Page 51 - 1958-08

N r. 1138
PBM BBM BBSH M M B3I
Serbarea celor mici
De curind la Sălaşu Superior
grădiniţa de copii condusă de e-
ducatoarea şi deputata Victoria
Vlad, a prezentat o serbare de
vară.
Cu acest prilej, copiii au i ju­
cat piesa „Căsuţa poveştilor“
programul complectîndu-se cu
recitări, dansuri şi numere de
balet.
Jocurile populare ca „Ciobă­
naşul“, „La poiană“, „Bir oiţă“
s-au bucurat de aplauzele asis­
tenţei care a venit să vadă şi
să admire succesele micilor in­
terpreţi. .
S-au remarcat copiii Le’tiţia
Bal, Mihai Pokanschi, Mariana
Angelescu, Mariana Vlad, Ju-
jica Vlad şi alţii.
Prin frumoasa serbare ar­
tistică, micul ansamblu a pri­
lejuit o bucurie celor prezeînţi.-
ANDREI nXSTASE , îl odupă peşterile de \a Cioclovina,
corespondent. | Ohaba Ponor, Nandru Tşi altelri, im-
CARNET JURIDIC
Nu i-a fost destul odată
Cu cîţiva ani în urmă, cetăţeanul
Cornel Ghiţă, a fost angajat la secţia
financiară a raionului Hunedoara. In
calitatea cc-o avea, încasa bani de; la
oameni, pe care nu-i mai preda în în­
tregime. A fost prins şi în urma ju­
decăţii a fost condamnat la 2 ani în­
chisoare.
După executarea pedepsei, se anga­
jează ca achizitor la întreprinderea
„Recolta". Aşa cum nici lupul nu-şi
pierde năravul, nici Cornel Ghiţă nu a
renunţat la hoţii. Contractînd canti­
tăţi însemnate de fin, ayea bani mulţi
asupra sa. întocmind chitanţe, după' e-
libcrarea lor, le modifica, ajungînd
să-şi însuşească suma de ,48.237 Iei.
Recidivistul, fiind descoperit, a fost
condamnat de tribunalul raionului Hu­
nedoara la 15 ani- muncă silnică şi
confiscarea averii.
Furt din alimentele
muncitorilor
La Trustul 4 construcţii din Hune­
doara era angajat ca gestionar de can­
tină un om necinstit, pe nume Ioan
Aluaş. In calitatea ce-o avea, făcînd
lucruri ilegale, a reuşit să adune o
cantitate de briază ui valoare de 3.700
lei,- considerînd-" plus de inventar.
Penlru a .9 valprll^n,, se înţelege ,c,u
gestionarul unui magazin alimentar Ion
Motoc, care urma s ă ' o pună in vîn-
zare. Fiind prinşi asupra faptului, sînt
trimişi în judecată. Tribunalul raionu­
lui Hunedoara ii condamnă pe Ioan A-
luaş la 3 ani închisoare şi pe compli­
cele său Ion Motoc la 2 ani închisoare.
Delicvenţi minori
Anul trecut, tribunalul raionului Hu­
nedoara judecă fapta necinstită a doi
tineri. Este vorba de Andrei Budai,
care avea 14 ani şi Mihai Roşea, de
16 ani, ambii din Hunedoara. Cei doi
tineri au încercat să fraudeze o cofe­
tărie şi au fost prinşi. In urma judecăţii
se hbtărăşte ca părinţii să-şi ia în-su­
praveghere fiii şi să-i educe mai bine.
Totuşi, cei doi, după un an, sînt
contribuţie serioasă la ridicarea
calificării.
Buna organizare a muncii şi
a producţiei sînt şi ele căi si­
gure pentru sporirea productivi­
tăţii, Succesele dobindife in or­
ganizarea producţiei în diferite
ramuri ale economiei naţionale
stau mărturie pentru imensele
rezerve de ridicare ' a producti­
vităţii muncii in întreprinderile
noastre. Să luăm şi în această
direcţie doar un singur exem­
plu : lucrul in flux tehnologic.
Este ştiut că înainte vreme in
multe întreprinderi utilajele e-
rau aşezate după tipul maşini­
lor : strunguri, freze, maşini de
perforat etc. De aceea piesele
trebuiau transportate dintrun
capăt la celălalt al uzinei. E
clar că in astfel de condiţii nici
nu putea fi vorba de o produc­
tivitate cit de cit ridicată. Aşe­
zarea instalaţiilor după procesul
fluxului tehnologic permite o re­
ducere simţitoare a timpului fo­
losit la transportul pieselor.
Fiecare muncitor, fiecare teh­
nician poate aduce o contribu­
ţie importantă la îmbunătăţirea
muncii şi a producţiei. Experi­
enţa a dovedit că consfătuirile
de producţie constituie forma
cea mai eficace de atragere a
maselor la organizarea şi con­
ducerea producţiei.
Grija pentru îmbunătăţirea ne­
contenită a muncii şi a produc­
ţiei trebuie să fie permanentă în
centrul preocupărilor organiza­
ţiilor de partid şi sindicale în
grija tuturor conducerilor de în­
treprinderi
Iniţiativa maselor este un
izvor nesecat în sporirea pro­
ductivităţii muncii. O trăsătură
caracteristică a organizării so­
cialiste a muncii, o cale sigură
spre o înaltă productivitate, o
I I Qi y\
Teritoriul regiunii Hunedoara este
cunoscut ca uri important ţin u t' is­
toric cu un impozant număr de monu­
mente istorice.
Regiunea Hunedoara se mai bucură
de privilegiul de a avea declarate şi
^puse’i'siib .scutul legii, în- special dă re­
gimul nostru- de democraţie ''poţiulără
şi o serie de monumente ale naturii.
Intre monumentele naturii din re­
giunea noastră se po^te admira Parcul
naţional Retezatul, Pădurea Bejari*
Parcul dendrologic Simeria, Valea Cor­
bului, Valea Mare şi Ampoiţa din raio­
nul Alba, Cetatea Devei şi altele.
Aspecte ştiinţifice şi pitoreşti prezin­
tă regiunea noastră şi ca alcătuire geo­
logică. In această ’ privinţă _primul Ioc
din nou prinşi asupra ţinui furt. De
daia aceasta, pătrunseră într-o magazie
şi îşi însuşiseră 100 bucăţi, creioane
şi cîteva reviste. Fiind aduşi în faţa
instanţei judecătoreşti d in : Hqpedoqra,
1 sînt pedepsiţi cu internarea înir-o co-
. Ion« de reeducare.
S-a . . . aranjat
Individul Caro! Fagtli a deţinut mai
mult timp funcţia de gestionar la un
magazin din Zlalha. Protitînd de func­
ţia încredinţată acesta a început să-şi
aranjeze unele treburi personale pe con­
tul magazinului, treburi care au dus la
delapidarea a 1-2.000 lei. Apoi Ia efec­
tuarea unui control inopinat 'asupra
gestiunii a fost şi el „aranjat" de că­
t!re‘ {(tţribunalul raional Alba la...6 ani în-
chlsoâre corecţională.
constituie larga dezvoltare a ac­
tivităţii maselor de muncitori şi
tehnicieni, activitate care îşi gă­
seşte expresia în întrecerea so­
cialistă. Organizatorul şi condu­
cătorul întrecerii socialiste sînt
organizaţiile sindicale. Ele pot
aduce o mare contribuţie la în­
făptuirea indicaţiilor celui de al
Il-lea Congres al partidului în
domeniul sporirii productivităţii
muncii, organizind temeinic în­
trecerea socialistă.
Comitetul raional de partid
Petroşani s-a preocupat cu a*
tenţie de îmbunătăţirea condu­
cerii organizaţiilor de masă din
raion, de către organizaţiile de
partid, de îndrumarea membri­
lor de partid care sînt aleşi în
conducerile organizaţiilor de
masă. L .
Sindicatele, îndrumate în per­
manenţă.' de organizaţiile »de
partid aii obţinut în acest raion
o seamă de succese în muncă.
Ele* ău asigulat ok mai', largă
participare â muncitorilor,: teh­
nicienilor şi inginerilor in între­
cerea socialistă, o mai bună or­
ganizare a consfătuirilor de pro­
ducţie şi au făcut şi unele pro­
grese în ce priveşte munca cul-
tural-educativă. La minele Vul­
can, Aninoasa, Petrila, s-a dat
atenţie bunei organizări şi des­
făşurării consfătuirilor de pro­
ducţie, antrenînd un număr tot
mai mare de muncitori în rezol­
varea problemelor producţiei.
Numărul celor antrenaţi în în­
trecerea socialistă din exploată­
rile miniere a crescut., Comite­
tele sindicale de la exploatările
miniere, comitetul sindical pe
combinatul carbonifer au spriji­
nit iniţiativele muncitorilor şi
tehnicienilor, organizind între­
ceri intre exploatări, sectoare şi
brigăzi. S-a îmbunătăţit intr-o
' m u m i so c ialism u lu i
portante atît ca monumente istorice —
sălaşuri ale omului primitiv — cît şi
din,punct de vedere al formaţiilor geo­
logice, al vieţii subpămîntene şi al
frumuseţilor naturale. Dar cea mai
frumoasă si mai minunată în ce pri-
ve$ţe _alcătuirea, ei, valoros'monument'
al naturii, este peştera de la Tecuri,
situată în roca calcaroasă> de la nord-
est de localitatea Pui, pe versantul
sting al Văii Pietrosului, la aproxima­
tiv 2,30 ore de satul Petro.s, sat care
ţine de comuna Baru Mare.
La această peşteră, descoperită acum
cîţiva ani -se poate ajunge pornind
de la Baru Mare fie cu trenul forestier
pe Strei în sus, ureînd anevoios pe un
abrupt pînă la peşteră, fie pe pîrîul
ce duce de la est de Baru Mare şi
Pietros, paralel cu Streiul.
Accesul în ascunzătoarea peşterii
este deosebit de impresionant: De la
intrare — o deschizătură de vreo 3-4
m.p. — coborînd pe o scară de lemn
cu ajutorul unei frînghii, pînă la adîn-
cirnea de aproximativ 10 ni. excursio
nistul este obligat să se aplece pînă
aproape la orizontală. Inaintînd i se
deschid apoi în faţă pe o suprafaţă
mare o serie de galerii labirintice şi
încăperi, săpate prin acţiunea de mii
de veacuri a apei de infiltraţie.
In interior grota păstrează neatinse
o serie de formaţii concreţionale de o
rară frumuseţe — stalagmite şi stalac­
tite .perdele şi scurgeri etc. — cele mai triva distrugerii prin închiderea ei, vi­ ceri largi tn construcţii a metodei nezdruncinat dintre popoarele ţărilor
multe de plăcută culoare roşietică. Fe­
nomenele .întîlnite în interior prezintă
o reală importanţă ştiinţifică şi de fru­
mos datorită unor aspecte concreţionale
formate în virtutea curenţilor de aer
din interior unice în peşterile ţării
noastre şi foarte rar întîlnite doar în
oarecare măsură munca sindica­
lă de jos la nivelul secţiilor
sindicale. O activitate mulţumi­
toare au desfăşurat organizaţiile
sindicale cu ocazia experimen­
tării sistemului îmbunătăţit de
salarizare şi normare a muncii.
In activitatea sindicatelor e-
xistă însă lipsuri destul de mari,
in ce priveşte educarea oameni­
lor muncii şi preocuparea faţă
de condiţiile social-culturale.
Creşterea numărului de absen­
ţe nemotivate in exploatările
miniere arată că in privinţa
muncii de educaţie sindicatele
mal au mult de făcut.
In întrecere se manifestă în
mod deosebit iniţiativa creatoa­
re a maselor. A conduce între­
cerea socialistă, înseamnă a lu­
cra mereu cu oamenii, a mani­
festa atenţie faţă de ei. între­
cerea care se desfăşoară acum
în cinstea zilei de 23 August,
marea noastră sărbătoare naţio­
nală, ia o amploare în întreaga
ţară. Colectivele întreprinderilor
industriale din regiunea Hune­
doara şi-au format ş.i ele cu
multe zile în urmă angajamente
concrete. In focul întrecerii se
nasc noi inţiative preţioase. Li­
nele din ele au cuprins mase
largi de oameni ai muncii şi au
contribuit din plin la sporirea
producţiei şi productivităţii.
? Sumele se pot achita prin mandat poştal pe adresa : ' i
Căile pentru sporirea produc­
tivităţii muncii în întreprinde­
rile industriale sînt multiple.
Noi am vorbit aici doar despre
unele din ele. Studiind temeinic
aceste căi, în fiecare întreprin­
dere, la fiecare loc de muncă,
oamenii muncii în frunte cu or­
ganizaţiile lor de partid vor ob­
ţine noi succese în sporirea pro­
ductivităţii muncii.
NICOLAE B1VOLU
două, trei cazuri în alte peşteri din Eu- coreean. In decursul acestui plan,
ropa.
Peştera de la Tecuri, pe Iîngă în­
făţişarea variată şi impresionantă a
reliefului, mai este şi un străvechi a-
dăpost pentru o serie de vieţuitoare,
plante şi animale care au preferat, în
urma unor adaptări îndelungate, exis­
tenţei de la suprafaţă şi luminii soare­
lui, sălaş în bezna supămînteană.
Mult timp superstiţia, frica de stafii
şi de strigoi, a făcut ca peşterile şi
viaţa din ele să rămînă necunoscute
oamenilor. Astăzi, acesie minunate cre­
aţii ale naturii nu mai sînt un secret
în faţa cercetătorilor nici în ceea ce
priveşte originea lor şi nici sub rapor­
tul datelor biologice, fizice şi chimice
sau cele privitoare la via{a animală
şi vegetală din lumea galeriilor subpă­
m întene; frica de stafii, de strigoi a
dispărut din conştiinţa oamenilor, iar
peşterile au devenit, prin minunăţiile
pe care le oferă, locuri de excursii şi
revelaţii.
Cercetată şi apreciată de oamenii
de ştiinţă, peştera de la Tecuri a fost
declarată monument al naturii. Ea for­
mează una din minunatele valori na­
turale ale regiunii noastre. Datorită
importanţei şi rarităţii maselor tubula-
te, a stalactitelor excentrice şi a altor muncitorii coreeni, a unei introdu­ borarea. reciprocă şi de prietenia de
formaţii, peştera a fost asigurată împo­
zitarea făcîndu-se doar sub suprave­
ghere.
Azi peştera de la Tecuri ca şi toate
celelalte numeroase monumente istorice
şi monumente ale naturii din regiunea
Hunedoara, sînt puse la dispoziţia oa­
menilor muncii, stăpînii şi ocrotitorii
lor,
OCTAVIAN FLOCA
directorul Muzeului regional
Pentru minerii de la ex­
ploatarea minieră Vulcan,
au fost date in folosinţă 497
apartamente.
IN CLIŞEU : O stradă din
noul oraş muncitoresc de
la Vulcan.
Construcţii de folos obştesc
Printre propunerile făcute de
cetăţenii din comuna Cricău, ra­
ionul Alba, deputaţilor în cam­
pania electorală se numără şi a-
ceea privind construcţia unui
pod peste valea ce trece prin
mijlocul satului.
Studiind propunerea făcută
sfatul popular comunal a gă­
sit-o ca bună şi a trecut la rea­
Măresc fondul de bază
întovărăşirea zo­ bază. In acest scop
otehnică din satul din producţia obţi­
Tibru, comuna Cri­ nută de la oi a fost
cău, raionul Alba valorificată pe pia-
este preocupată in ţă o cantitate de
permanenţă de mă­ 200 kg. caş. Din a-
rirea fondului de ceasta, întovărăşi­
Dimineaţă de basm
Miercuri dimineaţă în sala de iec tură a clubului muncitoresc „Alex. Sa-
1hiâ" al Combinatului siderurgicdin Hunedoara, se strînseseră o mulţime ¦
7 de copii. Cauza — în programulclubu Iui nici ei nu au fost uitaţi — li se
) rezervaseră mai multe dimineţi care au fost dedicate basmelor. Una dintre
7 cele destinate basmelor în luna aceasta a fost şi cea de miercuri. Iată de
ţ ce micuţii gălăgioşi aşteptau nerăbdă lori să sosească povestitoare?, atît de •
/ dragă lor.
ţ La ora fixată, povestitoarea era iu mijlocul copiilor. Gălăgia .a încetat
•’ iar tov.Elena Scurtu, cunoscuta lor povestitoare a început o nouă poveste:
\ „Măria Sa puiul pădurii“.
Acesie dimineţi de basme sînt bi nevenite. Ele, odată intrate în progra­
mul copiilor, constituie o preocupare în viaţa lor. Cu ajutorul basmelor co­
piii sînt educaţi în spiritul cinstei, ei învaţă să urască minciuna şi să iu­
bească adevărul, învaţă să fie curajoşi, să fugă de laşitate, basmele ajutîndu-i !
să înţeleagă că răul trebuie să fie şi este învins întotdeauna de bine.
Pag; 3
IP H I
Ziua naţionaiă a
coreean(Urmare din pag. I-a). mm care i-a dai un ajutor enorm
în perioada războiului şi tn cea a
largă perspectivă în faţa poporului construcţiei postbelice. .Inimile sale
sînt pline de un sentiment - sincer
20.000 de familii vă ţi îndeplinit de prietenie faţă de poporul romîn.
problema alimentelor., a îmbrăcămin­ înainte de • termenul stabilit.
tei şi cea a locuinţelor pentru po­ , Zelul muncitorilor, devine tot mdi Totodatăi poporul coreean se bu­
por va fi reiolvaţă in linii funda- cură de măreţele realizări tn muncă
ale poporului romîn, ' obţinute pe dru- ’
mentale şi va fi consolidată mai de- mare pe- măsură ce s t qpropie pea nuil construcţiei socialiste sub con­
ducerea Partidului Muncitoresc Ro­
.parte baza industrializării. de a 10-a aniversare a ţntemeierii mîn, ' :.
Republioii Populare Democrate Co­
Poporul coreean e plin de încre­ reene. Hotărlţl de .a nţarpq. qceaştă Azi, în faţa poporului cor’eeăn stă
dere în capacitatea pe care o are zi, care cade la 9 septembrie, cu o sarcina importantă a unificării* paş­
pentru a îndeplini cu cinste' această producţie mărită, muncUprii coreeni nice a ţării sale. Ş i ' el este încre­
sarcină. ¦desfăşoară tn munca lor din ateliere dinţat că această sarcină va fi rea­
o luptă abnegată. lizată şi că el dispune de o putere
Astăzi poporul coreean obţine, da­ necesară pentru realizarea el. El
torită forţelor sale creatoare, rezul­ Necontenit parvin .ştiri despre în­ socoate drept garanţia materială a
tate strălucite In afară de construc­ deplinirea, de pe acum, de către nu­ unificării ţării sale baza democra­
ţia socialistă din ţară. Normele de meroşi inovatori tn muncă de la tică pe care a ridicat-o în partea
eri sînt deja învechite, iar cele de fabrici, mine, întreprinderi forestiere, de nord a ţării şi pentru consolida­
azi sînt depăşite în ziua următoare aşezări pescăreşti, sarcinilor anuale rea căruia depune toate eforturile.
— acesta este ritmul cresctnd al pro­ ce le revin. De asemenea au fost in­
ducţiei din Coreea şi acesta este troduse pe şantierele de construcţii De asemenea şi poporul din Coreea
ritmul in care este construit azi Phe- multe propuneri de raţionalizare, cu de Sud participă, cu curaj în lupta
nyanul — capitala Coreei democra­ scopul de a finisa o parte din clă­ pentru unificarea paşnică a ţării,
tice. diri înainte de aniversarea înteme­ împotriva tiraniei imperialiştilor din
ierii Republicii, clădiri a căror fi­ S.U.A. şi a slugilor lor devotaţi —
Planul de stat prevedea să se con- nisaj fusese prevăzut anterior pentru clica lisînmanistă.
struiască) anul acesta, la Phenyan sfirşitul anului.
case pentru. 7.000 de familii. Dar a- Marea Uniune Sovietică şi toate
Măreţele succese obţinute de popo­ ţările frăţeşti din lagărul socialist
cest obiectiv a fost în curînd mărit la rul coreean în perioada ce s-a scurs şi oamenii doritori de pace sprijină
Lupta poporului coreean pentru uni­
17.000 datorită unei active descope­ ficarea paşnică a ţării sale.
riri a rezervelor interne de către nu pot fi considerate aparte de cola­ Pentru înfăptuirea grabnică a as­
piraţiei naţionale a poporului coreean
voluntarii populari din C him se re­
trag în prezent din Coreea. Retrage­
rea va fi terminată în decursul-aces­
tui an.
prefabricatelor şl a eforturlor crea- lagărului socialist în frunte cu ma-
Singurul obstacol în calea unifi­
toare depuse în vederea grăbirii rit- rea Uniune Sovietică. cării Coreei este prezenţa continuă a
mulai de construcţii. Mai tirziu, la Coreea şi Rominia sînt legate armatelor S.U.A. in sudul Coreei.
1 Mai a.c. constructorii din Phenyan' printr-o strînsă prietenie, unitate şi „Armatele S.U.A., părăsiţi imediat
au ieşit la demonstraţie cu lozinâa colaborare reciprocă. Popoarele celor Coreea I" — acesta e strigătul una­
„Să construim case pentru 20.000 de. două ţări ale noastre, amlndouă, au nim al poporului coreean, care săr-
familii". fost eliberate de către Armata So­ bătoreşteţB*cetfac şdef ta, R13-a8 anivJÍe?rsjaHre a
O mişcare pentru a monta zilnic vietică, trăiesc in armonie în cadrul eliberării patriei sale glorioase.
clădiri pentru 100 de familii este în marii familii unite a ţărilor socia­
prezent larg desfăşura \ă pe diferitele liste şi păşesc înainte spre socia­
şantiere de construcţii din Phenyan. lism, avînd idei şi năzuinţe comune.
Constructorii sînt convinşi că planul Poporul coreean e pătruns de re-
f i I b jfll ?P» r r S r
de construcţii de locuinţe pentru cunoştinţă faţă de. poporul frate ro-
S-a rautai € noua
Cea mai bună călăuză în găsirea tur­ schimbat în dcesl tlrhp: Fiecare din a- Toţi sînt calificaţi în diferite meserii
nătorului Iosif Stronszky de la uzina: cestea îşi are povestea- sa tristă.* Dar şi fruntaşi în producţie.
„Victoria“-Călan au fost tovarăşii lui peste, toate se ridică acum o poveste
de muncă. nouă, povestea casei' mult dorite. Am aflat apoi cq şi vecinii sînt mun­
citori în uzină şi că şi-au construit
— Este în concediu — ne spune un Construirea ei a început-o abia anul case tot cu ajutorul statului. Ioan
tînăr dîn atelier. II găsiţi în blocul trecut. Din partea statului a primit Munteanu de pildă este zidar, Ioan Sîr-
de Iîngă şcoala profesională. ca ajutor o sumă de 25.G001 lei. în ­ bu turnător...
treprinderea i-a pus la dispoziţie toate
— Ba nu-i adevărat — răspunde materialele de construcţie. Numai cără­ — Ce să vă mai spun — încheie
Francisc Vârady — nu mai locuieşte mida şi-a procurat-o singur. Zile în muncitorul Iosif Stronszky — sînt
acolo. S-a mutat în casă nouă \ ieşiţi şir întreaga familie a lucrat alături foarte mulţi salariaţi din uzină care
din uzină, apoi la dreapta şi penul­ de meşteri pentru terminarea grabnică şi-au construit case cu ajutorul sta­
tima casă pe stingă este noua lui lo­ a locuinţei. Ca o încununare a muncii tului. Nu vedeţi, numai noi ăştia
cuinţă. perseverente familia turnătorului Iosif vreo nouă am format o adevărată stra­
Stronszky s-a mutat de curînd .în noua dă aici.
Aşa am ajuns în faţa noii proprietăţi locuinţă compusă din două camere,
a lui Iosif Stronszky, construită cu a- bucătărie, antreu, camară şi magazie. Cind am ieşit în stradă din camerele
jutorul statului. Chiar de la intrare Acum şi-a pus în plan să amenajeze spaţioase şi curate răzbatea pe fereas­
în curte îţi dai seama că aici lo­ şi o baie, tră o melodie pe discuri. Bătrînul
cuiesc oameni gospodari. Mărturie stau Stronszky mă priveşte surîzător şi răs­
rondourile cu flori, grădina de legume Şi turnătorul Iosif Stronszky merită punde :
şi zarzavaturi şi mai presus de toate
casa. Ea este spoită pe din afară cu pe deplin acest ajutor din partea sfa­ — Este melodia „O căsuţă frumoa­
o vopsea de culoarea cerului şi con­ să“. A fost procurată anume de fe-i
struită cu mult gust. Proprietarul toc­ tului. Iii uzină lucrează 4 membri ai ciorii! cel mare cînd ne-ain mutat în
mai trebăluia ceva prin curte. Foarte noua locuinţă.
ospitalier ne pofteşte în casă. familiei Stronszky: tatăl şi trei feciori.
I. MANEA
Discuţiile despre noua locuinţă se
înfiripă pe neobservate. Şi, dacă Io-
sif Stronszky şi-a început povestea de A N U N Ţ 4) • : •i
prin anul 1930 vă închipuiţi- în cîte •, !
locuri a umblat şi cîte locuinţe nu a In cadrul Staţiunii experimentale Miniş funcţionează Cen-V
trul şcolar agricol cu două şcoli, cu specialitatea „Viticultura“ ‘
una profesională şi una tehnică de maiştri.
Pentru şcoala profesională se primesc absolvenţi a 7 cl.
elementare dela 14-17 ani. »
Pentru şcoala tehnică de m aiştri se primesc absolveaţi ai ţ
şcolilor profesionale sau echiva lente cu 2-3 ani in producţie, cu \
stagiul militar satisfăcut avînd vîrsta de maximum 35 ani. j
înscrierile se fac dela 1 — 29 august. {
lizarea ei. Cu citva timp în ur­ Informaţii suplimentare se pot primi la Sediul Staţiunii 'în j
mă, această lucrare a fost ter­
minată. Construcţia noului pod l fiecare zi. -: • i
a costat 15.000 lei. La lucrările
de construcţie a noului pod, ce­ *-* ¦ o * » * * •**¦*»* »O-«»*- ¦ m•*.« • «.
tăţenii din Cricău au contribuit
prin muncă voluntară. ÎNŞTIINŢARE
Tot în acest an în satele Cri­ Inspectoratul Uniunii Compozitorilor din R.P.R. pentru re- \
cău şi Tibru au fost făcute cîte
o fintină. * giunea Hunedoara, cu sediul in Deva, str. 23 August nr. 17, j
telefon 170, reaminteşte tuturor celor ce au organizat mani- J
festări cu muzică care se încă drează la p lata. drepturilor de ¦
autor şi care nu au achitat sumele datorate, că sînt inivitaţi f
pe această cale să intre în lega litate. î
UNIUNEA COMPOZITORILO R —. Cont B.R.P.R.- —: DEVA |
rea a realizat su­ Drepturi de autor se cuvin compozitorilor de la' toate ma- ţ
ma de 2.400 lei.
Cu aceşti bani în­ i nifestările cu muzică organizate in cadrul Caselor de Cultură, |
tovărăşirea şi-a
cumpărat 10 oi cu i căminelor culturale, întreprinderi sau instituţii, precum şi de la *
care a mărit fon­
dul de bază. f orice fel de petreceri cu muzică organizate de particulari. ţ
’ •#» *•*¦•*>
9 *0 % $ m m m