi 10 ¦

¦septembrie 1958 se va ţine examenul de admitere. %

către formaţiile artistice ale ca­ complectate posturile cu elemen- revin in construirea socialismu- aşteptate şi atunci le vom co­ ¦ Se primesc la examenul de admitere, muncitori calificaţi X

selor de cultură si căminelor te corespunzătoare din punct de lui la noi in ţară. ________ munica si noi-. ION I<OVAL 5 DIN. PETRO­ «din unităţile agricole, absolvenţi ai şcolilor profesionale, a«

i ŞANI, alături de alţi pasageri «<>gimnaziilor industriale şi ai şcolilor inferioare de agricultură,*
ne sezisează asupra, proastei ¦ cu practica în meserie de cel puţin 3 ani, care n-au depăşit v
Bilanţul e mereu mai rodnic re reuşiridu-se să se creeze funcţionări a autobuzelor IRTA
toate condiţiile începerii încă pe ruta Simeria-Deva. In cazul o'vîrsta de 35 ani şi care au satisfăcut serviciul militar. *
în luna spetembrie a acestui de faţă este vorba de autobusul
care pleca din Simeria la orele <¦ înscrierea se face pe baza unei cereri însoţită de urmă-¦
1î fără a aştepta sosirea trenu­
an a construcţiei unui bloc de lui de Petroşani. In' urma sezi- <«>toarele a cte :
sării făcute, I.R.T.A. a dispus ple­ X 1. Certificat de naştere (copie legalizată),
E miez de vară. Malul Mu­ a Asociaţiei, în majoritatea cui Moldovei, Geta Flaiş, Ele­ 15 apartamente pentru munci­ carea autobuselor la orele 11,30
din Simeria. Doleanţa cititori lor
reşului, minunatul mal al Mu­ după-amiezilor e linişte. De ce? na Nuri, Elena Fernoaga şi torii nevăzători şi în plus s-ciu noştri a fost rezolvată. t 2. Certificat de studii (in original).

reşului, e împînzit de tineri şi Căldura in primul rînd. Şi-apoi Petru Eissig la Buşteni, Adal­ dat ajutoare materiale in va­ Ca şi grupului de mai sus, re­ *¦ 3. Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau
comandăm corespondenţilor noş­ ¦ policlinică.
tinere, de copii şi vîrsinici. mai gîndiţi-vă la încă ceva: bert Bosneac şi Nastasie lu- loare de peste 2.000 lei mem­ tri din Petroşani să ne scrie cit
mai multe veşti de la locurile
Razele soarelui bronzează cor­ după rodnica activitate depusă san la Sovata iar loan Sze- brilor Asociaţiei noastre. lor de muncă. ¦ 4.Declaraţie tip din care să reiasă starea materială a ¦
X candidatului.
purile, apa căleşte muşchii, oamenii noştri au şi ei nevoie redi la Buziaş, fără să mai Şi proiecte ? -k

înotul trimite campionatelor de odihnă. Au dat serbări ar­ vorbim de faptul că Silvia S în t! NICOLAE ORDEANU DIN I 5. Adeverinţă de practică in meserie eliberată de între- l
V1NŢUL DE JOS, cere redac­
republicane alte şi alte talente. tistica-culturale la Horia şi Bosneac, de asemenea munci­ A fost organizată o echipă prinderea la care lucrează. X
ţiei să-l îndrume în spre un co­
Acum, dacă poposeşti în Arad, Simbăteni, s-au deplasat la toare la „Vremuri noi“, îşi pe­ de teatru, se lucrează la îm­ lectiv care se ocupă de îndruma­ 6. Dovadă de satisfacerea serviciului militar. *
rea pe tărîmul creaţiei literare.
te duci şi la Mureş. Şi poale Miniş şi la căminul cultural trece concediul de odihnă pe bogăţirea repertoriului corului Cititorul ne informează că are Examenul de admitere va consta din următoarele probe: ¦
multe lucrări originale.
că o să ţi. se pară curios, dar „Szabo Arpad“ dintr-unul din malul mării in Republica De­ şi soliştilor şi se pun bazele Matematici —¦ scris şi oral- «
Ii facem cunoscut pe această
aici vei găsi şi pe tinerii noştri cartierele mărginaşe ale oraşu­ mocrată Germană. organizării unei orchestre a cale tov. Ordeanu şi totodată şi Pomicultura — oral. ¦
altor tovarăşi interesaţi, că în
tovarăşi, membri ai filialei or­ lui, au făcut înregistrări, pe Despre toate acestea nu pu­ nevăzătorilor din Arad. Şi poa­ centrele raionale din regiune: Botanică — oral. *
Brad, Haţeg, Alba, Orăştie şi
bilor din R.P.R., pregătindu-se bandă de magnetofon la staţia tem spune decît că tot ceea ce te că nu peste multă vreme Sebeş funcţionează casele raio­
nale de cultură; la Hunedoara,
pentru concursurile sportive ce vom poposi şi in cetatea oţe­ Petroşani şi Orăştie activează
cenacluri literare, iar la Deva
vor avea loc în toamnă la Bu­ Din viaja celor fără vedere lului pentru a da posibilitate casa regională de creaţie. Uni­
cureşti — atunci, cînd bătrînuî făuritorilor de fontă să ne cu­ tăţile mai sus-amintite sînt uni­
tăţi culturale menite să se ocupe
mal al Mureşului se va aco­ noască mai îndeaproape, mai de îndrumarea şi orientarea
creatorilor literari neprofesio-
peri cu mantia ruginie a frun­ de radioficare a oraşului, au nu a putut aparţine pentru noi bine... nişti de la oraşe şi sate.
zelor de castani. Că membrii dat programe artistice la reu­ nevăzătorii nici măcar visului, E miez da vară... Oamenii
noştri vor obţine rezultate bu­ niunile tovărăşeşti ce au fost ieri, a devenit astăzi, în anii
ne în acest domeniu, avem si­ organizate in sala de specta­ regimului nostru democrat- sînt în vacanţă, in concedii,
guranţă, mai ales dacă ne gin- cole a filialei şi în plus mun­ popular realitate. la munte, la mare. Odihnă!
dim că cele opt tinere membre ca de fiecare zi in care s-au Meritată cu prisosinţă. Avem
ale filialei noastre au repre­ evidenţiat în permanenţă de- -k în plus asigurarea că toamna
zentat cu cinste culorile patriei păşindu-şi cu toţii, cu regula­ ne va aduce noi succese şi mai
ritate normele în secţia de pe­ Dar în timpul acesta s-a fă­ însemnate in munca pe care o
noastre la concursurile inter­ rii a cooperativei „Vremuri cut şi altceva. Patru absolven­ depunem. E şi un angajament
te ale şcolii profesionale spe­ pe care noi ni l-am luat în
naţionale de atletică uşoară noi“, în cinstea zilei de 23 Au­ ciale nr. 6 au fost plasate în cinstea zilei de 23 August,
gust. muncă; regiunea Hunedoara e ziua eliberării, patriei noastre
care au avut loc în luna iunie cutreierată mereu pentru a se de sub jugul fasesit.
la Leningrad. Şi-acum ? recruta alţi 25 de elevi pentru
IOAN SUVAINA
m*#iXPȔS
Gabriel Baltag şi-a petrecut şcolile profesionale speciale, preşedintele filialei din Arad a

I La sediul filialei din ?\rad concediul de odihnă la Slăni- s-au făcut intervenţiile necesa- Asociaţiei- orbilor din R. P. R."

i«n• ,Oţ«3# î •"< «-<m>-t f, « i • > t « « M i **•*-•-» > , < t i i i i i i it ,ti e iiiii,i,ii* e iiiii