Page 47 - 1958-08
P. 47
Nr. 1137 DRUMUL SOCIALISMULUI
PENTRU D ESCH ID ER EA fliţeaaili TELEGRAME EXTERME
IN B U N E C O N D IŢ II §c pregătesc K. E. Voroşilov a Inmînat la Brux
La sfârşitul lunii septembrie ordinele sovietice conferite unui grup
fa Poiana, raionul Sebeş, se va
A NOULUI AN ŞCO LA R sărbători semicentenarul înfiin de cetăţeni belgieni
ţării corului a cărui faimă a
Una din preocupările care rare a condiţiilor materiale fac devenit cunoscută in întreaga BRUXELLES (Agerpres). K. E. Vo vietului Suprem al U.R.S.S. K. E. Vo
parte din grija permanentă a ţară de-a lungul celor 50 de roşilov, preşedintele Prezidiului Sovie roşilov, a felicitat pe cei decoraţi su
stau in atenţia secţiei de învă- factorilor amintiţi mai sus faţă ani de activitate şi-n special în tului Suprem al U.R.S.S. oare se află bliniind meritele fiecăruia dintre ei în
ţămîmifi a sfatului popular raio de începutul noului an şcolar. anii regimului democrat-popu în Belgia cu prilejul zilelor naţionale organizarea şi desfăşurarea expoziţiei
nal, sfaturilor populare comuna lar. Invitaţi să ia. parte la bucu ale U.R.S.S. la Expoziţia universală universale.
le, organizaţiilor de femei şi-a Im raionul Haţeg, majoHtatea ria colegilor lor, coriştii Casei a înmînat la 12 august la sediul am
cadrelor didactice din raionul; raionale de cultură din oraşul basadei U.R.S.S. ordine sovietice unui Poporul sovietic, a spus în conti
Haţeg este grija pentru asigura- şcolilor au început încă cu mult Haţeg se pregătesc intens în grup de cetăţeni belgieni^ decoraţi de nuare K .E. Voroşilov, nu doreşte răz
timp înainte să se ocupe de lucra vederea vizitei pe care o vor guvernul sovietic pentru merite în or boiul. El doreşte să trăiască în pa
rea unei bune desfăşurări a anu- face timp de 2 zile in satul săr ganizarea şi desfăşurarea Expoziţiei u- ce şi prietenie cu toate popoarele lu
nului de invăţămînt 1958-1959. rile în vederea unei bune deschi- bătoriţilor. niversale pe anul 1958, care are o ma mii. Intre poporul belgian şi popoare
Lucrările de ordin administra- deri şi desfăşurări a noului an re însemnătate în dezvoltarea colabo le sovietice nu au existat vreodată
şcolar. Acestea sînt oglindite de Sub conducerea dirijorului rării paşnice şi înţelegerii reoiproce conflicte. Popoarele noastre au trăit
tiv — gospodăresc şi de asigu- intensele pregătiri ce se fac. Victorin Bătrîncea, ansamblul între popoare. întotdeauna în prietenie. Sper că rela
coral haţegan care numără 80 ţiile noastre de prietenie se vor dez
La Pui şi Peşteana... La mina Vulcan, in ultimii ani, a !ost construit un nou turn al pufului de persoane, pregăteşte pentru Intnînînd ordinele preşedintele So volta şi pe viitor cu succes.
Nr. 8 şi o maşină de extracţie a cârbu nelui din subteran cu o capacitate^ de poienari cântecele: „Doina şi
De câţiva ani in localul şcolii s-au făcut amenajările necesa 60 tone pe oră. învârtită din Poiana“ de N. Fostul ministru de externe al Canadei
de 7 ani din Pui funcţionează re ; s-au reparat bănci, s-a spoit Suciu „învârtită“ de I. Miicu, acuză puterile occidentale
în timpul vacanţei de vară o ta ce era necesar, întreaga clădire In această zonă se ajlă in construcţie 6 nonă staţie de rambleu hi „Cântece pentru partid“ de I.
bără regională unde vin să-şi trecind printro complectă cură draulică, care va raţnplm cu piatră sfărâmată galeriile, de undi s-a extras Roşiu şi „Istoria-i cu noi“ de G.
petreacă timpul copiii muncito cărbunele. Arion. Repetiţiile au loc de două
rilor Atelierelor C.F.R. Simeria. ţire. ! i ori pe săptămână iar începînd
Ca răsplată a ospitalităţii gaz Acelaşi lucru s-a petrecut şi la O secţie de Cruce cu septembrie numărul lor săp &TTAWA (Agerpres). Fostul minis ministru al Bniimii Sovietice N. S.
delor, conducerea atelierelor si- tămânal va fi dublat. Aflând des tru al Afacerilor Externe al Canadei, Ilruşciov, a oferit Occidentului un pri
meriene sprijină mereu lucrări-' Peşteana unde localnicii ajutaţi In ultimul timp secţia de cru Activitatea acestei secţii însă pre sărbătoarea poienaritor şi Lester Pearson, a acuzat puterile oc lej care a fost pierdut. „Este evident,
le de curăţire şi întreţinere a lo de Comitetul Central al sindi ce roşie din comuna Zam şi-a nu s-a rezumat numai la . atît. de invitaţia pe care aceştia au cidentale că au zădărnicit iraiaiivele a spus el, că cele trei pateri occiden
catului sfaturilor populare, au îmbogăţit activitatea în mod Toţi membrii care au fost in ce irebuiau să ducă la convocarea unei tale ar fi trebuit să accepte această
calului şcolii. Organele locale introdus în întreaga clădire tu simţitor. Astfel, de la începutul struiţi prin cursul sanitar să făcut-o cântăreţilor haţegani, cei conferinţe ta nivelul cel mai înalt. invitaţie fără nici o intirziere. Apoi ar.
buri Bergmann. Totodată s-au tesc precum şi echipierii sani fi putut fi convocată o întrunire obiş
insă nu s-au lăsat numai pe a- spoit cele trei săli de clasă, clu anului şi pînă în prezent au tari au controlat în cadrul lu din urmă au început să se pre El a declarai că inviiînd pe primii nuită a Consiliului de Securitate coré,
bul şi sala profesorilor. Valoa fost instruiţi prin cursuri sani nii curăţeniei aproximativ 200 miniştri ai puterilor occidentale să par să dea forma legală a hotărlrilor con
jutorul C.F.R.-ului Simeria, ci rea lucrărilor executate la şcoa tare săteşti peste 100 de cetă gospodării, un bufet, o cantină, gătească cu şi mai mult sîrg. ticipe la o conferinţă in cinci asupra ferinţei la nivel înalt.
la din Peşteana atinge circa ţeni. De asemenea, tot aici s-a şcoala de 7 ani, etc. Tot in a- problemelor Orientului mijlociu, primul
cu contribuţia şi ajutorul for 30.000 lei. înfiinţat o grupă sanitară care cest timp echipe formate anu Printre cei care dovedesc a
a participat la concursul raio
ţelor proprii la şcoala din Pui fi cei mai punctuali şi Con^tiim
... La Petros şi Sarmizegetusa nal clasîndu-se pe locul 4 din 8
grupe concurente. Multă mun
Pe lingă fondurile asigurate torul aceloraşi sume s-a amena că în această direcţie au de me au dat îndrumări concrete cioşi se numără Petru Preda, Lupte crîncene în Algeria
de către secţia de învăţământ şi jat şi curăţit şi localul interna pus tovarăşele Otilia Glodeanu, cetăţenilor din comună privind Viorel Popa, Maria Doboi, Cor
cultură a sfatului popular raio tului şcolii. Izabela Roznovan, Zena Mag- păstrarea regulilor de igienă. nelia Munteainu, Elena Spana- PARIS (Agerjyes). Ziarele anunţă cez trece însă sub tăcere aceste pier
nal, Sfatul popular al comunei da, Zena lorga şi altele. che, Aneta Şerbănesou şi mulţi că în' Algeria continuă luptele sânge deri. In- timp ce în Algeria se desfă
Baru Mare a alocat la rîndu-i Şi Sfatul popular al comunei EMIL BRĂDICEANU alţii. roase între trupele franceze şi unită şoară lupte crîncene; în Franţa conti
sume pentru amenajarea şcoli Sarmizegetusa a alocat fonduri corespondent ţile armatei algeriene de eliberare na nuă persecuţiile împotriva cetăţenilor
lor aparţinătoare. O sumă mai le necesare spoitului sălilor de ţională. „Situaţia din Algeria, scrie de naţionalitate algeriană, suspectaţi
mare a revenit şcolii de 7 ani clasă, sălilor profesorilor şi dor-' Mai multă atenţie faţă de pregătirea anului şcolar ziarul „Liberation“, se înrăutăţeşte tot de autorităţile franceze^ că fac parte
din Petros care este frecventată mitoarelor precum şi pentru mai mult. Bă nu a fost niciodată atît din Frontul naţional de eliberare al
de numeroşi elevi, şi, unde erau procurarea sticlei necesare com- în învăţămîntul de partid de gravă ca în prezent“. Algeriei. Ziarul „Figaro“ 'anunţă că în
necesare lucrări de amenajare şi plectării geamurilor lipsă la cla comparaţie cu anul- trecut numărul al
întreţinere mai importante. Cu se şi dormitoare. Prin grija sec Spre deosebire de alte organizaţii de care să stea de vorbă cu fiecare mem- majoritate a membrilor şi candidaţilor Agenţia France Presse anunţă că gerienilor deţinuţi în închisori a cres
ajutorul acestor sume pînă a- ţiei de invăţămînt şi cultură, în bază din oraşul Deva, organizaţia de bru şi candidat de partid şi să încă- de partid au fost încadraţi la o sin- în ultimele 24 de ore au fost ucişi 66 cut de peste două ori. Deţinuţii se află
cum s-a.curăţit şi amenajat în. plus internatul_ Şcolii dă 7 ani bază de la întreprinderea „1 Mai“ (se dreze pe fiecare, potrivit cunoştinţe gură formă de învăţământ — Istoria de algerieni. Un purtător de cuvînt al în condiţii, complect neigieni.ee. In- ce
totalitate clădirea şcolii. Tot în din Sarmizegetusa, a fost înzes cretar tov. Lazăr Arten.ie) manifestă lor sale politice şi ideologice, în di statului major al trupelor franceze din lule pentru o singură persoană sînt
scopul unei bune desfăşurări a trat cu veselă şi rufe pentru pa dezinteres faţă de pregătirea deschi ferite cercuri şi cursuri de partid. A- P.M.R. Algeria a declarat că în luptele care deţinuţi cîte 7 oameni şi chiar mai
noului' an de invăţămînt, cu aju- turile necesarAimui număr de 60 derii noului an şcolar în învăţămîntul ceastă muncă a fost făcută de unul Acest fel de a munci de unul sin au avut loc între 4 şi 10 august au mulţi. 'Ziarul arată că peste 100 de de
elevi. 1 î / « \ .. •. de partid. singur, de către secretarul organiza fost ucişi 562 răsculaţi algerieni. In ţinuţi politiei algerieni aflaţi în în
gur şi pe apucate a tov. Lazăr Arte- această perioadă aviaţia militară fran chisoarea „Saint Pierre“' din oraşul
Gata pentru începerea cursurilor încadrarea membrilor şi candidaţilor ţiei de bază. nie> este dăunător şi a făout ca pîcn,ă Versailles au început la 10 august
de partid la învăţăimnt s-a făcut ane Ca urmare a acestui fapt marea ia data de 10 august a.c., sa nu - ne ceză a efectuat 2586 atacuri. Ziarele greva foamei în semn de protest îm
Deşi pînă la începutul noului răţire a claselor au fost deja ter voios, fără a se constitui o comisie terminată încă încadrarea tuturor potriva condiţiilor inumane în care sînt
an şcolar mai este încă timp su minate. Sînt de asemenea în curs membrilor şi a candidaţilor de partid. arată că în cursul luptelor din Algeria deţinuţi.
ficient, ca urmare a bunelor mă de terminare lucrările de la
suri luate,. în comuna Rîu Alb şcolile din Bretea Strei, Boşo- Vinovat de această situaţie se faGe trupele franceze au avut de asemenea
rod, Tîrsa şi Ursici. In felul a- şi instructorul comitetului orăşenesc
toate şcolile sînt pregătite şi ga de partid care răspunde de această or mari pierderi. Gomandamentul fran
ta de a primi pe noii elevi. La cesta lucrările de întreţinere a ganizaţie de bază şi oare nu a îndru
Rîu Alb, Vaideii de Munte, Mă- localurilor şcolilor de 7 şi 4 ani mat să se ocupe de această problemă O nouă explozie atomică americană
ţeşti, Băieşti, Ohaba de’sub Pia nu vor stânjeni cu nimic deschi întreg biroul, cu toate că ştie foarte
derea la timp şi în condiţii op bine că problema educaţiei' membrilor WASHINGTON (Agerpres). Comisia Agenţia Associated Press anunţă din
tră, lucrările de reparaţii şi cu time a invătămîntul'ui. şi candidaţilor de partid nu este nu americană pentru energia atomică a Tokio că societatea japoneză de tran
mai sarcina secretarului sau a respon anunţat că în dimineaţa zilei de 12 sporturi aeriene a suspendat două zbo
Aprovizionarea cu lemne pentru foc, sabilului cu munca de propagandă şi august a avut loc o nouă explozie a- ruri deasupra Oceanului Pacific din
dotarea cu mobilier şi rechizite agitaţie, ci a întregului birou. Biroul tomică'americană deasupra insulei Jo cauza experienţelor nucleare america
organizaţiei de bază trebuie să dea mai hnston din Oceanul Pacific. Aceasta ne şi a declarat că va cere despă
Grija pe care sfaturile popu Astfel,, la şcolile din Lunca Cer multă atenţie pregătirilor în vederea
lare şi secţia de învăţământ raio nii, Demsuş, Sălaşu de Sus, deschiderii noului an şcolar în învă este a 16-a explozie atomică din seria gubiri guvernului S.U.A. De asemenea
nală o poartă deschiderii noului Băieşti, Ruşur, Meria, Ruşi, Râu ţămîntul de partid, iar comitetul oră efectuată de S.U.A. în Oceanul Paci compania aeriană „Pan Amerioan
an de invăţămînt de stat se ma Bărbat şi Ohaba Ponor au fost şenesc de partid să acorde, prin in fic. World Airways“ a anunţat că cursa
nifestă şi prin aprovizionarea cu distribuite un număr de 5 table structorii săi mai mult ajutor biroului avionului oare a sosit la Tokio din
lemne de foc a şcolilor, cu mobi pentru scris şi 200 bănci, iar acestei organizaţii de bază pentru a Explozia a fost vizibilă în insula
Hawai, unde şi explozia anterioară,
lier şi rechizite. Pînă acum, prin „Librăria noastră“ din Haţeg termina în cel mai scurt timp pregă care a avut loc la 1 august tot deasu S.U.A. în dimineaţa de 12 august a
tre şcolile care au fost deja a- prin cooperativele din Pui, Baru tirile pentru deschiderea noului an şco pra insulei Johnston, a provocat pani avut o întîrziere de 8 ore din cauza
provizionate cu lemne de foc Mare, Sarmizegetusa şi Sălaşu lar în învăţămîntul de partid că în rîndurile populaţiei. exploziei atomice.
sînt şi cele din Rîu de Mori, Bo- de Sus a pus în vânzare pentru
şorod, Lunca Cernii, Bretea elevii şcolilor din satele cuprin
Strei, Pui, Demsuş, Sarmizege se în raza; de activitate a aces O. N. II.- nu trebuie să servească
tusa şi şcoala medie din oraşul tora, rechizite şcolare şi manua
Haţeg. le. Zilele acestea vor primi şi Silozul din Giurgiu in care se in silozează cereale din raionul Giurgiu drept camuflaj agresorilor americani şi englezi
'restul cooperativelor., rechizite şi regiunea Constanţa. Aici s-a pus în funcţiune o instalaţie de elevaior
Pentru buna desfăşurare a necesare elevilor, iar după 20 ce descarcă griul din şlepuri direct în siloz. De cîteva săptămîni sîntem martorii sporirea zi de zi a forţelor armate an propiat şi-au cucerit independenţa şl
procesului de învăţământ, secţia august se vor pune în vinzare unei agresiuni imperialiste împotriva gio-americane în Liban şi iordania. crearea unei atmosfere încordate în
raională de invăţămînt şi cultu manualele şcolare. popoarelor arabe. Concentrarea masivă Orientul apropiat şi mijlociu.
ră a dotat în ultimul timp o se^ In aceste condiţii sesiunea extraor
rie de şcoli cu bănci si table.
V I A J A DE P A R T I D ceş'tia lucrările de investiţii pen de trupe americane şi engleze în Li dinară a Adunării Generale O.N.U. Incercînd să abată atenţia de la
tru pornirea maşinii de celofi ban şi Iordania paralel cu ameninţă capătă o importanţă excepţională. Di fondul problemei — agresiunea impe
organizaţiei bră au fost terminate cu 3 zile rile imperialiştilor la adresa popoare plomaţia americano-engleză îşi dă sea rialistă în Orientul mijlociu — Sta
înainte de termen, realizindu-se lor din Orientul apropiat şi mijlociu ma, din declaraţiile precedente ale nu tele Unite şi Anglia vor totodată să
Organizaţiile de partid au un buţia la dezbaterea şi elabora nu se mai scoată, ca înainte, în acelaşi timp şi însemnate e- au creat o situaţie extrem de încor meroşi conducători de state, că aceas folosească steagul O.N.U. pentru a-şi
rol de frunte în organizarea rea măsurilor corespunzătoare bobina de răsucit fără a se ţine conomii de materiale. dată în această regiune şi primejduiesc tă sesiune va chndarhua cu asprime camufla acţiunile lor agresive. Ele ar
procesului de producţie, în des pentru îmbunătăţirea activităţii cont dacă are sau nu cantita pacea generală şi securitatea popoare amesteclil' f t i l A . şi Angliei în Orien dori ca Adunarea Generală O.N.U. în
făşurarea activităţii de ansam sectorului de muncă analizat. tea exactă de fire de pe două Faptul că problemele produc lor. tul arab, că majoritatea delegaţiilor Ioc să condamne ocupaţia militară an-
blu a întreprinderilor şi răspun bobine de filaj. ţiei stau în atenţia acestei or vor cere retragerea imediată a trupe glo-americană în Liban şi Iordania şi
de, alături de conducerea admi Aceste referate fiind supuse ganizaţii de bază, succesele ob Pentru a se curma această situa lor angio-americane din Liban şi Ior intervenţia tor în treburile .interne ale
nistrativă, în faţa organelor de discuţiei membrilor şi candida Datorită muncii politice des ţinute în producţie sînt mari şi ţie, Uniunea Sovietică a propus con dania. Din comentariile agenţiilor oc ţărilor Orientului mijlociu^ „să cea
partid despre felul cum se înde ţilor de partid adunarea gene făşurate de comuniştii Aurelia ele pot fi ilustrate cu cifre. Es vocarea de urgenţă a unei sesiuni ex cidentale de presă reiese faptul că ră statelor arabe să-şi respecte reci
plinesc sarcinile planului de pro rală poate să ia măsuri juste, Dreguş, Atagda Albert, Piana te suficient să arătăm succese traordinare a Adunării Generale a S.U.A. şi Anglia încearcă în aceste zile proc suveranitatea“, ceea ce într-o
ducţie. Activitatea politică şi or corespunzătoare situaţiei, care Povirjean şi alţii, aceste mă le obţinute de colectivul acestei O.N.U. care să examineze problema să atenueze critica aspră ce se aşteap formă ocolită ar însemna cîştig de cau
ganizatorică a organizaţiilor de fiind duse la îndeplinire au fă suri au fost explicate şi ca tu întreprinderi în primul semes agresiunii americane şi engieze în Li tă să fie făcută în cadrul sesiunii la ză pentru afirmaţiile mincinoase cu
partid din industrie se apre cut şi> fac ca întreprinderea să- rnare ele au fost înţelese şi a tru. Planul semestrial a fost re ban şi Iordania. Popoarele iubitoare adresa politicii angio-americane în O- privire la un pretins „amestec" al u-
ciază şi după rezultatele pe care şi îndeplinească şi să-şi depă plic.ate de către toţi muncitorii alizat astfel: fire 102,4 la su de pace şi opinia publică mondială aş rientul apropiat şi mijlociu. nora din ţările arabe în treburile in
le obţine in producţie colecti şească lună ,de luna sarcinile secţiei de finisaj textil, ajun tă, sulfură de carbon 109,1 la teaptă pe bună dreptate ca Organizaţia terne ale Libanului sau Iordaniei. In
vul de muncitori în mijlocul de producţie. gîndu-se astfel ca rebuturile şi sută, productivitatea muncii Naţiunilor Unite să-şi facă pe deplin Pe culoarele O.N.U. şi în unele or sesiunea actuală datoria O.N U. este
cărora ele îşi desfăşoară acti deşeurile să fie reduse în mod 101,1 la sută, valoarea produc datoria, să contribuie cu marea sa gane de presă americane circulă zvo de a-şi apăra Carta, de a fi un organ
vitatea. Una din problemele discutate simţitor. Numai in primul se ţiei globale 103,4 la sută. La autoritate la lichidarea pericolului de nul că S.U.A. intenţionează să efectue cu adevărat internaţional de menţi
nu efe mult timp în adunarea mestru, de pildă, rebuturile şi preţul de cost s-au: realizat e- război care planează asupra Orientu ze o „evacuare simbolică“ a unui ba nere a păcii şi de respectare a suve
Cum îşi îndeplineşte acest rol generală a organizaţiei de ba deşeurile au fost reduse cu 2,2 lui apropiat şi mijlociu, să obţină în talion al trupelor sale de pe teritoriul ranităţii statelor şi nicidecum să ser
organizaţia de bază. de la fila ză a fost problema deşeurilor. la sută, iar prin valorificarea pe conomii de 150.000 lei. Locaţii tărirea păcii şi să elaboreze garanţii Libanului, ceea ce în concepţia autori vească drept camuflaj agresorilor a-
tura Lupeni ? Periodic organi In discuţiile purtate s-a arătat scară largă a acestora s-au rea pentru securitate în viitor. Aceste ce lor acestei manevre ar trebui să de mericani şi englezi — situaţie spre
zaţia de bază include in planul că întreprinderea are posibili lizat economii de peste 200.000 le şi itf'alizările au fost reduse reri legitime ale popoarelor pot fi în monstreze „năzuinţa“ cercurilor guver care S.U.A. şi Anglia împing O.N.U,.
său de muncă şi analizarea în tăţi să reducă in mod substan lei. făptuite numai în cazul cînd vor fi nante americane spre slăbirea încor cu atîta insistenţă.
deplinirii sarcinilor de producţie ţial cantitatea deşeurilor. A- la zero. Şi în luna iulie planul lichidate oauzele care au creat o si dării din Orientul apropiat şi mijlo
in cadrul adunărilor generale. ceastă problemă a fost discutată De asemenea în cadrul unei tuaţie atît de periculoasă în Orientul ciu“. Această manevră are scopul de Popoarele lumii, printre care şi po
Conducerea întreprinderii s-au a şi în cadrul secţiilor sub con- alte adunări generale s-a dis- a iost îndeplinit şi depăşit la apropiat şi mijlociu. Aceasta implică a deruta opinia publică şi a crea im porul romîn, cer cu hotărîre ca Orga
unei secţii prezintă cu acest trolul organizaţiilor de partid pe cutat problema economisirii ma- încetarea odată pentru totdeauna a a- presia că S.U.A. s-ar pregăti să-şi re nizaţia Naţiunilor Unite să-şi facă da
prilej un referat în problema seefii. teriifor prime şi materialelor. toţi indicii. meslecului grosolan al S.U.A. şi An tragă trupele din Liban în viitorul cel toria, să ia măsurile necesare pentru
care se analizează. Membrii şi Comuniştii Caroî Ţura, Petru gliei în treburile interne ale statelor mai apropiat, chiar în cîteva zile. retragerea imediată, totală şi necondi
candidaţii de partid sînt in In urma acestor dezbateri şi Ciontoş, Alexandru Szăs, Iosif Felul cum această organiza arabe şi în special retragerea trupe ţionată a trupelor intervenţioniştilor
formaţi cu mult înainte de adu a propunerilor făcute s-au luat Iakab şi alţii au fost în fruntea lor arrglo-americane flin Liban şi Ior Este vorba de un truc diplomatic din Liban şi Iordania. Membrii dele
nare şi li se cere să vie pregă măsuri ca la atelierul de răsu-, luptei pentru realizarea de e- ţie de partid se ocupă de pro dania. specific politicii imperialiste. El nu gaţiei R. P. Romîne la sesiunea extra
cit să se pună pe bobina de conomii. poate să înşele însă pe nici un om ordinară a Adunării Generale O-N-U.
răsucit exact cantitatea de fire blemele producţiei-, dovedeşte că Cu toate că S.U.A. şi Anglia au con cu raţiunea sănătoasă care cunoaşte îşi vor uni glasul lor cu acela al re-
simţit ia convocarea sesiunii extraor cît de cit tertipurile politicii agresive a prezenlanţilor statelor iubitoare de pa
ea s-a ridicat la nivelul sarci dinare a Adunării Generale O.N.U., se imperialiştilor. Oricine ştie că agresiu ce care cer curmarea agresiunii im
vădeşte în mod d a r că guvernele a-
nilor ce-i stau în faţă şi aceas merican şi englez nu au renunţat la nea S.U.A. în Liban nu a fost înfăp perialiste în Orientul apropiat, şl .mij
planurile lor de a extinde agresiunea tuită în mod „simbolic“, ci ea a urmă
ta este o garanţie că şi în viitor împoiriva ţărilor arabe. Mărturie eloc rit reînvierea regimurilor coloniale în lociu şi respectarea independenţei şi
colectivul întreprinderii avînd
in frunte pe comunişti, va ob
ţine succese tot mai mari în în
deplinirea şi depăşirea sistema
tică a planului de producţie.
tiţi- ca să-şi poată aduce contri- de pe două bobine de filaj şi să Prin eforturile depuse de a- N. BAD1U ventă a acestor intenţii o constituie acele state arabe care în trecutul a suveranităţii statelor arabe.
