Page 49 - 1958-08

ionu k\

H u n e d o aríi'p é v f

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UNIŢI-VA !

Ţ IO N A LA

Anul X Nr. 1138 Vineri 15 august 1958 4 pagini 20 bani Au trecut treisprezece ani, de cînd partea a 16 naţiuni cu Statele ori in comparaţie cu anul 1949 de
vW é eroica Armată sovietică • a adus, la Unite ale Americiu. drept că­ dinainte de război, iar producţia de
w m m m iâ " I 15 august 1945, poporului coreean li­ petenie, au stai mărturia faptului că cereale la 108% In comparaţie cu
bertatea şi independenţa. In anale­ nici un fel de bombe sau arme nu nivelul antebelic de virf. Aceasta a-
. - - ••' • Ş i / H - •': í í :-> Cu toate tortele le poporului coreean aceasta a fost o pot îngenunchea an popor devenit rată, odată mai mult, că forţa oame­
perioadă acoperită de glorie. In de­ nilor care şi-au recucerit libertatea,
î-3; *<; $ In timp ce cuptorul nr. 1 al oţelăriei Martin noi din Combi- cursul acestei perioade, în istoria Cea de-a 13-a aniversare care au gustat o viaţă nouă şi sînt
natul siderurgic Hunedoara pro duce zilnic însemnate cantităţi poporului coreean au avut loc nu­ a eliberării conduşi de un partid puternic, cum
ríí-SÍ'Vri-: : ••- de oţel peste plan, la cuptorul nr. 2, eforturile sînt îndreptate meroase evenimente şi schimbări de este Pariidul Muncii din Coreea, este
spre punerea la punct a ultime lor instalaţii in vederea apropia- o mare importanţă. Republicii Populare de neînvins.
tei intrări în funcţiune. Democrate Coreene
Ea a fost istoria stabilirii şi întă­ Această forţă şi-a găsit o expre­
Harnicii constructori, autor ii acestor două agregate de ma- ririi bazei democratice a ţării şi a siăpîn în ţara sa şi care eliberat a sie grăitoare în faptul că anul tre­
re capacitate şi-au îndreptat ac um eforturile spre executarea luptei pentru unificarea ei paşnică, gustat o viaţă nouă şi libertatea. cut, primul an al primului plan cin­
construcţiei cuptorului nr. 3. M ontorii din brigada lui Teodor pentru apărarea libertăţii, indepen­ cinal coreean, producţia Industrială
Malancea execută" montajul me talie al camerelor regeneratoare denţei şi onoarei, împotriva agresori­ In scurtul răstimp a celor trei ani globală a depăşit pe cea a anului
şi al grătarelor de la vatra cup torului, iar zidarii şamotori din lor americani şi pentru o grandioasă de după război, poporul coreean s-a precedent cu 44 %.
brigada lui Gheorghe Raduly lucrează intens la zidirea re- construcţie socialistă/ refăcut de pe urma gravelor răni
fractară a camerelor regenerato are şi a canalului de fum, lu- ale războiului şi a mărit producţia Primul plan cincinal a deschis o
crări care erau planificate să înceapă după 23 August. Cei trei ani ai războiului coreean industrială de siat şi cea coopera­
împotriva invaziei armate din tistă, luate In linii mari, de două (Continuare în pag. 3-a)
CRONICA DE În t r e c e r e
¦ '; dppţ „ţ
:. ‘ '' :.
- .1 -NAT:-.; : ' ’

Ziua de 23 August este irit Unpiuată cu realizări însemnate Colectivul de muncă al depo­ pitală. Aceasta a însemnat o în-
în muncă şi de, către oamenii muncii de pe ogoare. Pentru a ului de locomotive din Si­ greunare a procesului de pro­
cinsti această măreaţă sărbătoare a poporului nostru ei depun meria se poate mindri cu rezul­ ducţie. Din lipsa plăcii se în-
eforturi sporite ca pe lingă treie riş, să termine cit mai de­ tatele obţinute în cinstea zilei tîmplau întîrzieri de trenuri,
grabă arăturile de vară şi să facă pregătirile necesare pentru de 23 August. Dacă în luna iu­ personalul de la locomotive pier­
campania de toamnă. lie cifrele de plan au fost depă­ dea 3—6 ore din odihnă.
şite, primele 10 zile ale lunii
IN CLIŞEU : Unul din tractoarele S.M.T. Alba lucrînd la august s-au ridicat la aceeaşi Terminarea montării era pre­
arăturile de vară pe ogoarele G.A.C. din Ţelna. înălţime. văzută pentru data de 15 au­
gust. Dar, această dată s-a pă­
Nici unul din indicii de plan rut prea îndepărtată şi echipa
nu a rămas nedepăşit Astfel, muncitorilor de la mecanic şef,
planul producţiei globale a fost căreia i-a fost încredinţată lu­
depăşit cu 1,5 la sută, produc­ crarea, s-a hotărît să termine
tivitatea muncii a crescut cu 3
la sută, iar la combustibil s-au montarea înainte de termen.
realizat economii in valoare de
16.500 lei. Fără să ţină seama de timpul

lor liber, montorii, printre ca­

Aceste cifre sînt suficiente re amintim pe Nicolae Bodea,

mai mu! penîru a ne da seama că marea loan Sauer, loan Turdăşan, loan îim î n t r e c e r e
sărbătoare este intîmpinată cu Radu, precum şi electricienii,
Marea sărbătoare din august La baza acestor calcule stau suc­ succese frumoase în muncă. au muncit cu perseverenţă. Vo­ pentru terminarea treierişuluiMecanizarea gospodăriei
este intîmpinată ou realizări de cesele obţinute de către secţiile de ba­ iau ca în cinstea lui 23 August,
seamă ş i ' de către colectivul ză. Astfel, la 1' august, secţia brînze- La realizarea acestor depăşiri pe lingă celelalte realizări să o agricole de stat Reonsen,
de la I. C. I. L. Simeria. Cînd turi şi-a îndeplinit sarcina de plan pe o contribuţie de seamă au a- adauge şi pe aceasta. din R.P.D. Coreeană.
discufi cu cineva din conducerea în­ anul 1958; La lapte de consuni planul dus-o brigăzile de pe locomoti­
treprinderii despre îndeplinirea planu­ pe luna iulie a fost depăşit cu 3 ia vele 230.103, care au realizat o Rezultatul nu a întîrziat: în H Gospodăriile colective din raionul Ilia au
lui de producţie, afli cu bucurie că ci­ şută, iar la untărie se prevede ca la economie de 5 tone combustibil ziua de 9 august, orele 16,00,
frele pe anul acesta, pe baza realizări­ sfîrşitul primei decade a lunii septem­ convenţional, 230.317 cu o ‘eco­ prima locomotivă a intrat pe Inainfe de termen terminat treierişul fg D e asemeni au terminat
lor şi a unor calcule anticipate, încă brie pianul anual să fie îndeplinit. nomie de 3 tone combustibil şi placă şi şi-a schimbat direcţia.
în luna septembrie vor fi îndeplinite. 230.259 cu o economie de 2,8 treierişu l 62 în tovărăşiri agricole, 38 de sate
in obţinerea acestor rezultate s-au tone__combustibil. Dintre compo­ *
Dacă la 1 august a. c. producţia evidenţiat: la secţia brinzeturi Remus nenţii acestor brigăzi spicuim Miercuri 13 august a sosit pe şi 2 comune. lor generale şi-au asigurat şl necesa­
globală, faţă de planul anual, era în­ Radu, de la cenirui Orăştie, Eleonora cîteva num e: Sirnion Istrate, L a sfîrşitul lunii iulie, meca­ adresa redacţiei, următoarea te­
deplinită în proporţie de 89 Ia sută Costea de la Simeria şi Nicolae Ma- Dumitru Buturugă, Iosif Blaga, nicul de locomotivă Ştefan legramă, expediată de colecti­ Cine a fost în ultimele zile în raio­ rul de seminţe pentru toamnă direct
şi în cinstea zilei de 23 August va niţiu de la Telu, la untărie, Virgll Gheorghe Buciuman, Virgil Cos­ I.ula a fost confirmat candidat vul de conducere al Fabricii nul llia a putut constata că în marea
atinge cifra de 97 la sută, avem con­ Lupi şi IIie Toina, iar la lapte de con­ de partid. Noul candidat, încă chimice Orăştie. Redăm textul majoritate a comunelor se desfăşoară de la batoză. Sfaturile populare comu­
vingerea că la data de 11 septembrie sum Gheorghe Nicuia şl Elena Bălan. tea şi loan Homorodean. înainte de a i se face confirma­ telegramei:
anul curent (dată anticipată de către -A rea, s-a gindit să facă o surpri­ o activitate intensă pentru terminarea nale şi comitetele comunale de partid
directorul întreprinderii), producţia a- Nu putem trece cu vederea contri­ ză plăcută tovarăşilor de lucru. „Colectivul de muncitori, teh­ treierişului. Un exemplu de bună or­
nului în curs va fi îndeplinită. buţia adusă de către şoferii Ştefan a acelaşi depou, cu două Şi s-a ţinut de cuvînt. La cele­ nicieni, ingineri, şi funcţionari, ganizare a muncii l-au dat cele 4 gos­ au datoria să lămurească pe toţi înto­
Ştirbii şi Avei Sav. luni in urmă, placa invîrti lalte angajamente a adăugat în­ de la Fabrica chimică Orăştie, podării colective din raion care au
toare pentru întoarcerea locomo că u n u l: antrenaţi in întrecerea socialism terminat cu mult timp în urmă treie­ vărăşiţi! (ne referim la cei care n-au
tîvelor a intrat in reparaţie ca tă in cinstea zilei de 23 August, rişul.
— In cinstea zilei de 23 Au­ raportează că la data de 11 au­ slrîns încă sămînţa pentru toamnă) de
gust — a spus el — împreună gust 1958, respectiv cu 20 zile. Nu s-au lăsat mal prejos nici înto­
cu o echipă de 4—5 oameni, mă înainte de termen, a realizat vărăşirile agricole. Ultimele comunicări necesitatea asigurării din timp a can­
angajez să repar canalele din planul producţiei globale pe pri­ ale secţiei agricole Raionale ne arată
compartimentul de reparaţie a mele 8 luni ale anului în curs. tităţilor de seminţe. ,¦
locomotivelor, lucru ce va crea că pînă în prezent, 62 întovărăşiri din
»*¦**•- « O « •*«-*»> *»*¦***•*-# condiţii de lucru mai hune. Du­ cele 69 care au avut însămînfate pă- Lucrarea pămîntului In comun pe
pă o zi de ia luarea angajamen­ ioase pe terenuri comasate, au termi­ tarlale mari şi cu mijloace mecanizate
tului, Lui a s-a şi apucat de lu­ s-a dovedit a fi mai rodnică şl In
cru. A lucrai în timpul liber şi-n nat şi ele treierişul. Cele mai multe
cele 60 ore prestate pînă acum, întovărăşiri, pe baza hotărîrii adunări- acest an. Gospodăria agricolă colecti­
a reparat deja 5 din cele 8 ca­ vă din Hărău a recoltat dte 1.625 kg.
nale.
grîu de pe fiecare ha., în timp ce pro­
La această lucrare a fost eco­ ducţia medie la hectar pe comună nu
nomisită, pînă acum, suma de
Cînd urci pe platforma furnalului — Vă spun 'acum. Chiar. cinci am pentru curăţirea rinelor, pentru in- 2.000 lei. irece de 800 kg., iar gospodăria co­
II de la uzina „Victoria"-Călău, cu­ ajuns topiior, în ’52, s-a dat în ex­ fundarea şticulţii.
lectivă din Leştiic a obţinut 1.400 kg.
r a ! mia, zgomotul cuptorului şi cal­ ploatare furnalul 2. Am fost Irecut înainte de despărţire am mai pus o
întrebare referitoare la salariul fuma- grîu şi 2.888 kg. orz la ha. Producţii
mul oamenilor ie frapează de la pri­ şi eu. la ¦acest furnal, pentru a în­ Tiştilor. Mi s-a răspuns s c u r ţi
f t iiiii pcniri nonl şcolar mari au realizat şl întovărăşirile agri­
ma vedere. văţa conducerea lui. Un an mai tir- — In medie, salariul este de 900 cole. In general, producţiile acestora
Tei.
Sosisem chiar înaintea desfundării ¦ziu, ierrniriuul şi şcoala de maiştri,
?
şticiilui¦ pe unde' şuvoiul incandes­ am fost numit şef de echipă. Aşa că, întrec cu 400—500 kg. grîu pe cele aie
Cînd am părăsit platforma furna­ ţăranilor individuali.
cent îşi va face apariţia. Animaţia nu sînt a c i.de cînd s-a dat în exploa­ lului, mi-am mai întors încă odată In comuna Luncoiu de Jos toare comunei, precum şi loca­
privirea spre locul de muncă al e- din raionul Brad pregătirile lul internatului şi cantinei şco­ Exemplul unităţilor cooperatiste din
era prea mare, oamenii fiind obiş tare/,Cu echipa pe care o conduc a- cEipei. Am mai văzut cîţiva din cei pentru noul an şcolar sînt în lii de 7 ani din Luncoiu de Jos. raionul Ilia este urmat şi de ţăranii
pe care îi cunoscusem la lucru. Erau toi. muncitori cu gospodării individuale,
nuiţi cu ' elaborarea şarjelor. Aşa da, cum, lucrez din anul 1956... tot aşa de alenţi pe cum ii găsisem. In aceste acţiuni s-au eviden­ care grăbesc şi ei terminarea treieri-
Prin grija sfatului popular şi ţiat tov. Gheorghe Hărăguş şi şolui. In total, pînă în prezent în ra­
obişnuiţi, Incit s-ar părea că o> sia Echipa, tonele E. USCAR a comitetului de cetăţeni au Ion Popescu, învăţători la şcoa­ ionul Ilia sînt 38 de sate şi 2 comune
la un m'etru distanţă de fonta lichi­ Ic-st reparate toate cele 5 clădiri la din centru, care au depus e- care au terminat treieratul păioaselor.
*+**t**9* ¦ de şcoală din satele aparţină- forturi pentru amenajarea la La grăbirea executării acestei lucrări,
dă cu o temperatură . ce întrece o şi salariul timp a localurilor, precum şi alături de buna organizare a muncii
î tov. Juja Groza, Cătălina Suciu, pe arii în majoritatea satelor, o con­
mie de grade, ar fi Iacelaşi lucru cu Ana Suciu şi celelalte membre tribuţie de seamă o au mecanicii ba-
a afiţa un foc ia 1bucătărie. Var, fe­ Dacă ar fi să scriem despre compo­ tozari care şi-au dat toată silinţa ca
ţele lor exprimă multă, multă aten­ nenţii echipei Iui Ioimşcu, hărnicia ale comitetelor de femei care au
ţie. Ei trebuie să fie atenţi şi la in* ar fi una din primele laude ce li
drumările îmisirului, deoarece în tim­ s-ar putea aduce. Despre disciplina contribuit din plin la executa­
pul elaborării s-ar puica intimpla ca muncitorilor de aici aflasem lucruri
rea lucrărilor.
golirea cuptorului să fie oprită. A- bune de la şeful echipei. Iar despre
F. BENEA
ceasta în cazul că fonta este mai puterea de muncă nu a mai fost ne­

multă şi nu încape în forme. voie de multe comentarii. Aflasem că

„Sînt aici de cînd numai în luna iulie au dat peste corespondent batozele să treiere din plin.
plan 130 tone fontă.

s-a dat în exploatare“ — Oamenii lui Munteami — îmi

In timpul rămas plită la elabora­ complecta informaţiile secretarul or­ Redăm mai jos ci­ cestor cercuri, copiii siune locală şi cu
rea şarjei am făcui cunoştinţă cu şe­ ganizaţiei de partid, Răceanu — sînt
ful echipei. II cheamă Ionaşcu Mun­ oameni de nădejde. Cauperisiul Du­
tean#t este de j>e Vatra Şiretului şi mitru Marin, prim-furnalistul Eronim

meseria a Invăţat-o în uzina „Vicio- Eoraij, munciiorii Constantin Dască­ teau din aspectele au învăţat diferite lu­ prilejul organizării

ria"-Cdlari' lii, Nicolae Guguian, Constantin Ca- activităţii care s-a cruri noi atit cu aju­ focului de tabără.

— După ce am venit din armată, ragea, sînt bine cunoscitŢi chiar din­ desfăşurat la tabăra torul ierbarelor şi in­ Tot in această pe­

în 1950, primul lucru la care m-am colo de porţile uzinei. Deşi, 50 de de curte a Orâştiei. sectarelor făcute in rioadă de timp, cu

gindit a fost să-nvăţ o meserie — lone peste plan, cit reprezintă anga­ De la început ele­ această perioadă cit elevii şi pionierii din

aşa începu să-mi povestească şeful jamentul luai în cinstea zilei de 23 vii şi pionierii s-au şi cu ajutorul unor Orăştie s-au mai or­

de echipă despre el. Deoarece Cola­ August, pe întreg sectorul furnale, împărţit pe cercuri.— cărţi nou lecturate. ganizat două excursii

nul mi-a fost mai aproape, am ve­ ni s-a părut cam mare, atunci cînd fiecare după prefe­ Activitatea taberei la Geoagiu-Băi şi La

nit aci. Io. început, am fost paznic. am văzut că numai în 8 zile echipa rinţe. Astfel au luat nu s-a rezumat insă Grădiştea Muncelu-

Apoi am cerut să lucrez în produc­ lui Ionaşcu a realizat deja 20 ione, fiinţă cercurile de numai la atit. In ca­ lui, unde in lumea

ţie. După ce am ajuns să lucrez la nu ¦ne-am mai ‘îndoit de îndeplinirea . . . . . . _ . . . . ------ m m m m m ştiinţele naturii, con­ drul ei s-a înjghebat codrilor, intr-o admi­
in
fumatul 1, ca muncilor, am intrat în loială. Despre felul cum muncesc... clus de prof. Lucia un cor, mai multe rabilă şi pitorească
şcoala de calificare şi intr-un an a'h aţi văzut. jflpg
Opreanu, cercul de formalii artistice, s-n regiune elevii şi pio­
L:
terminat gradul 1 şi 2. Aşa am a- Este adevărat, încă în timpul ră­ limba romină condus învăţat o scenetă ' şi nierii au trăit clipe
Vedere generală a sectorului Baraj de la Hidno'céntrala „V. I. Lenin“ Bicaz. de prof. Lucia Toclo- poezii. Toate acestea
juns topiior II... cirii fontei în forme, furnaliştii au roiu, cercul de sport de neuitat.
au alcătuit un pro­
— Dar, aci, la furnalul 2, de cînd început să pregătească elaborarea condus de prof. Ion gram pe care l-am AUREL1 HELGIU
Preda. In cadrul a-
aţi venit ? şarjei următoare. Aduceau materialul prezentat la o emi­ profesor
» *• *• .o*-e- o. * *