Page 48 - 1958-08
P. 48
Pag. 4 n RU MU h S O C I A U S M í ’ I Ul Nr. 1137
Şedinţa sesiunii speciale x d lim ab e s iin i • ju illm e le ş i i r i • -uUinruele ş t i r i
extraordinare a A dunării
G enera le a O . N . U .
NEW YORK 13 (Agerpreş). Apoi, după o scurtă pauză, Popoarele cer re tra g e re a Dezvoltarea Declaraţia „Frontului Naţional“
La 13 august ora 18,45 s-a des s-a dat cuvintul preşedintelui economiei naţionale
chis şedinţa sesiunii speciale S.U.A., D. Ei'senhower, care a trupelor intervenţioniste a provinciei siriene a RAU din Liban
extraordinare a Adunării Gene
rale a O.N.U. convocată din ini sosit la sesiune. dinLiban şi Iordania DAMASC 12 (Agerpres). — B E I R U T (Agerpres). - gramele adresate lui HammarskJ
ţiativa Uniunii Sovietice. In discursul său Eisenhower Guvernul Republicii Arabe Uni După cum anunţă presa Saeb joeld.
te ia noi măsuri pentru dezvol Salam, unul din liderii opozjţiei
Delegaţiile multor ţări la a- a justificat intervenţia armată Indonezia tarea economiei naţionale a pro libaneze a declarat în numele Noi considerăm că această ac
ceastă sesiune sint conduse de a S.U.A. în Liban invocînd ce „Frontului Naţional“ că dis ţiune a Statelor Unite nu are
miniştrii Afacerilor Exiterne. De rerea „guvernului legal“ al Li DJAKARTA 13 (Agerpres). ţiei centrale a sindicatelor din vinciei siriene a R.A.U. Intr-o cursul secretarului general al nici o justificare. Ea contravine
legaţia U.R.S.S. este condusă de banului. Preşedintele a declarat ANTARA anunţă : Poporul indo Indonezia (SOBSI) a adresat declaraţie făcută reprezentanţi O.N.U. Hammarşkjoeid la Adu spiritului celor două rapoarte
ministrul Afacerilor Externe, că debarcarea trupelor america nezian continuă să ceară cu in Ministerului Afacerilor Externe lor presei, ministrul Finanţelor narea Generală a O.N.U. în le trimise Organizaţiei Naţiunilor
A. A. Gromîko, delegaţia S.U.A. ne în Liban nu ar încălca spi al provinciei siriene a R.A.U., gătură cu situaţia din Liban a Unite de grupul observatorilor
— de secretarul de stat J. F. ritul Cartei O.N.U. El a decla stirnit alarmă in rindul libane internaţionali ai O.N.U. în Li
Dulles, delegaţia Angliei de mi rat că Statele Unite îşi vor re sistenţă retragerea trupelor in al Indoneziei o telegramă in ca Fakher Kaya.li, a subliniat că zilor, deoarece Hammarşkjoeid ban“.
chema trupele din Liban în ca n-a vorbit despre principalul
nistrul Afacerilor Externe Sel- zul cind aceasta o va cere „gu tervenţioniste din ţările Orien re îşi exprimă speranţa că bugetul pe anul 1958 depăşeşte lucru care frămintă poporul li „După părerea noastră, a spus
vernul legal“ al Libanului sau banez şi anume despre necesita Salam,, în actualele împrejurări
wyn Lloyd, delegaţia Franţei — in cazul cind în urma acţiuni tului apropiat şi mijlociu ca o reprezentantul Indoneziei la cu 238 la sută pe ce! din 1952 tea retragerii trupelor americane secretarul general al O.N.U. tre
lor O.N.U. Libanul nu va mai condiţie indispensabilă pentru O.N.U. va exprima in numele şi a atins cifra de 461 milioane din această ţară. buie să atragă atenţia membrilor
de Couve de Murville, delegaţia fi ameninţat. rezolvarea întregii probleme a opiniei publice din întreaga lu lire siriene. Creditele alocate O.N.U. asupra adevăratei situa
Orientului mijlociu. me, care condamnă cu hotărîre serviciilor sanitare, economice, „Sîntem uimiţi, a spus Salam, ţii din Liban. Con Uderam ca o
R.A.U. — de M. Favzi, delega In discursul său Eisenhower sociale şi municipale — a con că Hammarşkjoeid n-a pomenit datorie a noaslră să amintim lui
a declarat că S.U.A. va trimite în discursul său nici uri cuvînt Hammarşkjoeid cele declarate
ţia Republicii Irak — de D. şi pe viitor trupele lor în alte In legătură cu sesiunea ex agresiunea americană şi engle tinuat Fakher Kayali — au fost despre ocupaţia americană a Li de noul preşedinte al Libanului
banului care constituie o agre şi anume : evacuarea trupelor a-
Ojavad etc. După cum s-a mai traordinară a Adunării Generale ză din Orientul mijlociu, hptărî- mărite în proporţii substanţiale. siune flagrantă împotriva inde mericane din Liban este sarcina
a O.N.U. Djuanda, primul mi rea unanimă a popoarelor din Din buget 127 milioane lire au pendenţei şi suveranităţii ţării naţională primordială.
anunţat delegaţia R. P. Romîne nistru al Indoneziei, a declarat Asia şi Africa de a se elibera fost afectate dezvoltării produc
că poziţia ţârii şale în proble de sub dominaţia străină. ţiei industriale, pe lingă nume noastre. O.N.U. trebuie să ştie Ne exprimăm deplina solida
este condusă de A. Bunaciu, roase alte credite cuprinse în ritate cu această declaraţie a
că toate cercurile naţionale din preşedintelui. Amestecul Ameri-
ministrul Afacerilor Externe. cii in treburile interne ale Liba
Liban au reprobat şi au condam nului, care este membru al
Delegaţia sovietică a şi de- O.N.U., constituie un precedent
nat agresiunea americană. Des foarte primejdios“.
pus proiectul său de rezoluţie ¦ţă ri „răspunzînd unor, cereri le-
pre aceasta s-a vorbit în tele
in problema situaţiei din Orien- gitime“ in acest sens. ma Orientului mijlociu rărriîne SOBSI demască afirmaţiile bugetele excepţionale create în
tul apropiat şi mijlociu. Preşedintele Eisenhower a pre neschimbată, c.erînd „retragerea Statelor Unite în legătură cu scopul finanţării obiectivelor in
aşa-numifa „agresiune indirec dustriale.
Această rezoluţie, pornind de zentat apoi aşa-numitul „pro trupelor străine din Liban şi tă“ ca fiind o încercare de a-şi
masca agresiunea. In încheierea declaraţiei sale,
la necesitatea „luării' de mă gram al păcii pentru Orientul Iordania“. ’ ¦' ministrul Finanţelor al provin
ciei siriene a R.A.U. a spus că
suri urgente pentru slăbirea în apropiat“ care conţine următoa Consiliul naţional al Federa
cordării în regiunea Orientului rele puncte: Argentina moneda şi economia siriană sint
mai puternice ca oricînd, ca ur
apropiat şi mijlociu, în interesul „1. Răspunderea O.N.U., pen-
menţinerii păcii generale, rec-o- - tru situaţia din Liban. BUENOS AIRES 13 (Ager Condamnînd amestecul ame- mare a valorificării bogăţiilor
mandâ guvernelor S. U. A. şi 2. Luarea de către O.N.U. a pres). — Comitetul pentru apă r icano-englez in treburile altor ţării şi a dezvoltării schimburi
rarea păcii din Argentina a dat state, comitetul argentinian pen lor comerciale cu Uniunea So
Marii Britanii să-şi retragă fără măsurilor care şă asigure pa publicităţii la 12 au g u st, o de tru apărarea păcii cheamă gu vietică şi ţările de democraţie
claraţie in .care cere încetarea vernul să ceară imediat la populară.
intîrziere trupele lor de pe teri cea în Iordania.
.
toriile Libanului şi Iordaniei“. 3. încetarea incitării din a-
Rezoluţia însărcinează pe se farăi a conflictelor interne. agresiunii S.U.A. şi--Angliei din O.N.U. încetarea agresiunii C o n g r e s u l U niunii astronom ice
cretarul general al O.N.U. ' „să •Orientul apropia! şi mijlociu şi S.U.A. şi Marii Britanii şi re
întărească grupul de observatori 4. Crearea unor forţe armate retragerea trupelor de ocupaţie tragerea trupelor din Liban şi — INI ERNATIONALE
al O.N.U. din Liban, în confor din Liban şi Iordania. Iordania.
mitate cu planul prezentat de ale O.N.U. pentru menţinerea
păcii. , ,'
5. Elaborarea unui, plan re
grupul de observatori al O.N.U gional de dezvoltare economică Pentru încetarea experienţelor MOSCOVA 13 (Agerpres).— trie din Poltava a obţinut re Iii ziarul „Izvestia“ a apărut
din Liban in cel de al doilea pentru acordarea de ajutor şi In legătură cu desfăşurarea la zultate valoroase. un interviu acordat unui cores
raport al acestuia şi să trimită grăbirea ridicării nivelului de cu arma nucleară Moscova a Congresului al X-lea pondent al ziarului de către
un grup de observatori în Ior tî ai al popoarelor din aceste al Uniunii astronomice interna La congres, scrie Andrei Se- acad. Viktor Ambarţjmian, pre
dania, cu scopul de a suprave ţări arabe. HONGKONG 13 (Agerpres). şi ou hidrogen. El a ce vernîi, membru corespondent al şedintele comitetului de organi
ghea retragerea trupelor ame CUINA NOUA transm ite: In rut ca guvernele S.U.A. şi An ţionale, ziarele publică articole Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., zare al Congresului.
ricane şi engleze din Liban şi 6. Măsuri pentru prevenirea ale unor cunoscuţi oameni de oamenii de ştiinţă se vor infor
Iordania şi situaţia la frontie unei noi curse a înarmărilor în cadrul unei conferinţe de presă gliei „să înceteze de îndată ex ştiinţă sovietici, consacrate a- ma asupra stadiului cercetărilor Cu prilejul începerii lucrărilor
rele acestor ţări“. această regiune“. .................. ţinută la Hangkong, Ilariji Ab- perimentarea acestor arme şi cestui congres. ştiinţifice şi a rezultatelor lor în congresului astronomilor, zia
bas, membru al parlamentului să ducă o politică de neamestec diferite ţă ri; astronomii sovie rul „Komsomolskaîa Pravda“ a
Conform tradiţiei şedinţa se După ce şi-a încheiat dis indonezian şi delegat la Con Ziarul „Sovietskaia Rossia“ a tici aşteaptă cu mare interes re înserat un articol semnat de
siunii a fost deschisă de Leslie cursul, preşedintele Eisenhower gresul mondial pentru dezarma în treburile aitor state, dacă publicat convorbirea unui cores feratele colegilor lor de peste Gavril Tihov, membru corespon
M-unro (Noua Zeelandă), preşe a părăsit sala de şedinţe a A- re şi colaborare internaţională vor intr-adevăr să aducă o con pondent al său cu Aleksandr Mi hotare. Nu încape îndoială că
dintele sesiunii precedente a A- dunării Generale. După aceasta de la Stockholra, a declarat că tribuţie la cauza păcii“. Ocu- hailov, membru corespondent al va fi ascultată cu atenţie comu dent al Academiei de 'Ştiinţe a
dunarii Generale. a fost anunţată o pauză de 10 poporul şi guvernul indone pîndu-se de alegerea Pacificului Academiei de Stiinte a U.R.S.S., nicarea astronomilor englezi cu U.R.S.S. cunoscut specialist in
minute. zian sint împotriva expe director a! observatorului din privire la observarea sateliţilor
rimentării bombelor atomice ca loc de experimentare a ar Pulkovo, şi Aleksandr Dadaev, artificiali sovietici ai pămîntului asfronautică. Pe baza analizei
mei atomice, Hadji Âbbas a pus
următoarea întrebare: „Dacă candidat în ştiinţe îizico-mate- cu ajutorul radiotelescopului pa spectrale a planetelor gigante —
bombele cu hidrogen sint „cu matice, secretar ştiinţific al ob rabolic avînd diametrul oglinzii
servatorului. După cum au de egal cu 90 metri. Sint de o ma Jupiter, Saturn, Uranus şi Nep-
rate“, de ce Statele Unite nu le clarat cei doi astronomi, oame
experimentează pe propriul lor nii de ştiinţă sovietici vor vorbi re importanţă ştiinţifică cercetă tun — a căror temperatură va
teritoriu ?“. la congres despre cercetările ex rile astronomilor americani, e-
riază intre minus 140 şi minus
200 grade, autorul emite ipoteza
trem de complexe efectuate de ei feduate cu ajutorul lelescoape- cu privire la posibilitatea exis
cu ajutorul tuburilor zenitale
DELHI 13 (Agerpres). — Or grand angulare, al radioteleseoa- lor optice asupra galaxiilor ex tenţei de microorganisme pe a-
ganizaţiile studenţeşti din Cal- pelor şi altor multe aparate ul
cutta au comemorat recent „Zi tra moderne, cu care industria terioare. cesle planete. j
ua Hiroşimei“, în semn de pro optică mecanică şi electrotehnică
test împotriva continuării ex sovietică a înzestrat în ultimii Un milion de mărci „pensii"
perienţelor cu arma atomică si ani observatoarele noastre. şi „despăgubiri" plătite
cu hidrogen de către. Statele IJ-
nite şi Anglia. La mitingul care Prezintă mare interes lucră- criminalilor de război hitlerişti
a avut loc cu acest prilej a fost ri!e în domeniul studierii rotaţiei
pămîntului. Observaţiile oame BONN 13 (Agerpres). — Zia deportări în timpul ocupării Bel
adoptată o rezoluţie în care se nilor de ştiinţă in acest dome rul „Neue Rhein Zeitung“ rela giei, Eggert Reeder, in afară d©
adresează un apel ţărilor care tează că populaţia R. F. Germa pensia lunară de 1.400 mărci a
deţin arma termonucleară să niu au furnizat numeroase mate ne plăteşte anual sub formă de primit suplimentar 26.000 mărci.
urmeze exemplul Uniunii So riale interesante, care vor aju impozite un milion de mărci, ca Un sprijin financiar în valoare
vietice şi să pună capăt expe ta nu numai la precizarea idei re, fie ca „pensii“ fie ca „despă de 10.000 mărci a fost acordat
rienţelor cu această armă. Rezo lor despre mişcarea pămîntului, gubiri“ pentru daune“, sint chel
tuite pentru foştii conducători de către autorităţile vest-germa
luţia cere retragerea imediată a ci ne vor informa şi asupra nazişti. Astfel, relatează ziarul, ne fostului medic al trupelor
trupelor americane şi engleze fostul adjunct a! lui Goering, SS, specialist în scoaterea dinţi
din Liban şi Iordania. structurii interne a planetei. In lor deţinuţilor condamnaţi la
special, observatorul
Mii de locuitori din R. FA $ nazistul Paul Korner, primeşte moarte din lagărele de concen
din partea autorităţilor R. F. trare, Martin Kellinger. O pen
'Germana, organizează de- ^ In Berlinul occidental. Doctorul Rujl Germane o pensie lunară de
fost in timpul lui llitler directorul ln- 1.500—-2.000 mărci; fostul mare sie marc primeşte şi văduva fos
monstraiii. împotriva înar-) Binefacere stiiutului medical al aviaţiei şi in amiral Fricii Röder, criminal de tului conducător al departamen
această calitate purliiul răspunderea război condamnat la Nürnberg, tului securităţii imperiului şi
mării atomice a R. F. Ger < ¦ Velasco, directorul Biroului pentru pentru experienţele inumane făcute pe primeşte o pensie lunară de gestapoului, nazistul Keidrich.
deţinuţii din lagărele de concentrare 2.246 m ărci; fostul referent per
mane. J impozite din zona centrală a insulei supuşi temperaturilor scăzute şi înăl sonal al lui Goering, oberführe Ziarul subliniază p i numai
Luzon (Filipine), a declarai că mili ţimilor mari, a , jos! . scos din închi rul S. S. Erich Dritzbach —
IN FOTO: In timpul li tarii americani staţionaţi Ia bazele soare de guvernul de Ia Bonn şi nu 1.293 mărci pe lună; fostul pentru întreţinerea unui număr
S.U.A. din această insulă fac con mit ui funcţia de director al Inslilu- gruppenführer SS, specialist in de 51 de foşti nazişti s-nu chel
nei. demonstraţii din oraşul) lioane — n-are importanţă, c.e şi mai ales de minciuni anfiso iiilui pentru medicina zborului din tuit intr-un singur an din sumele
$ trabandă pe scară mare, provocind face doar parle din „binefacerile" ce vietice. Cum o minciună, in orice Bad Godesberg. Doctorul Adplf date de contribuabilii din R. F.
Diiseldorf a cărei lozincă ) * economiei filipineze pagube prin ne le aduc americanii pe ieriloriile ţă haină lilcrară ar fi îmbrăcată, iol Prachtl, fost medic in lagărul SS de Germană 805.000 mărci.
rilor unde poposesc. minciună rămîne, mulfor gazelari li la Dachau, practică In prezent medi
a fost „Război morţii ato-j I plata taxelor vamale. Vclasco a ară s-a acrii de a mai imagitui gogoriţe cina la Miinchen, iar doctoriţa SS
Minciuna tot minciună anUsopieiice. Dacă Insă presa cana Iferla Oberhausen, supranumită „bes
mice". 2 ¦ tat că mărfurile americane de con rămîne diană s-ar orienta spre^J/atarea obi tia de la Ravensbruek", are cabinet
ectivă şi 7serioasă a problemelor ce intr-un oraş din regiunea Schleswig-
„Caravana mamelor" trabandă sint aduse in Filipine prin Agenţia Reuter ne informează că le-ar dezbate nil s-ar găsi oare şi Holslein. Lista ar mai putea conti în Germania occidentală
bazele aeriene şi navale ale S.U.A. Douglas Fisher, membru al parlamen gazetari pricepuţi printre ediţia n e c h e nua cu multe „celebrităţi" intrate In
a so sii la Moscova Potrivit relatărilor ziarului „Manila tului canadian, a criticat in termeni istoria crimei. Dar ne oprim aici. Foştii hitlerişti îşi intensifică
Chronicle" numai baza americană maţi ? Cele enumerate sint ¦suficient de edi
MOSCOVA 13 (Agerpres). — Clark vinde mărfuri in valoare de severi presa canadiană. Fisher a a- ficatoare. In deosebita sa stimă pen ACTIVITATEA
La A'foscova a sosit „Caravana firmal că ziarele canadiene sint me Identificare tru naziştii notorii, n-ar fi de mirare
mamelor“ care apără pacea. 75.000 dolari pe săptămină fără a diocre. Materialele redacţionale ‘ sint ca Aăeiiauer să-şi angajeze ca medic BERLIN 13 (Agerpres). — distincţie a celui de al treilea
plăti nici un fel de iaxă vamală. In din ce in ce mai mult ghiveciuri de Aproape zilnic se află că alţi me personal pe unul d in fo ş tii •îngriji In ultima vreme în Germania
Participantele la această „ca prezent, după cum relatează ziarul, in coifieniarii editoriale copiate după al dici, care au lucrat In lagărele de tori a i . „sănătăţii" lui Hitler, pentru occidentală devin tot mai trec: Reich, a avut loc în oraşul Bell.
ravană“ condusă de Dory Gray, marile oraşe din Filipine circulă concentrare hitterisle şi care poartă a se identifica ou umbra înaintaşii!iii vente întîlnirile fâşiilor hitle
sint femei de virste intre 21 şi ie pagini, tipsiie de inieres şi scrise său, al cărţii, exemplu' îl urmează cu rişti, care au un caracter vădit Cu acest prilej, fostul general
79 de ani, de diferite concepţii 35.000 taxiuri-jeepuri vîndule de ba parcă de nişte nechemaţi, cu puţină răspunderea pentru moartea a inii de alila fidelitate . revanşard şi hiflerist. Aceasta
politice şi religioase, de diferite zele americane sub formă de „sur învăţătură şi stabi de minie. oameni, trăiesc In libertate şi conti constituie in primul rînd un re SS Hille a primit un duplicat
stări sociale. Ele şi-au început plusuri de bunuri“. nuă să practice medicina •L«. R. F. T. O. zultat al abrogării legii cu pri
călătoria la 20 mai şi au vizi După afirmaţiile depiiiaiiilui cana Germană ş i; în Berlinul ¦occidental. vire Ha interzicerea partidului după diploma de „Cavaler al
tat citeva oraşe engleze, Fran Ce nerecunoştinţă t Procedtnd in dian s-ar părea că In Canada n-ar hiflerist. După cum transmite a-
ţa, R. F. Germană, Elveţia, Ita acest fel americanii aduc un imens mai exista gazetari pricepuţi. ,Adevă 'Astfel, profesorul Erich Hippkc, me genţia ADN, una din aceste in- Crucii de fier“, care i-a fost re
lia, Belgia, Iugoslavia, Albania, serviciu subordonaţilor domnului Ve- rului Insă nu i s-a spus p e . nume. dic al aviaţiei n a ziste v in o v a t de
Bulgaria, Cehoslovacia şi Polo las'co: ti scutesc de oboseala tnca- moartea a 80 de deţinuţi din lagărul tîlniri la care au participat foş trasă in 1945. Agenţia sublinia
nia. Pretutindeni, membrele de ¦sărilor vamale şi riscurile eventuale Uimitul exemplul presei reacţionare din tii hitlerişti decoraţi cu „Crucea
legaţiei au luat parte la confe lor atacuri gangslereşli. Că visteria S.U.A., presa canadiană e inundată Dachau prin experienţele făcute asu de cavaler“ — cea mai înaltă ză că Hille a luat parte activă
rinţe, congrese, mitinguri şi de jilipineză este frustată de citeva mi- de articole criminalistice, , pornografi- pra lor, practică din nou medicina
monstraţii in apărarea păcii. la constituirea organizaţiei cri
minale SS. In (impui războiu
lui el a comandat divizia SS-istă
„Wiking“, care a practicat pe te
ritoriul. sovietic „ipclica pămin-
>’«s>-O' j> < -e- -iy. » -î 't- ,T >*>- ttilui plrjolit“. . . ,
Redacţia şi administraţia darului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 î I89i75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Dirc.ţiunii Generale P.f. I.R. nr. 21612(1 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică,,! MAI" — Deva.