Page 53 - 1958-08

PROLET A m DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAt
tL A HIS IU M \E O 0 ^ m \
Succesele iniţiativelor pornite
Siderurgiştii şi constructorii
hunedoreni obţin' zilnic impor­
tante realizări in cinstea zilei
de 23 August, datorită aplicării
cu succes a preţioaselor iniţia­
tive pornite de ei, privind redu­
cerea preţului de cost pe tona
de metal şi pe metru pătrat de
suprafaţă locuibilă.
La oţelăria Martín nr. 1
Gospodărind cu grijă mate­
ria primă şi consumurile speci­
fice, oţelarii de la oţelăria Sie-
mens-Martin nr. 1, iniţiatorii
acţiunii de ieftinire a preţului
de cost al metalului, au redus
in luna iulie preţul de cost pe
iona de oţel cu 68,61 lei in loc
de 40,51 lei cit se angajaseră la
pornirea iniţiativei. Calculele o-
perative arată de asemenea că
in primele 7 zile ale lunii aces­
teia oţelarii au economisit de
fiecare tonă de oţel produs:
cite 30,18 lei la încărcătura me­
talică, 16,39 lei din reducerea
consumului de păcură şi dolo­
mita etc.
?
Oţelarii care deservesc oţelă­
ria Martin nouă au redus în lu­
na iulie preţul de cost pe fie­
care tonă de oţel cu 56,08 lei
faţă de cel planificat, iar în pri-
La Hunedoara, a in­
trat de curînd în tune
ţiune uriaşul laminor
Obluming. Pentru pune
rea în mişcare a pu- ¦>
fost inon- \!
I1 terniceior agregate, au
( tate maşini cu o putere toarte <
mare. ) Colectează
IN CLIŞEU: Aspect din sala ma-j
Vşinilor. ^ Ardea nâpraznic. Aerul era Salvarea- s-a datorat doar -
A c ţ i uni
gospodăreşti
$ Pină mai acum cîtva timp cămi­
nul cultural din salul Bîrcea Mică din
raionul Hunedoara avea un aspect cu
totul necorespunzător. De aceea. într-o
adunare cetăţenească oamenii de aici
au luat în discuţie această problemă
şi au propus renovarea complectă a
căminului cultura!. Totodată ei s-au o-
ferit să participe fiecare în mod vo­
luntar cu bani şi muncă. Acţiunea a
început chiar la cîleva zile după adu­
nare.
© Tot la Bîrcea' Mică s-a construit
prin contribuţie voluntară un pod din
lemn peste rîul Cerua. Acesta era ne­
cesar mai ales pentru transportul pă-
ioaselor în timpul campaniei de vară.
Toate materialele necesare construirii
podului pu fost procurate din resurse
locale. O contribuţie deosebită Î11 a-
ceaslă acţiune a adus-o deputatul Ru-
doif Pripon.
^ De asemenea, la propunerea ce­
tăţeanului Nagy Modan a fost împrej­
muită cu un gard din beton, şcoala
elementară din localitate. Gardul amin­
tit are d lungime totală de 60 m. li­
niari şi s-a construit numai prin con­
tribuţia benevolă a cetăţenilor. Tot
prin contribuţie benevolă a fost îm­
prejmuită cu un gard de beton şi şcoa­
la elementară din satul Archia. 1I
Citiţi în pagina 4-a S Ă Î N S I L O Z Ă M
• Lucrările sesiunii speciale extra- EÎT M l MULTE FIRME
L ordinare a Adunării Generale a O.N.U.
® Planul lui Eisenhower nu cores­
punde principalei revendicări a ara-)
bilor — retragerea imediată a trupe-) • Nutreţul însilozăt are o mare va- tone. Din această ?antltate 40 tone !
lor anglo-americane din Liban şi lor-.) f loare nutritivă, el puţind înlocui în- s_au însilozăt de cătqs gospodăriile «
dania. semnate cantităţi de fin şi grăunţe, colective din raionul Sebeş şi 230 to- ţ
Din experienţele făcute s-a consta­ ne de gospodăriile agricole de s ta t: ţ
o Lichidarea analfabetismului tat că de pe un hectar cultivat cu G.A.S. Cătan 130 tone, G.A.S. Haţeg ¦
R. D. Vietnam. porumb.pentru siloz se poate obţine 70 tone şl G.A.S. Apoldu de Sus 30 t
4 pagini 20 bani o producţie do pesie 20.000 litri 1ap- tone. *
urna te, sau peste 900 kg. unt, faţă de sînt raioane ca Alba, Orăştie şi l
circa 11.000 litri lapte sau circa 400 llia unde pină acum nici nu s-a în- *
kg. unt în cazul cînd se cultivă a- ceput măcar însilozarea nutreţurilor, *
ceeaşi suprafaţă cti porumb pentru deşi au însămînţate suprafeţe mari *
boabe. Deci, mai multe nutreţuri în- Cu porumb ce trebuie insilozat. Ce *
nucusT siLozate înseamnă mai mult lapte, aşteaptă conducătorii acestor raioa* ‘
mai mult unt, mai multă carne pen- ne? De ce nu iau măsuri pentru mo- ţ
tril oamenii muncii. bilizarea unităţilor agricole socialiste ţ
In ultimii ani, însilozarea furaje- cit şi a ţăranilor muncitori cu g a s - j
lor s-a extins mult în regiunea noa­ podării individuale, a crescătorilor de .
stră. Şi nii întâmplător. Muncitorii din animale, pentru a trece cu toate for- ţ
?gospodăriile de stat, colectiviştii şi ţele la însilozarea nutreţurilor ? Ser­
mulţi ţărani muncitori care au folo­ viciul de păşuni şi fineţe din cadrul
sit această metodă ppntru asigura­ secţiei agricole regionale, ce are de t
rea unui furaj de calitate hrănirii a- spus ? e
ma săptămină a lunii august au oţel Martin şi electric, 9.142 to­ nimalelor, s-au convins că ea vine Fată de situaţia cu totul nesatisfă- *1
economisit de- fiecare tonă de ne laminate, 22.135 tone cccs cătoare, organele de '
oţel cite 89,40 lei. metalurgic, 39.763 tone minereu In sprijinul spori­
aglomerat eic.
Furnaliştii din secţia l-a rii rentabilităţii a- LA O R D IN EA partid, de stat şi ’
Pe şantierele cestora. Apoi, ei Z II IL E II agricble din regiu- J
Colectivul de îumalişti care construcţiilor de locuinţe au constatat că în nea noastră Ire- *
deserveşte furnalele I—IV re-
ducind consumul de cocs prin Constructorii de pe şantierul cazul cultivării de plante pentru însilo- buie să ia de urgenţă măsuri menite «
mărirea temperaturii aerului noului cvartal de 1.500 aparta­
cald insuflat in furnale şi prin mente, unde a pornit iniţiativa zat se obţin cantităţi sporite de fu­ să asigure însilozarea întregii can- *
respectarea cu stricteţe a reţetei de reducere a preţului de cost
de formare a şarjei cit şi a pe fiecare metru pătrat de su- raje. Aşa de exemplu, de pe o supra­ lităţi defuraje planificată. Pentru a j
procesului tehnologic, de topire pralaţă locuibilă şi a duratei de
a metalului, au ieftinit în lu­ executare a lucrărilor, au reali­ faţă de 0,50 hectare cultivată cu po­ seajunge aci, este necesar să ss
na iulie preţul de cost pe tona zat planul de producţie pe luna
de fontă cu 47,34 lei, iar între iulie în proporţie de 103,9 la su­ rumb pentru nutreţ murat, se poate treacă de îndată Ia amenajarea silo­
1 şi 8 august s-a înregistrat tă, iar productivitatea muncii a
o ieftinire a preţului de cost de sporit faţă de plan cu 3,4 la obţine o cantitate suficientă de fu­ zurilor existente şi construirea de noi
68,90 lei pe fiecare tonă de sută.
fontă. raje pentru hrănirea a 4 vaci pe timp silozuri. Este bine şă se amenajeze
Brigada condusă de Andrei de 8 luni. Această cantitate de nu­ silozuri ieftine, gropi sau şanţuri pre­
? Weber, care a pornit iniţiativa,
a economisit la construcţia blo­
Colectivele de siderurgişti de cului 75 peste 12.000 bucăţi că­ treţ este egală cu cantitatea de fin gătite după indicaţiile inginerilor zoo- ^
la cuptoarele Siemens-Martin, rămizi, 6.000 kg. ciment, 4.000
Uzina cocso-chimică, fabrica de kg. bitum etc., toate acestea fă- ce se obţine de pe circa.7 ha., sau tehnişti şi agronomi.
aglomerare a minereurilor şl cînd ca preţul de cost al locu­
secţia laminoare au realizat de inţelor să fie mult redus faţă cu lucerna recoltată de pe 5 hec­ Reuşita acţiunii de însilozare de­
la începutul anului şi pină acum de prevederile stabilite la porni­ tare. Dat fiind că nutreţurile însilo- pinde de interesul ce-1 depun spe­
economii din reducerea preţului rea iniţiativei.
de cost-planificat-in valoare de
COLECTIVIŞTII ÎMPART zate au o mare putere nutritivă In cialiştii din agricultură, conducerile
peste 16.000.000 lei.
avansul de 40 Ia suta hrana animalelor, se impune ca în gospodăriilor agricole de stat, ale
Tot in perioada de la 1 ia­
prezent să se ia toate măsurile pen­ gospodăriilor colective şi ale întovă­
nuarie şi pină la 11 august ei
tru însilozarea unor cantităţi cit mai răşirilor, de grija fiecărui colectivist
au dat peste prevederile planu­
mari de nutreţuri. sau întovărăşit în parte.
lui de producţie 17.911 tone de
In expunerea făcută ia consfătuirea Trebuie să se ţină seama că nu­
de la Constanţa, tov. Gh. Gheorghiu- mărul de aiîtitiaîe a sporit şl sporeşte
Dej sublinia că pentru a asigura continuu, iar nutreţurile Irebuie asi- I
condiţiile necesare dezvoltării creş­ gurate penlru întregul efectiv de a- î
terii animalelor şi măririi producti­ nimale pînă la recolta viitoare. Dc {
vităţii lor, trebuie să ne preocupăm aceea, în acest an, nici o gospodărie J
temeinic de asigurarea unei baze fu­ colectivă, nici o întovărăşire agrico- J
rajere trainice, corespunzătoare can­ iă să nu rămînă fără furaje însito- »
titativ şi calitativ. Elementul princi­ zate.
Frezorul N01E CRI-
ŞAN, din secţia de
strungărie a Ateliere­ pal în alimentarea animalelor trebuie Organizaţiile de bază au datoria L
lor C.F.R. Simeria, ca­ să devină furajele însilozate, mai a- de a îndruma şi sprijini conducerile J
les porumbul însilozăt. gospodăriilor agricole de stat, gosoe- J
re a fost primit nu de dăriilor colective şi întovărăşirilor a- L
Cu toate acestea, acţiunea însiio- gricole în acţiunea de însilozare a î
mult în rmduriie membrilor de zării furajelor în regiunea noastră
se desfăşoară nesatisfăcător. Pînă în furajelor, socotind ca pentru fiecare •
partid, este fruntaş în producţie şi vacă să se însilozeze cel puţin 4—5 *
Numeroase gospodării agricole colec­ medie de grîu la hectar de 1.600 kg. lucrează la 2 maşini depăşindu-şi
tive din regiunea noastră care au ter­ După achitarea obligaţiilor contractua­
minat lucrările de treieriş fac acum le şi plata muncii S.M'.T. şi' după'ce norma.cu 19 la sută. lată-1 în cli­
bilanţul muncii lor rodnice din prima a fost oprit, procentul de 2 la sută
jumătate a anului şi împart avansul pentru fondul de bază, ei au împărţit şeul nostru, fucrînd cu multă aten- prezent au fost însilozate abia 275 tone de furaje. , ,•
ţie la frezarea unei piese.
e\ M » * I» t < M I » E U )
de 40 Ia sută. Cu acest prilej se do­ avansul de 40 Ia sută, revenind pentru Creşte sectorul socialist din agricultură
vedeşte încăodată cu prisosinţă supe­ fiecare zt-nuincă cile 4,500 kg. grîu.
rioritatea şi avantajele muncii în co­
Colectivistul Ioan Popa, de pildă, a
mun cu mijloace mecanizate pe tar­ luat pentru cele 162 zite-niuncă 729 kg. Gospodăria colectivă din sa­ tovărăşirea agricolă „8 Mar­ muncitori cu gospodărie indivi­
lale întinse unde se pot aplica cu suc­ grîu. tul Simeria Veche cuprindea in tie“ din comuna Dobra nu de­ duală să intre in unităţile agri­
ces regulile ştiinţei agrotehnice. Şi in anul 1956, la înfiinţare, 62 de ţinea in anul 1952, cînd a luat cole cooperatiste. Zilele acestea,
acest an producţiile de cereale pe care Munca este pe deplin familii' şi 355 ha. Acum ea cu­ fiinţă, nici un fond de bază. In de pildă, 34 familii de. ţărani
colectiviştii !c-au obţinut la ha. întrec răsplătită prinde toate cele 12] de fami­ prezent ea are un fond de bază muncitori din satul Mereteu au
cu mult pe cele aie ţăranilor munci­ lii de ţărani muncitori din sat, care consta în utilaj agricol, înfiinţat o Întovărăşire agricolă,
Producţia medie de grîu realizată definind o suprafaţă de teren de precum şi aproape 100 de oi. iar în satul Găureni 47 de fa­
tori cu gospodărie individuală. anul acesta de colectiviştii din Apoldu 440 ha. Fondul de bază al gos­ Dezvoltarea avutului obştesc a milii de ţărani muncitori/ defi­
de Jos este de 1.966 kg. la ha. Co­ podăriei a crescut de aproape contribuit la creşterea venituri­ nind 154 ba. teren şi 439 oi, au
La G.A.C. Draşov : lectiviştii din Apold au oprit 3 la sută lor gospodăriilor colective şi în­ pus bazele unei întovărăşiri a-
4,500 kg-, gnu de fiecare din producţia realizată pentru fondul 4 ori. Din venitul bănesc de tovărăşirilor, precum şi ale grozootehnice. întovărăşiri a-
211.000 lei, colectiviştii au văr­
zi-tnuncă
Membrii gospodăriei agricole colec­ de bază. La împărţirea avansului au sat la fondul de bază 62.201 lei. membrilor lor, convingînd în gricole au fost înfiinţate recent
tive din comuna Draşov, raionul Sebeş, luat de fiecare zi-tnuncă ,cîte 4,300 kg. Tot iii regiunea Hunedoara, în­ acelaşi timp pe mulţi ţărani şi la Ribicioara de Jos, avind 35
au obţinut anul aecsta o producţie grîu. Aşa de pildă, colectivista Rafiia de familii, 117 ha. de teren şi
Jurj, care a efectuat 162 ziie-muncă, 91 oi, din care 36 oi au fost
IOAN ANDRON1C a dus acasă numai ca avans de 40 la trecute la fondul de bază, pre­
SALVEAZĂ SECŢIA; sută 697 kg. grîu, iar familia colecli- cum şi în satele Fărcădin şi
viştului Gheorghe Trif a primit pentru C.iopeia. De asemenea, in ulti­
cele 149 zile-mupcă 641 kg. grîu. mul timp s-au insoris noi mem­
bri in gospopăriile colective din
Clinic şi Apoldu de Jos, in În­
tovărăşirile agricole din comu­
nele Lăpuşnic şi Gura Sada şi
in altele.
Pregătiri pentru
noul an şcolar
fier vechi
Soarele parcă se miniase. zia cu produsele finite, totul... ( Şcoala elementară de 7 ani din co­
C u.cîtva tjmp Î11 urmă, ulemiştii din muna Poiana, raionul Sebeş, se pregă­
cadrul minei Gheţar au hotărît să în­ teşte intens în vederea deschiderii nwi-
treprindă ,0; acţiune gle colectarea fie­ lui an şcolar.
de-o fierbinţeală ecuatorială, intervenţiei curajoase a îneca- rului vechi. Timp dc două zile tinerii •
din cadrul, organizaţiei de bază nr. 1 Un miros proaspăt de var şi de vop­
In secţiile fabricii „Simion nicului• Ioan Andronic, acela :> au colectat din incinta întreprinderii: şi sea denotă că zugravii şi vopsitorii au
din afqră o cantitate de peste 2,3 tone terminat cu reparaţiile în interior şl
Bărnuţiu“ din Sebeş munca care, sfidând flăcările şi orice [ier vcclii. .Şi,celelalte organizaţii U.T.M. exterior, în timp ce tîmplarii au exe­
au contribuit la colectarea, fierului cutat reparaţiile necesare la uşi, te­
decurgea in mod normal. risc, cu gindul de a salon ma­ vechi. P:înă; acum, pe întreaga exploa­ restre şi bănci.
tare a fost colectată o cantitate dc
ia mecanică, aplecat asu- şinile, a scos in braţe bidonul 24 tone fier vechi. Merită a fi eviden­ Un grup de femei din comună au
ţiaţi în această acţiune tinerii Ioan spălat duşumelele şi geamurile, aşe-
pra unei piese stă un om foar- inflamabil. . Irimie, şef de brigadă, Dumitru Moisc zînd apoi mobilierul la locul cuvenit.
vagonetar, Ioan Şoit;, şef de schimb,
ie concentrat. Parcă nimic mi-l Nu de mult timp, l-am cu- Viorica Crcţu, Lucreţia Tecşa şi alţii. In acest timp, mai mulţi pionieri au
aranjat laboratorul şi muzeul şcolar,
inleresează din ce se petrece noscut pe tovarăşul Andronic. Cu brigada arfisfică ştergînd de praf fiecare aparat, îndru­
maţi fiind de profesori şi învăţători.
in jurul său. Pentru el doar L-am găsit la atelierul meca- a cooperatorilor
La direcţiunea şcolii se găsesc de
piesa aceea mică are interes, d e , in faţa bancului de lucru. In cinstea zilei de 23 August, bri­ acum listele după oare s-a făcut veri­
gada' artistică a cooperativei de pro­ ficarea elevilor, întocmindu-se şi tabe­
Restul este şters, fără impor- Era aşa cum il descriseseră to-\ ducţie „Moţul“ din Baia de Criş s-a lele nominale pe clase, cu elevii ca
deplasat în ziua de 10 august în co­ urmează să fie înscrişi în noul an şco­
tanţă. Cel puţin aşa ss pare. varăşii lui de muncă. Modest,) muna. BulzeştiL de Sus unde a prezen­ lar 1958—1959.
tat un frumos program artistic alcă­
Dar cină cineva a strigat cu cumpătat (a vorbă. Tovarăşuls tuit din diferite melodii populare romî- In vederea generalizării învăţămin-
nesti, recitări etc., interpretate.cu mul­ tiilui, directorul şcolii a prelucrat în
voce puternică: „Arde la sec- Andronic mi-a spus că n-a fă-) tă măiestrie de membrii brigăzii. Pro­ faţa părinţilor „Hotărîrea Consiliului
gramul a plăcut mult celor peste 150 de Miniştri cu privire la generaliza­
ţia marocliindrie", omul acela rut decit aşa cum i~a dictai de săteni din comună, în numele că­ rea învăţămîntuiui de 7 ani“.
rora, preşedintele sfatului popidar co­
de statură mică a fugit de ia conştiinţa: ) munal a adus călduroase mulţumiri ar- Corpul didactic de pe lînga şcoala
tiştiior amatori din Baia de Criş. elementară din Poiana acordă în pre­
masa de lucru spre incendiu. ' _ C u b a d k ă _ spunen e!> zent o atenţie deosebită meditaţiilor cu
V. POP elevii rămaşi corijenţi.
Limbile de joc se întindeau _ să uă([ m m se d istru „e ce. ) corespondent
. ; ANA SUC1U
cu repeziciune. Oamenii luptau Va cp esf& n[ /m /ra
goţ^aidentă
din răsputeri sa mnabuşe wr rQr eu să sfau să nrbescP
cendmL Deodată, pe scări a Esfe 0 0 sM am re_<a? v
pornit tn fugă mecanicul. Si-a T ' ,. <
tras şapca pe ochi si a pierit J , a 4f de am’ Andronic Ioan, 1
inghUit de flăcări. Â reapărut ^ ' " d orice pericol, fără c. se
sfnngind la piept un bidon s {nd'' ! a f se anntcă m flă'
mare. In el erau aproape 40 c. ă n , ? l salvează bunul popo<raru-- Í
kg. soluţie de cauciuc pentru UI' n sdu'
lipit, care dacă era atins de Al,ia acum rni-ain dat sea-\
foc, făcea explozie. ma de ce candidatul de partid \
Totul n-a durat decit citeva lm n Androni'P 'df mai midie \
secunde, timp suficient pentru nr'L inovator, este privit cu dra-
ca mecanicul să salveze şi să goste şi respect de tovarăşii
înlăture catastrofa. Citeva se- săi de muncă,
cunde şi focul prindea in pir- In ziua aceea, tovarăşul An-
jolul său şi bidonul cu soluţie, dronic a procedat ca un acle- La brigada din Telna a G. A.,9. 'din 'Alba dulia pomii şi-au
Exp'ozia odată pornită, văpaia vărat comunist, aplecat sub povara roadelor crengile piuă la pămint.
ar fi cuprins maşinile, maga- - ;a, M1RCEA NEAGU Pentru a nu se rupe, muncit orii le susţin cu proptele dina­
•v -n inte 'pregătite. -• ¦ -