Page 55 - 1958-08

Nr. 1139 ' 'DfflMün SWTALlSmLUl BXsmssassmsAssassxas Pagi 3

3maaamtms&iBam!UB3SBBBauwmattBnm •-Sw»W««!Kţes*"'*" ZÍLEI

»1 In editura politica
'5*.
upe ni mm a

e activitate F. ENGELS : ROLUL VIOLENŢEI Din cuprins amintim iufticolelel „Po­
IN ISTORIE litica de pe poziţii de forţă se în-

Lupeni (de la subredacţia german au fost păstrate Uh. ridicat la nivelul normelor de In lucrarea de faţă, Engels demon­ ‘toarce împotriva iniţiatorilor ei”. (Col
strează că factorul hotăritor .în isto­ Bantea); ,,3 ani de la încheierea Tra­
noastră voluntară). In august carnetul comunistului Petru tehnica securităţii. • rie nu este violenţa ci, dezvoltarea tatului de la Varşovia de prietenie, co­
1938, sub controlul unor spe­ Ciontoş şi în mintea celor ce In apropierea fabricii, în lo­
cialişti germani, la Lupeni s-a fuseseră de faţă. In anul 1948, cul unor magherniţe, s-au con­
terminat montajul fabricii de cind a fost naţionalizată „Vis­ struit 5 blocuri pentru locuin­ economică. Această lucrare dă posibi­ laborare şi asistenţă mutuală" (A. Bra-

mátase „Viscoza roniinească"¦ coza roniinească“ muncitori ţe, o creşă şi tui cămin de zi, litatea înţelegerii adevăratului rol al tu) ; „Liban— Dedesubturile unui corn
La 3 august 1938, dimineaţa, ca tov. Petra Ciontoş, Garol o cantină modernă, un dispen­ .
malógrele şi agregatele au fost Tura, Francisc Foldeşi, Iosif sar cu secţie medicală, stoma­
violenţei în istorie, a caracterului reac­ plot imperialist şi cauzele unpi./răs-'

pornite şi maşinile de filaj s-au Eiben, luliu Dânilă, Ludovic.. tologie şi raze ultra violete. ţionar al folosirii violenţei de către coaie populare" (D. Baboian); ifO noiiă'

pus in mişcare. Muncitorii şi Utto şi alţii, aii vegheat per­ După 1945 s-au calificat la lor] clasele exploatatoare şi a . funcţiei ce - etapă în colaborarea economică inter­
naţională soc.ialişlă" \(M. Dulea); „Im­
tehnicienii de diferite naţiona­ manent fabrica lor. Sindicatul ¦cui de muncă zeci de muncr
o îndeplineşte violenţa folosită de cla­
lităţi. aşteptau încordaţi ca să textil şi comuniştii au lansat ¦tori in diferite meserii. Tinerţi pasul economic a l S U .A .” (Gh. Ba-

vadă rezultatul celor 2 ani de o chemare în fabrică pentru cu dragoste de muncă au fost sele progresiste,.aceea de a. fi ,,instru­ dr.us) i „De la Republică la putere

mutică. Unul dintre specialiştii ca muncitorii să oină cu pro­ trimişi Ta şcoli de maiştri sau mentul cu ajutorul căruia mişcarea so­ ¦ personală" (A. Wurmser); precum şi

germani spunea : fabrica voas- puneri de îmbunătăţirea pro­ facultăţi legate de producţia cială îşi croieşte drum sfărtmînd for- materialele incluse la rubricile „Proble-

stră nu 'va putea merge mai cesului tehnologic. Propunerile fabricii. Din sutele de munci­ .f, ( . - T r •. rne ale mişcăr•i'5i . muynfcchit<o•r.evştiJ'.interna-
tori care au lucrat înainte pe
mult de 10 ani cind veţi fi ne­ meseriaşilor soseau zilnic. mele politice Increiheniie şi moaşte*,

voiţi să schimbaţi întreaga teh­ Montorii fabricii au devenit şantierul fabricii, astăzi la fa­ (Engels). ţionale". „Din lumea socialismului”,

nică, peptru că voi nu sinteţi primii inovatori. brică mai sînt numai 80. Mulţi 120 pag. 1?5 lei „Din lumea capitalismului”', „Privind

pregătiţi să păstraţi şi. să mî- Au trecut 20 de ani din au­ dintre ei, din simpli muncitori PROBLEME INTERNAŢIONALE. harta lumii” (C. Şiefănescu).

nuifi aceste agregate şi maşini. gust 1938 şi pînă astăzi. Ma­ au ajuns să ocupe astăzi func­

Erau putini comunişti prin­ şinile şi agregatele nu au fost ţii de mare răspundere. Răspunsuri la întrebările cititorilor nr. 6 112 pag. 1,50 lei

tre lucrători, dar cuvintele jig­ înlocuite după 10 ani şi MATEI S1LVIAN

nitoare au fost ţinute minte de nici după 20. Muncitorii şi teh­ Acţiunea filmului „Spionaj- contraspionaj“ se petrece in pe­
rioada agresiunii americane im, potriva Coreei de N ord' cind
către ei. Odată cu începerea nicienii nu numai că s-au dor

producţiei a început şi exploa­ vedit a fi pregătiţi să le con­ bandele contrarevoluţionare din China, sprijinite cu arme deco'-

tarea muncitorilor. Condiţiile ducă, dar au perfecţionat în­

de viaţă erau grele. Promisiu­ săşi maşinile. din schimb. Unii făceau verifi­ mandamentul militar american din insula Taivan, şi-au inten­
cările cu lampa de control, alţii sificai acţiunea de subminare a puterii populare.
nile direcţiunii în ce priveşte Astăzi, filatura Lupeni lu­ E dimineaţă. De pe platfor­ aranjau jeturile de apă, iar o cu descărcarea pe schimbul de
ma furnalului priveşti întreaga parte supravegheau prin feres­ la furnalul 1 era nemărginită In această atmosferă dramatică, filmul redă lupta eroică a
protecţia muncii in condiţiile crează după un plan de pro­ panoramă a uzinei „Victoria“ truici schimbarea treptată a pro­ agenţilor, şepurit^ţii populare pentru lichidarea spionilor şi di-
Călan. Peste tot oameni şi ma­ cesului de topire. A fost o mun­ pentru toţi oamenii lui Ion Mo­ versioniştilor gomindanişii.
vătămătoare se arătau a fi ducţie bine stabilit, realizin- şini, scrîşnete de macarale, me­ că încordată dar care într-un raru.
tale şi minereuri care se supun timp record a adus tuturor satis­ Străbătută de numeroase peripeţii., acţiunea noii realizări¦a
minciuni. du-şi planul a m l în medie cu unei voinţe unanime. Toate a- facţie. Seara, cind s-au făcut calcu­ studiourilor chineze, solicită iot timpul atenţia şi interesul spec­
cestea au o singură explicaţie; lele realizărilor se constată că tatorilor.
Cui îl place să muncească, să 102 la sută. Furnalul porneşte. întrebarea deşi a avut întrerupere In func­
oamenii se află în întrecere pen­ ţionare, schimbul maistrului Ion Filmul va rula la cinematograful „Filimon Sirbu" din De­
treacă la lucru nu să umble Actualmente produce mărfuri tru cit mai multă fontă şi de era însă dacă acest schimb va Moraru a elaborat în loc de 19 va între 18-20 august a.c. şi în continuare pe ecranele cinema­
cu cereri şi cu reclamaţii — noi. faţă de 1938, cum ar fi reuşi să recupereze timpul pier­ şarje cit era planul zilei, 23 de tografelor din regiune.
spunea directorul. — Propune­ celofibră, bureţi din viscoză, calitate. dut şi să-şi realizeze planul zi­ şarje. Cit priveşte calitatea fon­
rile muncitorilor pentru îmbu­ paie sintetice, sulf recuperat Şi totuşi, la furnalul tinere­ lei. Dar, Ion Moraru avea în­

nătăţirea condiţiilor de trai nu din gazele de sulf condensabi- tului ceva nu-i în regulă. Ne credere in oamenii săi. Toţi ro­
erau luate în seamă. Cind fo­ le de calitate superioară. In apropiem. De serviciu era schim­ iau pe lingă furnal ca nişte al­
chistul. Ludovic Uttó, azi direc­ locul barăcii, care acoperea ca­ bul maistrului Ion Moraru. în­ bine. In scurt timp s-a încărcat
torii! acestei fabrici, a propus zonele de aburi s-a înălţat o
să facă o clădire pentru cazú­ clădire modernă. S-a dezvol­ cepuse lucrul de vreo jumătate furnalul. Nesăţios, acesta a înce­ tei elaborată de acest schimb ea SiCCCSilltli
nele de aburi a fost scos afară tat secţia celofibră şi băile de de oră şi furnalul încă nu mer­ a fost pecetluită de laborator in
gea din plin. Se arseseră 3 guri put să mistuie în pintecele lui
din biroul direcţiunii. Cu toată filaj. Capacitatea de producţie de vînt. Punerea lor la punct peste 9.000 kg .minereu. Acum, carnetul de analize unde a scris: Zilele acestea sînt pentru mi­ minerii de aici au extras în afa­
exploatarea, producţia nu se a fabricii de sulfură de carbon era in atenţia tuturor oamenilor „Conform stasului“. nerii Petrii ei, zile de muncă tot ra planului peste 360 tone de
realiza decît in proporţie de 40 totul depindea de supravegherea mai rodnică. La frumoasele re­ cărbune. In fruntea întrecerii pe
la sută. a fost mărită cu sută la sută. întrebând pe oamenii din zultate obţinute in cinstea Zi­ mină se află şi de data aceasta
schimbul maistrului Ion Mora­ lei minerului, ei sînt hotărîţi tot minerii sectorului II, care
Aşa s-au scurs 6 ani de ex­ Sistemul de evacuare a gaze­ ru care sînt cauzele acestui suc­ au dat peste planul lunii august
ploatare şi mizerie. Cuvintele lor vătămătoare şi protecţia să adauge altele şi mai însem­ cu aproape 1.300 tone de cărbu­
ces toţi au răspuns la fel cu o ne mai mult. Acum, pe panoul
¦jignitoare spuse de specialistul muncii împotriva acizilor este îndreptăţită mîndrie în suflet: nate, demne de titlul de mină de onoare al minei, în dreptul
Se apropie 23 August“. numelor brigadierilor Gheorghe.
atentă a procesului de topire. AJ fruntaşă pe bazin. Michiev, Nicolae Cristea, Nico-
I. M. !ae Hambu şi luliu Borca, din
cest lucru îl făceau maistrul de In ultimele 4 zile lucrătoare, acest sector, sînt trecute depă­
şiri de pian cuprinse între 71
schimb Ion Moraru şi prim-fur- NOUTĂŢI TEHNICE şi 388 tone de cărbune.

nalistul Ilie Filip. Ceilalţi pre­ Cu avînt sporit se lucrează şi
în sectorul I al minei-.
găteau platforma pentru descăr­ Prima cale ferată cu şină continuă pe reţeaua C.F.R.
Din abatajele conduse de Pe-
care ce normal trebuia făcută la Pe linia Bucureşti-Urziceni între staţiile Moldoveni-Armăşeşti pe o lun­ ter Victor şi Vasile Beraru, se
gime de 5.370 m. s-a realizat pentru experimentare prima cale ferată cu şină extrag zilnic cu 25 pînă la 48 .
ora 8,30. La mjloc mai erau 30 continuă formala din cupoane de şini, sudate cap la cap. Lucrdrea' a fost e- tone de cărbune în-afara planu­
xecutată în colaborare cu un grup de tehnicieni cehoslovaci încă în* anul lui. Trebuie evidenţiate de ase­
de minute şi maistrul de schimb 1957. După un an de la experimentare s-a ajuns la concluzia că prin apli­ menea eforturile minerilor..din
carea acestui procedeu se reduc cheltuielile de întreţinere a liniilor cu 35 la sectorul IV al minei.
nu pomenise încă nimic de des­ sută. In curînd acest procedeu va ti extins şi pe alte linii de cale ferată din
tara noastră.
cărcare. Pe feţele oamenilor se
Folosirea ultrasunetelor în controlul pieselor
putea citi regretul că au rămas

in urmă cu planul. Dar, o nouă

verificare şi vocea maistrului se

făcu auzită pe întreaga platfor­

mă : la posturi...descărcăm. Siguranţa transporturilor de pers oane şi de mărfuri pe căile ferate, ne­ Minerii acestui sector, in frun­
După toate pregătirile şuvoiul
cesită o verificare minuţioasă' a pieselor ce compun locomotivele gi vagoa­ tea cărora se află comuniştii, ob­

De curirid a intrat în funcţiune pe lingă puţul IN FOTO : echipa maistrului Wiliam Potot- de fontă incandescenţă îşi făcu nele. Irngeneral la aceste piese (roţi, biele etc.) nu pot fi văzute defecţiunile ţin succese însemnate. Bunăoa­
„7 Noiembrie“ al minei Vulcan, o maşină sovie­ schi ţâcind ultima revizie înainte de punerea in loc prin jgheab spre platforma cu ochiul liber şi nici cu lupa. Astăzi delectarea acestor defecte se tace foar­ ră, în luna aceasta din abataje­
tică de extracţie de tip M.K.N.Z. funcţiune a maşinii. propriu zisă. Era prima- descăr­ te uşor şi rapid prin ultrasunete şi cu ajutorul unui aparat numit defectoscop le conduse de Crainic Parnlil,
care a schimbului din ziua res­ ultrasonic. Un asemenea aparat a .fost pus în funcţiune şi la atelierele C.F.R. loan Alexe, Aurel Cepălău şi a p ­
pectivă. Simeria. Cu ajutorul lui se fac verificări la locomotive şi vagoane. In pre­ ţii, au fost extrase peste plan 62 •
zent inginerii şi tehnicienii de aici studiază folosirea acestui aparat şi în pînă la 215 tone cărbune m'ai
Au urmat apoi altele şi altele. alte scopuri ca : controlul pieselor suda te, a ţevilor, a pieselor asamblate mult.
Bucuria că ajunsese din urmă prin presare ele.

VsAAAAA/VVVVVVV•'VW'/WW'VWW yVVVV-ZWVWWWVVVV'A.

menea au fost depăşite lună de nă fruntaşă“ pe combinat. cat prin lipsa de grijă faţă de telor, depăşind totodată cheltuie­

lună, vîrîul fiind atins în iulie: Toate aceste realizări au fost crearea condiţiilor tehnico-orga- lile de extracţie. Că posibilităţi

31,3 la sută.'In urma acestor re­ posibile datorită măsurilor luate nizatorice necesare. există, o dovedesc rezultatele

zultate, colectivul sectorului II de conducerile combinatului, ex­ Nu toate exploatările s-au în­ din luna iunie, lună în care s-a
Uricani s-a clasat in fruntea în­ ploatărilor, sectoarelor, sprijinu­ cadrat în normele de consum ajuns la o productivitate de o
trecerii pentru distincţia „Cas­ lui Comitetului raional de partid, specific la materialele de bază tonă pe post.
organizaţiilor de partid şi sin­ la energie. La multe exploatări, Pentru ca lipsurile existente să
ca de aur a tehnicianului“.
A doua etapă a întrecerii so­ mente, se constată că majorita­ iniţiată întrecerea pentru titlul însemnate succese au fost ob­
cialiste din cadrul exploatărilor tea exploatărilor le-au îndepli­ de cel mal bun sector minier sau ţinute şi de sectoarele IV Lo­ dicale, elanului creator al masei cheltuielile de secţie au fost de­ lie cît mai grabnic remediate,

miniere şi între exploatările Văii nit. Avîntul întrecerii socialiste de investiţii, tii/.il retribuit pu dis­ nea,I Petrila, III Aninoasa, III de mineri. Rezultatele au dove­ păşite din cauza calităţii neco- este necesar ca conducerile ex­

Jiului, a luat sfîrşit. Bogată în in producţie, a făcut ca pînă tincţia „Casca de aur a tehni­ şi IV Vulcan, I A, II şi IV B dit pe deplin caracterul mobili­ respunzătonre a cărbunelui brut. ploatărilor, organele de partid şi

realizări şi învăţăminte, perioa­ la 1 august să fie extrase peste cianului“ şi o recompensă mate­ Lupeni, I Uricani, care a.u: con­ zator al obiectivelor Conferin­ Problema ridicării calificării sindicale, să mobilizeze colecti­

da mai-iulie a consemnat matu­ plan 73.000 tone cărbune, iar rială corespunzătoare cu reali­ tribuit mult la obţinerea celor ţei raionale de partid : 10-11.000 muncitorilor mineri este încă a- vele de mineri pentru îndeplini­

rizarea colectivelor de mineri, productivitatea planificată pe zările obţinute. tone cărbune peste planul’fiecă­ cută la unele exploatări. Acelaşi rea planului la toţi indicii, ii­

sudarea lor, creşterea nivelului combinat să fie depăşită în luni­ peste 70.000 tone cărbune peste rei luni, 0,880- tone pe post, pro­ lucru se poate spune despre res­ lor turile vor trebui îndreptate

de cunoştinţe şi profesional. le mai şi iunie cu 2,9 la sută. Faptul că această distincţie plan. ductivitate medie anuală ţie pectarea normelor de tehnica spre ridicarea tuturor grupelor la
a avut un rol deosebit in inten­ Realizări de seamă s-au ob­
Pentru a traduce în viaţă o- Cercetind rezultatele muncii sificarea activităţii cadrelor teh­ combinat. securităţii, disciplina in muncă, nivelul celor fruntaşe, spre ridi­
nice spre îndeplinirea plenului ţinut şi in direcţia reducerii pre­
biectivele stabilite de Conferin­ desfăşurate în cinstea marilor la toţi indicii, o dovedeşte în­ ţului de cost al cărbunelui. Ast­ îmbunătăţirea condiţiilor de buna organizare a procesului de carea întrecerii socialiste la ni­
fel, în primul semestru al anu­
ţa raională de partid din decem­ sărbători din august, se consta­ deplinirea de călre toate sectoa­ lui au fost realizate economii de muncă şi viaţă a minerilor şi-a producţie. velul sarcinilor de creştere a
rele a planului de producţie pe aproape opt milioane lei, lucru
brie anul trecut, organele de tă că exploatările Uricani, Pe* luna iunie, şi răniinerea în urmă ce demonstrează că stabilizarea spus şi ea cuvîntul. Munca in­ O activitate sub posibilităţile productivităţii muncii şi reducerii
doar a sectoarelor IV Petrila cadrelor de mineri in Valea Jiu­
partid, sindicale şi Ü.T.M. din trila şi Lonea în special, au ob­ şi I Vulcan în iulie ; aceasta in lui şi deci creşterea calificării ginerilor şi tehnicienilor, îmbu­ eleate au desfăşurat colectivele preţului de cost.
timp ce luna mai s-a încheiat cu lor, începe să dea roade. nătăţită radical faţă de perioa­ exploatărilor Lupeni, Aninoasa, Schimburile de experienţă,
cadrul exploatărilor, au desfă­ ţinut succese de seamă. Titlul de
şurat o muncă susţinută în ve­ exploatare fruntaşă pe combinat rămînerea în urmă a 9 sectoa­ O contribuţie însemnată la dele precedente, preocuparea lor Vulcan, care au depăşit preţul consfătuirile de producţie, vor
re. Din prezentarea făcută se îndeplinirea sarcinilor şi anga­
derea respectării angajamente­ a revenit colectivului minei Pe- exclud sectoarele: minei Lupeni, jamentelor, a adus-o colectivele pentru realizările grupelor, pen­ de cost la producţia brută, pre- trebui să popularizeze şi să. exJ-
dintre care in iulie doar sectoa­ preparaţi.ilor şi uzinelor din ca­ tru creşterea productivităţii ; paraţia Lupeni, O.C.M.M. Dacă
lor, a. ducerii la bun sfîrşit a trila, pentru depăşirea planului rele I A şi IV B: şi-au realizat drul Combinatului carbonifer al tindă iniţiativele preţioase izvo-
planul. Văii Jiului, aprovizionând ex­
sarcinilor de creşterea produc­ de producţie în perioada rnai-iu- ploatările cu piese de schimb muncii şi reducerea preţului de colectivul exploatării Lupeni a rîte în sinul masei de mineri.
Sectoarele cu cele mai bune şi curent electric in cantităţi su­
ţiei, productivităţii muncii şi re­ - lie cu 2,5 la sută, a productivită­ cost, a avut un mare roi în an­ început cu luna aprilie să-şi în­ De asemenea, va trebui ;acordată

ducerea preţului de cost. trenarea colectivelor sectoarelor deplinească plănui, să obţină in o mai mare atenţie extinderii ini­

ţii planificate în perioada mai-iu- la întrecerea pentru cele mai iunie indici inimoşi în creşterea ţiativei minerilor din Aninoasa,
In frunte cu comuniştii, mun­ nie cu 9,4 la sută şi reducerea
citorii mineri au desfăşurat o ac­ bune rezultate. Iji mare ;parţei a productivităţii şi reducerea pre­ respectării normelor de- tehnica,
tivitate neobosită pentru a în-
tîmpina marile sărbători din au­ preţului de cost în aceeaşi perioa­ fost lichidată fluctuaţia cadrelor ţului de cost, scapă în luna iu­ securităţii, a consumurilor spe­
gust cu succese cît mai mari. dă cu 4,33 la sută. Datorită a-
cestor rezultate, pe lingă „Dra­ de.mineri, lucru ce a dus la Îm­ lie irînele din mină, rămînînd cifice, îmbunătăţirii calităţii-căr­
pelul roşu de exploatare frun­
bunătăţirea nivelului de activita­ ; dator din planul lunar cu peste bunelui, calificării minerilor.

* taşă“, colectivul minei Petrila rezultate au reuşit să atingă o- ficiente, primind in bune condiţi- te a acestora. 13.000 tone cărbune cocsificabil. *
Răspunzînd chemării la între­ a primit suma de 38.000 lei pen­ biectivele luate prin angajamen­ uni cărbunele extras de acestea. Evident, realizările mineriloF
Ar fi însă greşit să se creadă După ce in iunie sectoarele mi­
Văii Jiului sînt mult mai mari
te, datorită faptului că s-a mun­ Preparaţiile şi uzinele s-au în­ că în perioada mai-iulie nu s-au nei au reuşit în totalitate să-şi
cere lansată de colectivul mi­ tru premierea celor mai buni cit intens pentru activizarea tu­ cadrat şi ele in avîntul general, decît lipsurile semnalate. Modul
nei Lupeni, muncitorii, tehnici­ mineri. tăcut simţite şi unele lipsuri. îndeplinească olanul, in iulie
in care s-a desfăşurat această
Exploatările Văii Jiului dispun doar două şi-au dus la îndepli­
enii şi inginerii exploatărilor Deşi exploatarea Uricani a ob­ turor grupelor. La sectorul ÎI U- au depus eforturi pentru ca an­ etapă a întrecerii socialiste a
Văii Jiului s-au angajat ca pînă ţinut rezultate mai frumoase, a ricani, de pildă, în perioada mai- gajamentele să fie îndeplinite şi de mari rezerve interne, a că­ nire sarcinile. Aceste lapte.de,- dovedit-o cu prisosinţă. Acest

la 23 August să dea peste plan fost exclusă din întrecerea pen­ iulie n-au existat decît 2 grupe depăşite. In fruntea întrecerii ror descoperire şi folosire ar li notă că inginerii şi tehnicienii lucru însă nu trebuie să ducă

70.000 tone cărbune, să realize­ tru titlul de exploatare fruntaşa la pian, restul fiind cu planul s-a situat colectivul U.R.U.M. dus la realizări şi mai frumoa­ exploatării n-au acordat atenţia la neglijarea deficienţelor* 'care

ze o productivitate de 0,857 to­ pe bazin, din cauza nerespectă- depăşit. Acest lucru a contribuit Petroşani, care prin depăşirea se. cuvenită problemelor de produc­ încă persistă. Cir condiţia sporK
ne pe post pe combinat şi să re­ rii normelor de tehnica securi­ planului producţiei globale cu
ducă simţitor preţul de cost. tăţii. în mare măsură la realizarea ce­ 27,85 la sută şi reducerea pre­ Datorită preocupării insuîi: ; ţie. rii eforturilor, ei, minerii,-le pot
lor 5.619 tone cărbune peste pre­
Urmărind modul în care au Pentru stimularea activităţii vederi, în perioada întrecerii. ţului de cost cu 5,97 la sută, a ciente din partea conduc,.!.!lor u- Activitate economică sub po­ înlătura, pot crea condiţiile în­
fost realizate aceste angaja­ tehnicienilor şi inginerilor a fost Randamentele planificate de ase­ cîştigat „Drapelul roşu de uzi­
nor sectoare, un număr destul sibilităţi a desfăşurat şi exploa­ făptuirii în anul care vine a lo­
zincii „Postul şi tona -de căr­
de mare de brigăzi nu şi-au în­ tarea Aninoasa, nercalizîndu-şi

deplinit planul, — lucru expli­ sarcina de creştere a randamen­ bune“. --