Page 54 - 1958-08
P. 54
Pag.' 2 rDWMEJE SOSIÂEISMULUI Nr. 1139
A rtiş tii p las tic i ai V i i i J iu lu i N-am reuşii să i
şi r e a l i t a t e a In perioada E greu să-l găseşti pe; Viorel Muşa. — Lasă tată. Uite, de loc îl gata. — Apăi atunci lasă-mă să cosesc, să
28 VII - 2 VIII 1950 din comuna Zofeşti, raionul Haţeg. Na plec de aici pînă nu termin. Pînă găt şl-apoi să mă duc la cămin.
Fără îniloLş'lă, contactul omu zentate sînt oameni vii, viguroşi, reean Pak Kien Lion. Bustul E- Ba e plecat la Deva, ba la Haţeg, Pe s-o însera de-a binelea şi-om avea re
lui de artă cu viaţa nouă a pa minaţi de ţeluri înalte, care ştiu roului Muncii Socialiste — Hai- LITERATURĂ POLITICA troşani sau satele din jur. Dacă e petiţii — îi aliluia cu lucru de; aici — — Gală, gală, doar n-ai să lipseşti
triei noastre, cu vigoarea reali ce v o r ; oameni mîndri şi neîn du Iuliu nu depăşeşte opera unui ' totuşi în sat, trebuie să nimereşti zi ti răspunse liniştit Muşa. chiar tu, c-apăi ce-or zice oamenii —
tăţii pe care aceasta le implică, fricaţi. Picturile sale au un colo diletant. Dintre cele patru V. I. LENIN Marx-Engeis — bună ca să-l găseşti acasă. adăugă mai în glumă mai în serios bă•
nu poate să ducă decit la înflo rit viu, antrenant, personajele sculpturi ale lui Ion Torok, cea — A plecat la sfat la o şedinţă — — Cum, iară pleci7 Cînd îi fi şi tu trînul. Şi-apoi cu concursul ăla să
rirea talentului, la crearea de cărora le-a dat viaţă vorbesc de mai reprezentativă e macheta Marxism — ediţia a II l-a îţi spune copilul sau soţia. odată acasă seara? De vreo 12 am, nu mi-l pierdeţi că n-aveţi ce cola in
lucrări de valoare, bogat© în la sine fiind optimiste, în miş proiectului de monument inti ...M-am dus la sfat — Intîlnirea cu seară de seară şi duminică de duminică sat I
idei şi inedite. E un fapt cons care... Se relevă în grafica sa tulată „Trei generaţii“. Colecţia „Biblioteca marxist ţ alegătorii se terminase, iar Muşa era tu nu mai al linişte. V-o pus ăl rău să
tatat, valabil în literatură ca şi în special linogravurile „Mine plecat. Oamenii discutau încă. vă strîngeţi de pe uliţi şi să vă ţineţi Muşa începu să cosească mai virtos.
in muzică, în teatru ca şi în ci ri“, „Dialog“, „Muncitori fores Din cele spuse pînă acum se leninistă“ 504 pag. — 8,75 î — Ce cămin o să mai fie... De mai de copilării. Bătrînul se afundă în tăcere. După un
nematografie, ca şi în pictură, tieri“, iar dintre picturi „Peisajul vede că majoritatea celor care mare dragul... timp prinse să vorbească parcă pentru
sculptură sau grafică. Aceasta o cu figuri“ şi schiţa „La cariera expun simt că trăiesc într-un lei Ed. politică. i — A juca în piese, a cînta in cory el. S-au schimbat multe în sat la noi.
confirmă cu prisosinţă şi încă de piatră“. mediu muncitoresc, dovadă fiind — Mai trebuie bani mulţi însă... a dansa jocurile noastre populare, a In curînd vom începe să ne ridicăm
odaia cea de-a doua expoziţie lucrările lor legate de realitate. V. SEMENENKO Despre ana- j — Nu-i nimic ii strîngem noi... pregăti programe cu brigada artistică cămin nou. Lemnul cărămida şi altele
de pictură, sculptură şi grafică Deosebit de originală pare d Intrînd în vorbă cu ei am aflat că îi copilărie tată ? Ce vorbeşti dumneata le vor dona oamenii, pentru celelalte
a cenaclului artiştilor plastici fi încercarea lui Fodor Kalman Intre tablourile din expoziţie liză şi sintetizare în munca ţ în şedinţă au discutat cu deputatul acum? Programele artistice, copilăriile — ţiglă, sticlă, clanţe, vopsele — vom
din Petroşani, deschisă cu pri de a prezenta figura nouă, a sînt însă cîteva care după cum lor regional Viorel Muşa cum să-şi astea cum le zici, îţi plac totuşi pare- strînge b a n i¦ vom avea curent electric
lejul Zilei minerului, în localul omului, tipică meleagurilor mi am mai spus nu-şi justifică de de partid. Colecţia „In aju- î clădească şi ei un cămin nou, aşa mi-se / şi ziua şi noaptea. Numărul haturilor
Şcolii medii mixte nr. 2 din lo- nereşti, intitulată „Miner“. De loc prezenţa aici. E vorba de cum se fac şi în alte sale. Şi bine se micşorează pe zi ce trece, recoltele
caliiate. Deşi o parte din expo mnitatea, mîndria, încrederea în cele ale lui Ervin Nagy, lucrări torul activistului de partid“, ¦ înţeles la întîlnire au. rnai vorbit şi — Mda, dar ce nevoie-i de tine acolo, se îmbogăţesc, casele noi şe ivesc pe
nate trădează unele influenţe, viitor — sjrit caracteristici pe care vădesc o fugă nepermisă despre legarea reţelei electrice a salu pot să facă programe şi fără, tine, în toate uliţele. Ii altă viaţă — ai drep
rămase pe paleta autorilor din pentru un artist militant de rea 80 pag. — 1,25 lei Ed. po-î lui la linia de înaltă tensiune, tate tu Viorele. ’Tu eşti ţăran şi ţăran
anii de şcoală, totuşi cele' mai Cronică plastică litate. Pictorul şi-a dovedit po — Dar uiide-t -Muşa? întreb. lipsa ta, că doar tu nu mai eşti tinăr. îs şi eu şi tot ţărani au fost şi stră
multe şi cele mai valoroase lu sibilităţile de expresie cu ocazia litică. • — A plecat cu treburi la întovără Iaca zilele trecute ai fost la o şedinţă moşii noştri. Eu n-am ştiut în viaţa
crări reuşesc să ofere vizitatori care pictorul a ştiut să le trans expoziţiei individuale de anul şire — aflu de la un cetăţean care la Deva, că iar te-or ales membru in mea decît d , sapă, coarnele plugului
lor viziuni proprii, realizate în- pună cu vigoare pe pînză, în trecut, în care a avut cîteva ta R. V1DRAŞCU Note de drum ¦ vine dinspre sediul întovărăşirii. Muşa Comitetul regional... ăla cum îi zice ? şi vite. Tu însă trăieşti o altă viaţă.
tr-un început de stil propriu in figura minerului său. Lucrarea blouri izbutite, inspirate din vi c şi secretarul întovărăşirii agricole din Eşti director de cămin şi cu toate for
tegrat în maniera realismului ar cîşţiga poate mai mult dacă aţa minerilor. De ce la expoziţia din R. D. Vietnam. ^ sat. — De luptă pentru pace, tată — maţiile astea a voastre aţi dat nu ştiu
socialist. Ceea ce e caracteristic s-ar insista asupra nuanţelor din anul acesta închinată mine-' ţi-am mai spus parcă... cîte zeci de programe în sat şl în sa
celor mal valoroase dintre lu culorilor feţii personajului pre rilor Văii Jiului s-a prezentat 48 pag. — 1 leu. Ed. poli- j II caut. Muşa însă a plecat la cămi tele vecine, aţi cîştigat concursuri, pre
crări e faptul că ele sînţ inspi zentat. Interesante sînt şi tab doar cu peisaje şi naturi moarte nul cultural. Nici aici însă nu-l gă — Aşa. Apoi ai plecat la Petroşani mii. Eşti secretarul întovărăşirii agrico
rate din cea mai strictă realita lourile „Venind din şut“ şi „Pu care nu prezintă decît valoarea tică. | sesc căci după cum spun oamenii a după drăcoveniile alea ce se pun pe
te, surprimzind în culori adecva timpului consumat pentru exe luat nişte cărţi şi a plecat spre casă. cap, cum le spune măi Viorele ?, le, eşti membru în Comitetul regional
te viaţa trepidantă, de fiecare ţul“. cutarea lor. Măcar dacă aceste MATERIAL SINDICAL | Im poartă aflu de la fetiţa lui, Clara,
zi, care pulsează în arterele ba Un loc aparte îl ocupă în ex peisaje ar fi specifice Văii Jiu că tatăl ei şi-a luat coasa şi-a plecat — Peruci, tată, de luptă pentru pace, eşti asesor popu
zinului carbonifer. lui. Dar ele nu îndeplinesc nici Texte şi documente ale celui de ţ la cîmp. lar, ai fost la şcoala aceea... de artă
poziţie compoziţia în lucru a această cerinţă de parcă autorul — Drăcovenii, îţi spun eu, drăcovenii. populară, eşti nu mai ştiu ce şef la
Nu intîmplător vizitatorii se lui Adalbert Szlamke, fiu de mi lor ar trăi la sute de kilometri al IV-lea Congres Mondial al Sin-1 — Nu-i departe, colea mai la vale Cînd eram eu tinăr nu ştiam de aşa pompieri şi deputat regional. Cu toate,
opresc .cu emoţie şi interes în ner din Lonea. Realizată pe o de bazinul carbonifer. De unde de coliba paznicului de cîmp, mă încu ceva. Voi ‘uisă găsiţi şi pete-n soare. acestea însă holdele tale totuşi n-au ră
faţa tablourilor în care se recu pînză de dimensiuni mari (2,15 şi de ce această fugă de reali dicatelor (Leipzig, 4-15 octombrie j rajează Ion cel mic, fratele Clarei.
nosc, care vibrează de drama m./l,35 m.) autorul s-a oprit a- tate ? La aceste întrebări trebu Veniţi cu mine. Băieţaşul mi-o luă îna — Păi, tată, unul tinăr dacă are rol mas in urmă. N-am ce zice, unde pui
tism şi încordare, surprinzînd supra celui mai dramatic mo ie să se gîndească Ervin Nagy 1957). inte şi după ce ieşirăm din sal, de la de bălrin în piesă trebuie să se deghi tu mina se vede — iaca te mai necă
aspecte de muncă în mină, pe ment din lupta minerilor Văii şi trebuie neapărat să le afle un capăt al unei holde copilul îmi arătă zeze, să se facă ca bătrînii, altfel rolul jesc şi eu uneori că n-am ce face. Dar
şantiere, scene din viaţa de toa- Jiului, greva de la Lupeni din răspuns conducerea cenaclului *? * Intervenţii ale delegaţilor j adăugind: să ştii, da, da, tu trăieşti o altă viaţă,
¦te zilele.... Lucrările nesemnifica 1929. Deocamdată e greu de fă plastic din Petroşani, care a cam îşi pierde din farmec şi dumneata şti tu eşti parcă altfel de om, adevărat om.¦
tive, căci sint, ce-i drept, cîteva cut pronosticuri, multe scene ale neglijat în activitatea sa aspec-' din Africa ecuatorială fran- t — Colea I cit de mult ne străduim noi să ieşim
şi .dintre , acestea — din fericire compoziţiei fiind doar schiţate, tul muncii de educaţie etică a In sfîrşit, dădusem de Muşa. înalt şi bine. Ţi-ar plăcea să pierdem concursu E. ARMEAN
puţine la număr — peisaje intenţiile pictorului sînt în membrilor săi. Arta nu se face ceză, Madagascar, Africa j rile la care ne prezentăm ?
moarte din care lipseşte omul, schimb vizibil valoroase, susci- în sine, de dragul artei, mai a- lat în spete, cosea voiniceşte. Stropii o şcoală nouă
lucrate in spirit meşteşugăresc, tind interesul. les azi, cînd în faţa tuturor oa Neagră, Africa de sud. 1 — Ba zău, asta nu I răspică orgolios
nu atrag atenţia. Muncitorul sau menilor cinstiţi şi cu atit mai de ploaie cădeau cu nemiluita. Asta băirînul dezvelindu-şi deodată senti S-a ales înţii comitetul de
ţăranul, criticul de azi al artei, Prin dimensiuni şi idee, cain mult în faţa oamenilor de artă, 48 pag. — 0,75 lei. Ed. j mentele ascunse. construcţie, au început apoi să
cel mat avizat, cu simţămîntul pe aceeaşi linie se situează şi se pun spre rezolvare probleme insă nu-l împiedica de la lucru. Bătri- se adune materialele şi în 26
frumosului nealterat, izvorît din- compoziţia „In faţa coliviei“ de atit de acute ca lupta pentru C.C.S. | Se construieşte mai 1958 au început lucrările de
fr-o inimă şi minte sănătoasă, Victor Szilveszter şi Walther construirea unei vieţi noi, lupta nul, tatăl lui Muşa, se aciuise sub o turnarea fundaţiei şi apoi lucra
îşi opreşte fără greş, cu încîn- Frigyes. Dintre tablourile lui pentru pace şi socialism. * -Jc * Intervenţii ale delegaţilor r Satul Ohaba-Ponor din comu rea s-a continuat în roşu pînă la
tare ochiul asupra a ceea ce în- Szilveszter se remarcă peisajul scurteică groasă din pănură şi privea na Pui, este un sat aşezat pe acoperiş.
tradevăr emoţionează şi trece deosebit de sugestiv intitulat 1RIMIE STRAUŢ din Argentina, Bolivia, Chi valea Streiului. In acest sat mic
nepăsător pe lingă ceea ce e „Stiurţ“-. la băiat a cărui coasă punea la pâmînt de munte, sătenii au hotărît să- Pentru organizarea muncii pe
sters, nesemnificativ, care nu o- x•••*$¦* r''V *>/,'&?!$: le, Columbia, Ecuador, Pa- şi construiască o şcoală nouă. micul şantier local au depus
feră decît un joc gratuit de um Interesante sînt apoi linogra brazde după brazde. Mai avea o postată - Pînă acum copiii ţăranilor tre multă rivnă deputaţii Traian
vurile lui Iosif Tellman „Schim raguai, Peru, Venezuela. bunişoară! buiau să meargă la şcoala din
bul de noapte“, „Mîndru de bri satul Ponor străbătind kilome
gada sa“, „Grevişti“, „Tineri 108 pag. — 1,75 lei. Ed. î — Aşa; se imbufnă bătrinul că toată tri lungi pe timp de iarnă. Mai
mineri“, „Noul stăpin“ şi cele apoi. oamenii' din sat au închi
C.C.S. | treaba asta putea fi făcută de multă
* tAt * Intervenţii ale delegaţilor i vreme, dar tu eşti toi plecat...
din Australia şi Japonia. ?
28 pag. — 0,50 lei. Ed. $
C.C.S. }
* ic * Intervenţii ale delegaţilor !
din Spania şi Portugalia, ţ
33 pag. — 0,75 lei. Ed. t
C.C.S. »
LITERATURA ŞTIINŢIFICA \
MEDICINA *
IOAN CINCA Ontogeneza proce- j
selor nervoase fundamentale i
ale scoarţei cerebrale. T
184 pag.— 7,50 lei Ed. me-1
dicală. j,
VINTILA. V. M1HAILESCU Cor- 1
dul pulmonar cronic.
184 pag. 7,50 lei Ed. me
dicală. *t
“**•*'*••«0«•«•**¦*•*«H»•«•••»•*• •»•* •* f J
bre sau lumini, de împestriţare două schiţe satirice (singurele riat camere la particulari in sa Mohora şi Necşa Stana precum
de culori studiate sau întimplă- din expoziţie), intitulate „La tul lor pentru ca să aibă unde şi directorul şcolii Aurel Rădu-
toare. Iată, cţupă cum vorbeşte cuptor“ şi „De ce ?“ învăţa copiii lor. Nici camerele lescu. Pînă acum pe acest şan
şi cartea; de .impresii a expozi tier s-au prestat peste 3.200 ore
ţiei 'deschisă la Petroşani, din Din domeniul acuarelei se re astea nu s-au dovedit a fi mul de muncă voluntară evidenţiin-
marcă Eva Nagy cu pastelul
tre zecile de lucrări vizionate „Lilla“, lucrările „Cresc ca ciu ţumitoare şi atunci ţăranii din du-se tov. Andrei Calian, Pavel
pînă în prezent, în primul rind percile blocuri noi“, „Casa lui si®® sat in toamna anului trecut intr-o Juglea, Vulc Petru Sand şi Cio-
sînt amintite cele de grafică şi Avram Iancu" etc, iar Elena Bi-
anu cu schiţa „Pe malul apei“. adunare generală au votat con lea Ioan Chie. Lucrările conti
pictură ale lui Iosif Matyas, De asemenea, s-au remarcat
Iosif Tellman, Eva Nagy, Fodor Ai * struirea unei şcoli in satul lor nuă cu avint.
Kalman, Victor Szilvester, in pictură Geza Szilagy cu ta
Szlamke Adalbert. Care este bloul plin de viaţă intitulat „Sub prin autoimpuneri şi muncă vo ATANAS1E MEDARU
luntară.
corespondent
cheia, succesului lor ? Realita macara“ şi un autoportret su —**¦¦¦*«¦»**»«*»¦«¦*««*$««¦**«
tea ! Şi-n primul rind realitatea gestiv ; Apostol Mănciulescu cu
vieţii minerilor cu ce are ea mai un autoportret şi un peisaj de
iarnă, iar Valter Frigyes cu mai
specific, in trecut şi mai ales în multe lucrări de grafică şi pic w J Î & m’*J^7S*F v r ¦ L In ziua de 17 august a. c., in Sala festivă a şcolii m ediii
prezent. tură. «i? ¦'•îi
*¦„Decebal“-Deoa va avea loc tragerea la sorţi a soluţiilor (ta- $
In grafica lui Iosif Matyas în- Sculptura e mai sărac repre Pe ogoarele colectiviştilor din Ţejna raionul Alba, se munceşte de zor pentru asigurarea unei recolte bogate
tîlnim un stil deja format, vigu zentată în expoziţie. Sînt demne in anul ce urmează. * Ioanelor) prezentate de către concurenţii participanţi la con- t
ros şi dinamic, ca însăşi tema de atenţie busturile „Miner“ şi
tica abordată. Minerii săi din „Autoportret“ ale tînărului co IN CLIŞEU: Tractoristul Franci sc Szilagy de la S.M.T. Alba lulia efccluînd arături de vară. <; cursul „CROAZIERA PRIETEN IEI", organizai de revista X
litografiile şi linogravurile pre O¦¦v
î; „Veac Nou“. ..................!.' .v..’..v..v
r
_______________ ____ 1 ....... ............... ......
Organizaţia de parti salariaţi să încalce regulamentul de el se conduce după un principiu, din mai manifestă la unii muncitori. s-au produs prin staţionarea unui nu
ordine interioară. Apar dese întîrzieri păcate nu unicul. „Cine unge pe me Nici conducerea administraiivă nu măr însemnat de maşini în garaj,
Sil din plin la situarea autobazei I.R.T.A. ale autobuselor, la unii muncitori se canic are maşina gala la timp, cine care nu au fost folosite săptămîni în
Deva ca autobază care deţine în pre manifestă atitudine de chiulangeală nu, să mai odihnească în garaj“. Şi trebuie să stea pasivă faţă de astfel tregi şi a se lua măsurile cele mai
In centrul atenţiei comuniştilor de acestora este urmat în prezent de mulţi zent drapelul de autobază fruntaşă pe etc. Taxatori ca Dumitru Ochişor şi cînd te gîndeşti că acest lucru se pe de lucruri. Ea va trebui să trimită în corespunzătoare.
Ia autobaza LR.T.A. — Deva stă sar alţi şoferi. regiune. Iosif Todea nu se prezintă la timp în trece sub ochii biroului organizaţiei de laţa justiţiei pe cei care provoacă pa
cina antrenării tuturor muncitorilor la cursă, din care cauză maşina nu poa bază care se mulţumeşte de multe ori gube în avutul obştesc, fie direct, fie Fără îndoială că de. această stare de
o activitate susţinută pentru o cit mai Este semnificativ şi exemplul tînă In adunările ce se ţin, comuniştii te pleca pe traseu din lipsă de taxa să înregistreze doar deficienţele şi să din neglijenţă, deoarece, tolerînd pe lucruri se face vinovat şi comitetul sin
bună deservire a călătorilor cu auto rului Simion Almen, care, deşi puţin analizează cu regularitate felul cum tor sau datorită faptului că nu este lase lucrurile să se petreacă pe şi mai mai departe asemenea abateri înseam dical de întreprindere al LR.T.A.
buse şi a întreprinderilor cu autoca introdus în tainele meseriei, a întrecut se desfăşoară procesul de producţie, curată şi, în această stare, nu poate departe la fel, pînă la adunarea ge nă a face, voit, jocul duşmanului de (preşedinte tov, Romulus Alunteanu)
mioane I.R.T.A. pe mulţi conducători auto cu vechime combat cu toată tăria lipsurile ce se părăsi garajul. De asemenea, unii şo nerală, cînd socotesc cei din birou că clasă. care nu a sprijinit şi nu a îndrumat
şi multă experienţă. în transporturile manifestă, stabilesc măsuri concrete feri ca Tovic Crişan, Alexandru Kaş este prilejul să critice pe cei care se îndeajuns comitetul sindical de secţie
Ca urmare a măsurilor luate, a pres auto. Dovedindu-şi capacitatea şi vo mentle să ducă la îmbunătăţirea între ler şi Iosif Derji, cînd sînt trecuţi de fac vinovaţi de astfel de abateri. Deşi cunoaşte starea de lucruri de al autobazei I.R.T.A. Acest lucru a
tigiului de care se bucură acum or inţa, acest tînăr, deşi a lucrat pe o gii activităţi. pe un traseu pe altul care nu le con aici totuşi conducerea regională făcut ca aici să nu se ţină consfătu
ganizaţia de bază, un număr mare de maşină destul de veche, a întrejinut-o vine, declară că maşina este stricată. Rău este că nici conducerea admi I.R.T.A. dă un ajutor insuficient-auto irile de producţie, grupele sindicale să
muncitori au cerut şi au fost primiţi în bune condlţiuni reuşind astfel să-şi Rezultatele muncii lucrătorilor de Ia Pînă cînd se cercetează exactitatea nistrativă nu ia măsuri împotriva bazei Deva pentru o mai bună orga
în rîndnrile candidaţilor <fe partid. Din îndeplinească cu regularitate planul. autobaza LR.T.A. sînt totuşi umbrite celor declarate, maşina întîrzie creînd celor care provoacă acte de indisci nizare a muncii, pentru o mai bună ducă o activitate nesatisfăcătoare în
anul 1950 şi pînă în prezent la auto Drept recompensă i s-a încredinţat un de anumite lipsuri care cer o grabnică o seamă de nemulţumiri. plină. Oare cum se poate împăca tov. aprovizionare cu piese de schimb ne direcţia educării membrilor de sindi
baza LR.T.A. Deva au fost primiţi pes camion nou cu care şi-a luat angaja rezolvare. Ioan Popa, directorul autobazei, şi bi cesare reparării la timp a maşinilor. cat şi a mobilizării tuturor muncitori
te 30 de noi membri şi candidaţi de mentul să parcurgă 100.000 km., fără Goana după un cîştig cît mai mare roul organizaţiei de partid cînd unii Ce părere are conducerea regională
partid. reparaţie generală. Munca biroului organizaţiei de bază contribuie şi ea la deteriorarea maşini şoferi se întorc de pe şanliere cu di lor în întrecerea socialistă în scopul
de partid, cu toate rezultatele obţinute, lor, la scoaterea lor din uz, ia întîr ferite părţi componente ale maşinii 1 R.T.A. despre faptul că datorită lip obţinerii de cît mai însemnate reali
Organizaţia de bază se mîndreşle cu Echipele de mecanici, lăcătuşi, strun lasă încă mult de dorit. Secretarul zieri, Ia diferite greutăţi pentru călă rupte sau slăbite, cu şuruburi lipsă ? sei de piese, în ziua de 24 iulie se zări în procesul d“ producţie.
conducători auto fruntaşi ca Andronic gari etc., întreg personalul tehnic de organizaţiei de bază Adam Amos fo tori. Unii impegaţi de mişcare ca Asemenea cazuri s-au petrecut cu ma găseau în garaj 16 maşini auto? Oare
Grosu, Loghin Crişan, Zafei Bodea şi deservire se străduieşte necontenit să loseşte în munca sa metode care înde Traian Jic şi Cristea Gheorghe fac fa şinile conduse de şoferii Constantin faptul că autocamionul cu nr, 26.199 Lipsurile existente aici pot şi trebuie
alţii, care îşi îngrijesc maşinile, sînt facă reparaţii de bună calitate şi luptă părtează pe unii muncitori. Se întîmplă voritisme Ia urcarea călătorilor în au Dănculescu, Ioan Henţiu şi Ioan Gro- stă în garaj pentru reparaţie din 27 să fie lichidate în cel mai scurt timp.
punctuali, respectă graficul de trans permanent pentru ca maşinile să stea de multe ori ca secretarul organizaţiei tobuse, iar la plecarea din staţie unii za fără ca tovarăşii din conducerea ad- martie a.c., nu dovedeşte neglijenţă Acest lucru se va putea realiza însă
port şi depăşesc în permanenţă sarci cît mai puţin în garaj. Numai aşa se de bază să bruscheze oamenii, să lo taxatori şi şoferi urcă călători peste ministrativă să ia măsurile cuvenite. faţă de btinui mers al producţiei ? numai dacă membrii de partid de ta
nile de plan. Acelaşi lucru s-ar putea explică faptul că echipa condusă de vească pe cei tineri, ameninţă, strigă, cît se prevede în mod normal pe Cum poate fi calificat faptul că ma autobaza Deva îşi vor îmbunătăţii mun
spune şi despre conducătorui auto Matei Kaşler a reuşit să repare maşina persecutînd pe unii muncitori, avînd diagramă, ceea ce duce la supraîncăr Organizaţia de bază nu s-a stră şina cu nr. 50.757 a stat în garaj pes ca, îşi vor spori exigenţa, dacă ei in
Ioan Antal care înainte nu-şi îndepli nr. 50.757 Dv. cu zece zile înainte şi funcţia de şef al garajului. Cu toa carea autobuselor. Pe drum, unii con duit îndeajuns să imprime în rîndul te 10 zile pentru că îi lipseau un di primul rind nu vor mai tolera abale-
nea planul, nu-şi îngrijea maşina, dar de termen, iar maşina cu nr. te că organizaţia de bază cunoaşte ducători auto gonesc cu viteză mare conducătorilor auto grija faţă de avu nam, un acumulator şi două cau rile de la disciplină, oricît de mici ar
care, în urma ajutorului primit, a re 26.423 Dv. a fost reparată numai comportarea şi munca tov. Adam A- producînd accidente, stricăciuni la ma tul obştesc. De aceea, unii dintre ei ca ciucuri ? Se pune şi întrebarea : cui va fi ele.
uşit să devină fruntaş. cu piese recondiţionate socotito inu mos, iolerează* aceste lipsuri, nu ia şini etc. Aşa se petrec lucrurile de o- spre exemplu, Ioan Ţiplea s-a reîntors imputa conducerea I.R.T.A. cheltuielile
tilizabile. măsuri ceea ce face ca munca politică bicei cu autobusele ale căror conducă dintr-o cursă de la Tg. Jiu cu arcuri Organizaţia de bază de partid a
In continuă creştere este şi numărul în autobază să slăbească, să nu fie la tori auto sînt Ioan Bogolea, Gheorghe le maşinii rupte şi cu radiatorul reparaţiei la autocamionul nr. 26.460 autobazei LR.T.A. Deva a analizat a-
fruntaşilor, care îngrijindu-şi mai bine Organizaţia de bază şi conducerea Înălţimea sarcinilor puse de partid. Fodor şi Remus Bocănici, Viteza mare, spart. Cauza acestei stricăciuni nu este căruia i s-a spart motoru! datorită ceastă stare de lucruri şi a stabilit li
maşinile parcurg mii de kilometri fără administrativă s-au preocupat de sti îndeosebi pe drumuri mai accidentate faptului că a fost prost întreţinut ? nele măsuri, Ţinînd seama de com
a fi necesară vreo reparaţie. De curînd, mularea conducătorilor auto şi a me Datorită faptului că în ultimul timp (şoseaua Brad), duce la scoaterea din alta decit viteza excesiv de mare cu plexitatea problemelor, de importanţa
tovarăşilor Emeric Szekely, Iosif Cibi- canicilor fruntaşi. In adunările cu munca politică a slăbit, nu s-au luat uz înainte de termer, a maşinilor aşa Considerăm că trebuie cercetate şi lor, fiecare membru şi candidai de
an, Silvestru Szekely li s-au acordat toţi salariaţii, la panoul de onoare, la măsurile cele mai eficace pentru lichi cum s-a întîmplat cu maşina condusă care s-a parcurs acest drum. sancţionate <?u toată asprimea acele partid, fiecare muncitor, tehnician si
premii variind între 4.760 — 5.791 lei gazeta de perete, prin staţia de radio darea actelor de indisciplină, de ne de Alexandru Popa. cazuri de neglijentă in aprovizionarea inginer de aici va trebui să se consi
pentru că au paireţirş fără reparaţie amplificare fruntaşii au fost permanent glijenţă care au dus acolo incit unii In scopul întăririi disciplinei în rîn- cu piese de schimb a maşinilor cît şi dere mobilizat la lupta pentru înlătu
generală pînă Ia 174,855 km, Exemplul popularizaţi. Acest lucru a contribuit Indisciplină sî manifestă şl la unii dui conducăiorilor auto, organizaţia cazurile de scoatere din circulaţie a rarea lipsurilor semnalate, la lupta
mecanici ca Vaier Boldura care obişnu de partid trebuie să desfăşoare o sus unor maşini ca urmare a proastei lor pentru îmbunătăţirea calitativă a trans
ieşte să facă favoritisme în privinţa ţinută muncă politică, să demaşte pe întreţineri de către unii conducători porturilor de călători şi de mărfuri.
reparării maşinilor. In activitatea lui cei care distrug avutul obştesc, să com auto cum sînt Petru Gherman, Victor
bată cu toată tăria chiulangeaia, de Luca, Aure! Beta şi Pompiliu Caruţiu. CONSTANTIN DUMITRESCU
zinteresul, lipsa de răspundere ce se Instructor al Comitetului orăşenesc
Se impun? a se cerceta cite pagube
L.M.R, Deva
i
