Page 50 - 1958-08

Pag. 2
In Edîfura politică
- la peste 600.000 lei. După cum
a apărut:
V. SEMENENKO : DESPRE
ANALIZA SI SINTETIZARE
IN MUNCA DE PARTID (Co­
lecţia „In ajutorul activistului
de partid“).
Această lucrare, traducere din
limba rusă, arată ce este ana­
liza şi sinteza, cum se face a-
cumularea datelor pentru anali­
ză şi sinteză, ce importanţă are
acest proces in munca de par­
tid. Ea scoate in evidenţă fap­
tul că priceperea de a analiza
şi de a sintetiza este o artă fără
de care nici un conducător şi
mai ales nici un activist de par­
tid nu-şi poate îndeplini cu suc­
ces sarcinile. Broşura ajută ac­
tiviştilor de partid să-şi însu­
şească această artă, să poată
trage concluzii juste în activi­
tatea lor practică.
¦80 pag. 1,25 lei.
Deputaţilor din sfaturile populare
li se spun şl gospodari ai treburilor
obşteşti. Şi intr-adevăr această denu­
mire corespunde tntrutotul activită­
ţii pe care o desfăşoară deputaţii in
marea lor majoritate. Buna gospodă­
G o s p o d ă r ir e a c o m u n e i—rire şi înfrumuseţare a localităţilor
sînt sarcini care preocupă zi de zi
pe fiecare deputat destoinic. Prin
i - munca lor ei arată că se ridică ta
nivelul încrederii ce le-a fost acorda­
tă de cetăţeni, atunci cînd i-au a-
les.
; Burii gospodari ai treburilor obşteşti ¦celaşi timp s-a căutat să se siringă se fac şi în satul Ighiu. Astfel, prin
sînt şi deputaţii din comuna [ghiu. şi sumele din contribuţia voluntară dislocarea unul leren s-a început a-
Mobilizaţi de către sfatul popular,ei îşi din acest an. Pînă acum s-a. strîns a- menajarea unei noi pieţe. Totodată s-au
aduc o contribuţie serioasă la reali­ proximaliv 40 ta sulă din sumele vo- început lucrările de regularizare a
zarea a o serie de lucrări de interes talc de cetăţeni pe întregul an.
obştesc. Multe din aceste lucrări de
interes obştesc au fost propuse de Sfatul popular comunal Ighiu a tre­ noi albii, lucru ce va duce la înlă­
cetăţeni în cadrul întilnirilor pe care cut la executarea lucrărilo? de folos turarea inundaţiilor pe timp ploios a
le-au iavut cu deputaţii.
In primul rînd sfatul popu­ putaţii şi-au adus o deosebită contri­
lar a mobilizat deputaţii la buţie mobilizînd cetăţenii la muncă s-a făcut în satul Bucerdea. Aici s-a
strîngerea sumelor restante din auto- voluntară.
impunerea din anul trecut cit şi a
celor din contribuţia voluntară. Ast­ ric de lucrări de interes obştesc. Aşa casele cetăţenilor. Pentru acest lucru
fel, deputaţilor le-a fost indicat cum de pildă, în salul Ighiel s-a făcut un s-a săpat Un cana! de circa 200 m.
să mobilizeze cetăţenii din circum­ pod din lemn de 9 m. şi s-au făcut
scripţii pentru a se achita cu cinste două jinllnl ,iar una este in con­ rilor s-au făcut o serie de lucrări.
de obligaţiile lor cetăţeneşti.
Ca urmare a acestei munci s-a reu- nerea cetăţenilor s-a început amena­ s-au împietruit circa 3 km. de drum.
SPORIREA NECONTENITA
A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII-
UNA din SARCINILE de BA ZÁ dinINDUSTRIE
' învăţătura leninistă ne învaţă
că productivitatea muncii este
lă urma urmelor lucrul cel mai
important, cel mai de căpetenie
pentru izbinda unei noi ortndu-
iri sociale. Datorită sporirii pro­
ductivităţii muncii se dezvoltă
torţele de producţie sporesc bo­
găţiile sociale, se întăreşte pu­
terea economică a patriei.
- Dar ce înseamnă de fapt creş­
terea productivităţii muncii ? In
esenţă o productivitate mai înal­
tă a muncii oferă posibilitatea
ca intr-un, timp mai scurt să se
realizeze o producţie mai mare.
Productivitatea muncii este de­
terminată însă de un şir întreg
de condiţii: de nivelul de dez­
voltare a tehnicii; de organiza­
rea procesului de producţie; de
organizarea muncii, de gradul
de calificare a muncitorilor etc.
Noi vom încerca să vorbim pe
scurt doar de unele din căile
care duc la sporirea productivi­
tăţii muncii în industria noas­
tră socialistă..
Una din cele mai importante
condiţii pentru creşterea neîn­
treruptă a productivităţii muncii
o constituie înzestrarea indus­
triei cu maşini şi utilaje de
înaltă tehnicitate şi folosirea de'
'plină a apeşiora. Este ştiut că
DRUMUL SO&lATJSMUmi N r. 1138
Un curios sistem de a difuza Zarzavaturi, m urături şi... nepăsare
In grădina de zarzavaturi a gos­ furnicile. A lăsat şi varza şi castra­
b ile te le la sp e c ta c o le podăriei colective „23 August" din veţii să mai,stea în cîmp aşa cum au
Rapoltu Mare, raionul Hunedoara a fost recoltate. In loc să fie furnică har­
Afi ştiut oare că obfinerea Unui bilet pentru spectacolele crescut varză multă şi mare. Şi ceapă nică „Furnica" s-a transformat în gre­ Multe ramuri de producţie — venituri mari
şi castraveţi şi alte legume au cres­ iere cîntător. Ca măsură de prevedere,
teatrale care vin în oraşul De va, e o problemă nu tocmai u- cut în grădina colectivei. Bunii gospo­ conducerea cooperativei /,Furnica" a ho-
dari, colectiviştii din Rapolt au chib­ tărît să fie puşi castraveţii (100 kg.)
şor de rezolvat ? Dacă nu aţi şt iut, atunci, iată, vă spun eu ca zuit că au produse suficiente pentru ei în pivniţele sfatului popular comunal. Gospodăria agricolă colectivă s-au scos peste 80.000 lei, iar ve­
şi le rămîn şi pentru valorificat prin Zis şi făcut. Castraveţii au stat în „Petofi Sandor“ din Deva are niturile băneşti realizate de la
să ştiţi. contractări. Drept urmare, a fost în­ pivniţă pînă la...putrezire totală. ca ramură de bază — ramura fermele de animale, însumau
cheiat un contract cu cooperativa „Fur­ cerealieră, iar ca ramuri anexe: 42.190 lei la data de 30 iunie. A-
In primul rind că tovarăşa EliSabeta Maşalko, vinde biletele nica" din Simeria, care urma să se Nu ştim ce calificativ ar da gos­
prezinte la timp pentru preluarea pro­ podinele acestei metode originale (şi grădina de legume, fermele de dăugind la acestea şi cele 80.249
după un orar cu lotul personal, atunci cînd socoteşte dumneaei duselor contractate. întîlnită numai la coop. „Furnica" din animale,'' cultura sfeclei de zahăr lei, obţinute de la atelierele de
Simeria) ştim însă că conducerea co­ atelierele de rotărie şi fierărie.
de cuviinţă, atunci cînd are chef. O cauţi la clădirea cinemato­ Convenţia fiind făcută, colectiviştii operativei care a manifestat asemenea Aşa oum este şi normal, o gos­ rotărie şi fierărie, se constată
au strîns varza şi castraveţii, anunţînd neglijenţă ar merita să fie...scuturată că veniturile băneşti realizate de
grafului de vară şi ţi se spune „e la caseria cinematografului „Fi- în acelaşi timp cooperativa să se pre­ puţin, iar cel vinovat să plătească pa­ podărie ou multe ramuri de pro-' colectivişti în primul semestru
zinte pentru a le prelua. Dar... „Fur­ guba, ducţie poate fi socotită ca un
Union Sîrbu", o cauţi acolo unde li s-a spus că e şi găseşti ghi­ nica“ nu s-a dovedit de data aceasta izvor care nu seacă niciodată. al anului curent trec de 200.000
strîngăloare aşa cum sînt de obicei După o corespondenţă a tov. Sînt ramuri de producţie oare lei. Din aceştia, o sumă însem­
şeul închis. De pildă, la spectac olul care a fost dai cu feeria „Ut- SERAFIM TAMATAŞ nată de baini s-a folosit pentru
aduc venituri tot timpul anului,
şiră-te mărgărite" nu numai eu ci şi allji destui, pînă ce am re­ altele numai periodic, în aşa fel cumpărarea de animale şi ram­
Incit gospodăria are asigurate bursarea creditelor către stat,
uşit s-o găsim pentru a cumpăra bilete, ani desfăşurat un adevă­ mai multe surse băneşti. iar o parte din ei s-a repartizat
colectiviştilor cu ocazia celor
rat joc de v a fi. ascunselea. Tovarăşa Maşalko se găsea peste La sfirşitul anului trecut co­
lectiviştii din Deva s-au bucurat două avansuri b ăneşti: primul
lot, numai acolo unde era căut ată, nu putea fi găsită. Avea de cînd au aflat că veniturile bă­ în valoare de 6 lei şi al doilea
de 8 iei la zi-muncă.
altfel şi un motiv plauzibil; era în concediu. Mă rog, foarte bi­ neşti realizate de ei s-au ridicat
Pentru zilele-muncă efectuate
ne, să şi-l petreacă sănătoasă, dar asta nu înseamnă că oame­ se prezintă situaţia în momen­ in cadrul gospodăriei, familia
colectivistului Domokoş Gergely
nii trebuie făcuţi să simtă că s-a intimplat acest eveniment. tul de faţă se poate spune că a primit 2.874 lei, iar colecti­
nici în acest an nu se lasă mai
Sau conducerea fanfarei, într-ad evăr nu mai găsea pe nimeni prejos. viştii Istvan Peter şi Anton Gre-
guş au primit numai pentru zi­
capabil de a o înlocui pe acest timp ? Pînă acum, numai de la gră­ lele-muncă efectuate singuri
dina de legume şi zarzavaturi 1.126 lei şi respectiv 1.679 lei.
Şi încă un aspect; vrei un bilet mai bun şi în consecinţă $ «?• I'?-“ ./.’.
te duci mai din timp pentru a-[ obţine. Vei râinîne surprins
insă v&izind că schema eu locurile din sală, încă de la prima pu­
nere în vinzare, este acoperită cu roşu, toate locurile bune fiind i j-f4t' '~ * * *, ', , &i
., , ;Ti'.ţw ¦ţ j •;!V•; ¦y
. ci-că vîndute. ' :i,; :•'
íM í' :.V:
' — Cui tovarăşă Maşalko ? - MM? VM ! : ; :M
— Oficialităţilor !.,. !i : ?! ! ! i n
< 7 < } 1 ; •.
Desigur, în faţa unui aseme nea argument, nu mai zici nimic.
Dar, nu poţi să nu te revolţi cînd seara la spectacol, vezi că I l i P l i t i É É i i . a h ¦¦J -r !
„oficialităţile“ nu sînt altcineva decît prietenii, cunoscuţii mai
apropiaţi, sau rudele amintitei casiere. Cu alte cuvinte, toată
grija pentru ai noştri. Eşti cum va de părere că nu-i adevărat
tovarăşă Maşalko ? Ei bine, atu nci spune dumneata ce fel de Numărul animalelor creşte mereu
„oficialităţi" au siat pe rindurile din faţă, la spectacolul „Doam­
na n e v ă z u tă ? Nu le chinui să le inventezi, deoarece ar fi o o- In urma consfătuirii de la in curind 3 juninci gestante,
Constanţa, consiliul de conduce­ precum şi cele 9 juninci in vîr-
boseală inutilă. re împreună cu organizaţia de stă de 1-2 ani. Au o fermă de
Se naşte de aici oare situaţ ia că dacă vrei să obţii un loc bază au analizat situaţia sec­ oi, care a crescut numai în aJ
torului zootehnic din gospodă­ cest an cu 54 capete (în total
bun la spectacol, e neapărat nec esar să te faci prietenul sau
rie, in lumina posibilităţilor ce sînt 197 oi) şi o fermă de pă­
ruda tovarăşei M aşalko? Nu, n ici de cum. Se naşte doar impe­ le au şi au ajurts la concluzia sări cu 176 găini (din acestea
64 buc. s-au oprit din prăsilă
rios trebuinţa ca tovarăşii din conducerea fanfarei Sfatului că numărul animalelor trebuie
mărit. Aşa se face că la puţin proprie).
popular regional, respectiv tov. Spaak şi Flaisclier şi cei care
timp după aceasta, colectiviştii Colectiviştii s-au convins că
răspund de această treabă din partea secţiei de invăţămint şi au cumpărat 2 juninci, 8 scroafe animalele le aduc mari venituri
cultură din partea Sfatului pop ular regional să o facă să înţe­
leagă limpede că nu pentru a proceda la „favoritisme" i-a fost
încredinţată sarcina difuzării spre public, a biletelor de la
spectacolele teatrale. v. D.
Toi In acest scop comitelui executiv * Lucrările de construcţie a Com­ şi 2 vieri şi au luat măsuri de băneşti. De aceea, ei şi-au pro­
al sfatului popular a hotărit ca in binatului de îngrăşăminte azoloase sporirea numărului de animale pus ca intr-un viitor foarte a-
ziua de vineri 15 august să mobilize­ din Roznov, regiunea Bacău, con­
ze, cu ajutorul depulafilor, cetăţenii tinuă. Lucrările pe şantier se des­ din prăsilă proprie. Acum gos­ propiat să mărească numărul a*'
la muncă voluntară pentru repararea făşoară în două puncle m ari: pâr­ podăria are o fermă compusă din nimatelor în raport cu posibili­
tuturor drumurilor de pe raza comu­ lea industrială a combimiului şl
nei. şantierul de locuinţe muncitoreşti. 12 scroafe, o termă de vaci cu tăţile lor de iurajare şi adăpos-
Pînă în prezent s-a ridicat zidăria 10 capete in care vor mai intra tire.
pentru atelierele mecanice, depozitul
de utilaje şl materiale. A început
clădirea corpului denumit unificat Colectiviştii s-au dovedit din nou că sînt harnici
unde se vor instala cele mai im­
portante utilaje. S-a început clădi­
rea pentru instalaţiile acidului a-
o preocupare permanentă Un interes deosebit privind lucră­ zotic diluat. In curind se va începe Despre hărnicia colectiviştilor numai cu forţe proprii, iar sece­
rile de folos obştesc a depus şi comi­ ...construcţia ,pentru fabrica de azotat din Deva, s-a vorbit de multe rişul celor 48 ba. griu, 5 ba.
sia permanentă de gospodărire de pe ... pfe amoniu care va fi produsul finit ori în ultimii ani. Am comite o orz, 5 ha. secară şi 5 ba. ovăz
Ungă Sfatul popular comunal Ighiu. folosii în agricultură. S-a construit greşeală dacă n-am vorbi şi de
şit ca din loialul sumelor restante jarea unui cămin cultural intr-un lo­ Studiind posibilităţile de executare a- linia C. F. de acces şi a început data aceasta. De altfel, faptele o l-au efectuat tot colectiviştii (nu
din autoimpunere de circa 120.000 lei cal al !osiei şcoli elementaret Lucrări ceasta a propus comitetului exectlliv construcţia clădirilor din staţia CB. cer. Cu toată vitregia timpului pentru că n-ar ti. avut contrac­
Sâ se siringă peste 80.000 lei. In a- de înfrumuseţare şi de folos obştesc ca în salul Ţelna să se facă împrej­ uzinală. Materia primă folosită in din primăvara şi vara anului a- te cu S.M.T.-ul. Ei au făcut, .dar
muirea .!şcolii, iar în satul Bucerdea combinat va fi gazul metan care va cesta, care a contribuit în mare S.M.T. Orăştie nu le-a putut sa­
să se, construiască un pod.. fi luat de la conducta magistrală măsură la aglomerarea munci­ tisface din cauza detectării sece-
de gaz metan din Moldova. lor agricole, printr-o participa­ rătorilor-legători).
IN FOTO: Se lucrează la armătu­ re regulată la lucru şi printr-o
rile bazei fundaţiilor compresoarelor organizare judicioasă a muncii, Desigur că toate acestea nu ar
din cadrul fabricii de amoniac. A colectiviştii au reuşit să efec­ fi fost posibile fără participarea
ceste fundaţii care au fiecare o sti tueze toate lucrările de întreţi­
Numărul depulafilor care au mani­ nere şi recoltare la timpul potri­ în masă a colectiviştilor la lu­
festai un interes deosebit .pentru bu­ prafaţă de 250 metri pătraţi şi inal vit şi în condiţiuni bune. Şi, să cru. Atunci cînd a fost nevoie,
ciirsului apei care trece prin sat. In na gospodărire a comunei este mare. nu se u ite : au tost multe de fă­
Totuşi in mod deosebit au muncii te de 7 1)2 m. vor suporta corn la chemarea organizaţiei de ba­
Avînd deci mijloacele financiare acest scop s-a început săparea unei tov. Troian David, din Ighiu, Petru cut. Doar au prăşit oamenii de ză şi a consiliului de conducere,
Birz, din Ţelna, Fiorea Andronic, uin presoarc de cea mai mare capaci cîte două ori cele 64,5 ba., cul­ ei au venit cu toţii la lucru. A-
Bucerdea, Ioan Tăuiu, din Ighiu'dwe tivate c.u prăsitoare, în afară de cum, sînt mulţumiţi. Recolta de
esle şi membru al comitetului execu­ iate. grădina de legume, au recoltat cereale a fost pusă la adăpost
tiv şi alţii. Munca aceasta nu s-a trifoiul şi lucerna de pe 19 ha., iar în carnetul de muncă al fie­
oprit aici. Sfatul popular şi deputaţii căruia s-au înscris multe zile-
obştesc. La executarea lucrărilor, de­ caselor din fur. se preocupă permanent pentru ca co­ muncă.
O lucrare deosebit de importantă S. BARBU
secat o baltă care inunda primăvara
Pînă acum au fost efectuate o se­ şi toamna, cînd ploile suit abundente,
muna lor să aibă un aspect cit mai
Şi în ce priveşte întreţinerea drumu­
frumos ,să se vadă că este condusă
strucţie. In satul Ţeliia, la propu­ Astfel, în primul semestru al anului de oameni pricepuţi, adevăraţi condu­
cători ai treburilor obşteşti.
C 0 M § IU !L Y % Y I!JE fie cunoscută şi însuşită de toţi cantităţii sporite de cărbune, o rea sortimentelor şi ţinînd sea­
membrii de partid din raion, de productivitate mai înaltă şi re­ ma de înzestrarea industriei
către toţi oamenii muncii, or- ducerea continuă a preţului de noastre cu tehnica nouă, pro-
ganizind totodată mobilizarea blema ridicării calificării acestor
acestora pentru îndeplinirea ho­ cost. cadre, a devenit de cea mai
tar irilor luate. Cu acest prilej conducerea mare actualitate. Muncitorii noş­
tri din industrie sînt nevoiţi să
Această botărîre şi-a găsit combinatului carbonifer, condu­ execute operaţii variate. Toate
în orinduirea capitalistă maşina te altoie, primim un ajutor pre­ in faţa organizaţiilor de partid expresia în angajamentele spo­ cerea minelor şi sectoarelor au acestea cer cunoştinţe şi o cul­
constituie un mijloc de exploa­ ţios din partea Uniunii Sovie­ din industria carboniferă, a mi­ rite pe care colectivele minelor alcătuit noi planuri de măsuri tură tehnică bogată. In multe
tare a clasei muncitoare, ' duce tice şi a celorlalte ţări prietene. nerilor, tehnicienilor şi ingineri­ şi întreprinderilor din raion şi tehnico-organizatorice menite să întreprinderi există grija pentru
la şomaj, provoacă istovire şi E bine să ne amintim cam cum lor sarcina de a lichida în cel ie-au luat cu privire la îndepli­ sprijine elanul creat în produc­ ridicarea calificării cadrelor
înfometare. Numai in societatea erau lucrurile în 1938. Pe a- de al doilea cincinal rămînerea nirea şi depăşirea planului de ţie prin trecerea la sistemul îm­ muncitoreşti. Căile folosite sînt
socialistă unde poporul este stă- tunci, Romînia burghezo-moşie- în urmă din primul cincinal, producţie pe anul 1957 şi pe bunătăţit de salarizare şi nor­ multiple. In unele întreprinderi
pîn pe soarta sa, maşina ser­ rească importa 99 la sută din mai ales în ceea ce priveşte 1958, în planurile de măsuri mare a muncii. Aceste planuri cum este combinatul siderurgic
veşte ca mijloc puternic de uşu­ maşinile unelte folosite în in­ creşterea productivităţii muncii. tehnico-organizatorice ce au tost au tost mult îmbunătăţite de de pildă, trustul de construcţii
rare a muncii şi de ridicare a dustrie. Dar ce fel de industrie elaborate de toate întreprinde­ cele peste 500 propuneri, făcute şi altele, muncitorilor cu înaltă
productivităţii. exista în ţara noastră ? Unele Plenara din decembrie a Co­ rile. de muncitori şi tehnicieni in calificare le sint repartizaţi lu­
schele petrolifere, citeva mine mitetului Central al Partidului crători mai puţin calificaţi pen­
Congresul al IMea al parti­ de cărbuni şi un număr destul Muncitoresc Romîn analizînd fe­ Planurile de măsuri, angaja­ cursul experimentării salarizării. tru a-i sprijini să-şi însuşească
dului nostru a pus în faţa cla­ de mic de întreprinderi produ­ lul cum se înfăptuiesc bolăririle mentele luate de muncitori au Elanul de muncă creat de ho-' tainele meseriei. In alte între­
sei muncitoare sarcina de a spo­ cătoare de bunuri de consum. Congresului, a arătat necesita­ tost susţinute de o temeinică prinderi îndrumate de organiza­
ri productivitatea muncii cu cel Cu totul alta este situaţia as­ tea îmbunătăţirii continue a or­ muncă politică şi organizatorică tărîrile plenarei din decembrie ţiile de partid, cercurile AS1T
puţin 45-50 la sută în anii cin­ tăzi. Să privim doar harta re­ ganizării producţiei prin folosi­ desfăşurată de către comitetul 1956 şi de concretizarea aces­ au organizat cursuri de minim
cinalului în care ne aflăm. A- giunii Hunedoara. Aici s-au dez­ rea mar bună a utilajelor şi ca­ raional în toate organizaţiile de tora, prin trecerea la experimen­ tehnic. Schimburile de experien­
cest lucru este pe deplin posi­ voltat în anii puterii populare pacităţilor de producţie existen­ partid din raion. Rezultatul a- tarea sistemului îmbunătăţit de ţă organizate de sindicate au
bil. El este posibil în primul numeroase întreprinderi. E sufi­ te, a organizării unui regim se­ cestei munci a fost faptul că salarizare şi normare a muncii, devenit o metodă permanentă ?ie
rind datorită tocmai faptului că cient să amintim de puternica ver de economii în industrie, a încă din primele luni ale anu­ precum şi rezultatele obţinute lucru. Aceasta constituie-un mij­
industria noastră dispune de o dezvoltare a combinatului side­ îmbunătăţirii salarizării şi nor­ lui, planurile de producţie alo in cadrul întrecerii socialiste în loc important in îmbunătăţirea
tehnică înaintată. Credincios rurgic de la Hunedoara, de ex­ mării muncii. Plenara a subli­ combinatului carbonifer Valea cinstea zilei de 1 Mai, Ziua mi­ cunoştinţelor tehnice. Ridicarea
ideilor marxism - leninismului, ploatările miniere ale Văii Jiu­ niat de asemenea cu tărie nece­ Jiului şi ale majorităţii celorlalte nerului, 23 August şi 7 Noiem­ calificării maturizează muncito­
partidul nostru a urmat linia lui. Folosirea deplină a tehnicii sitatea îmbunătăţirii conducerii întreprinderi din raion au lost brie, au permis minerilor şă re­ rul, îi sporeşte simţul de ră s­
dezvoltării cu precădere a in­ in întreprinderile industriale, de către organizaţiile de partid îndeplinite şi depăşite în mod cupereze în 1957 cele 73.185 to­ pundere, îl ajută nu numai să
dustriei producătoare de mijloa­ minele de cărbuni, este acum o a activităţii economice a între­ ritmic. Pină acum, in acest an ne cărbune cu care minele Văii stăpîneaseă tehnica dar s-o şi
ce de producţie. Intre ramurile prinderilor, a repartizării comu­ s-au produs peste plan mai bine Jiului au rămas datoare patriei folosească mai bine.
nou create ale economiei naţio­ sarcină de mare răspundere; a- niştilor la locurile hotărîtoare de 70.000 tone cărbune. in anul 1956. Recuperarea mi­
nale, un loc de frunte îl ocupă ale procesului de producţie. nusului de cărbune din anul Sub conducerea organizaţiei
industria producătoare de ma­ ceasta va duce în mod sigur Trecerea la experimentarea 1956 a fost obţinută în primul de partid, organizaţiile sindica­
şini unelte. Astăzi, industria Comitetul raional de partid sistemului îmbunătăţit de sala­ rind pe seama creşterii cu 10 le acordă acum mai multă a-
la sporirea productivităţii mun­ Petroşani a desfăşurat o muncă rizare şi normare a muncii în la sută a productivităţii muncii. tenţie ridicării calificării mun­
noastră constructoare de maşini cadrul exploatărilor miniere şi
cii. Organizaţiile de partid edu­ susţinută pentru ca sarcinile a preparaţiilor de cărbune — Ridicarea calificării cadrelor citorilor. Cluburile sindicale din
asigură în mare măsură înzes­ măsură luată la numai 4 luni constituie de asemenea cale si­
că în acest sens oamenii mun­ trasate de Congresul al IMea după Plenara Comitetului Cen­ gură pentru sporirea productivi­ multe întreprinderi se preocupă
trarea cu tehnică nouă a tuturor tral al Partidului ATunciloresc tăţii muncii. Odată cu dezvol­
cii. Comuniştii constituie pilde şi de Plenara Comitetului Cen­ tarea industriei au fost atrase în mai mare măsură de răspân­
ramurilor economiei naţionale. demne de urmat. Romin din decembrie 1956, a .spre producţie, spre întreprinde­
tral al Partidului Muncitoresc direa cunoştinţelor tehnice şi a
In această direcţie, ca şi in mul­ Congresul al IMea al Parti­ ridicat sarcini noi în faţa comi­ rile industriale, mii şi mii de
dului Muncitoresc Rom in a pus .Romîn din decembrie 1956 să experienţelor fruntaşilor în pro­
tetului raional şi a organizaţi­ lucrători. Mulţi dintre ei prove­
ducţie. Ele atrag cadre din cele
ilor de partid din raion, pentru nind din mediul sătesc s-au şi
mai corespunzătoare să expună
ca salariilor sporite ale munci­ calificat în anumite meserii. Dar
conferinţe pe temele cele mai
torilor mineri să le corespundă odată cu sporirea volumului
variate. Toate acestea aduc o
producţiei industriale cu lărgi­