Page 58 - 1958-08

Pag. 2
U n frig id e r p e n tru
păstrarea hainelor
In acest irigorifer nu se păs­
trează produse alimentare uşor
alterabile, ci îmbrăcăminte obiş­
nuită de iarnă, blănuri de ani­
male sălbatice, pielicele cara-
cul... Acest frigider neobişnuit
se află la Moscova pe strada
Puşkîn.
Din sovhozurile crescătoare
de animale pentru blănuri şi de
la gospodăriile vînătoreşti aici
se aduc zilnic piei de animale,
iar mulţi locuitori ai Moscovei
îşi aduc pentru păstrare hainele
de blană, paltoanele de iarnă şi
alte lucruri.
Clădirea înaltă cu 9 etaje a
frigiderului are ferestre mari la
parter şi la ultimul etaj. La
parter se recepţionează lucruri­
le aduse spre păstrare, iar la
ultimul etaj se efectuează sorta­
rea lor. Restul încăperilor îl o-
cupă compartimentele frigorife-
re. Pe nici una din ţevile frigi­
derului nu se vede vreun strat
de gheaţă. Prin ţevi circulă so­
O colecţie de cărţi rare
Biblioteca din Lvoo a Academiei de
Ştiinţe a R.S.S, Ucrainene a achizi­
ţionai o ediţie rară a unei cărţi, în
care sînt publicate scrisorile lui Ameas
Syloius Piccolomini. Carlecu, care cuprin­
de 400 de'’scrisori ale remarcabilului umţt- unde în 1574 a tipărit vestita sa lu­
nist italian, a fost editată în limba latină crare „Apostolul”. In fondurile biblio­
la Milano, în anul 1473 (prima carte
tipărită —¦¦ „Cartea ŞibijMas" — da­
tează din anul 144,$). —•
In forului Bibliotecii din Lvov se
păstrează peste 100.000 de cărţi rare,
tipărite în cele mai diverse timpuri,'»în
multe limbi ale lumii. Un număr de
10.000 dintre acestea aparţin unor au­
tori slavi. Astfel, în această colecţie
se păstrează untfl din cele patru e-
'xemplare ale „Triodului în culori", ti­
pării in anul 1493 la Cracovia. A-
ceasta este prima ediţie slavă tipărită
în două culori — negru şi roşu. —
In zilele noastre, cînd industria po­
ligrafică a atins un nivel alît de înalt,
ar fi greu de apreciat la justa lor
valoare eforturile titanice depuse de
pionierii tiparului. La Biblioteca din
Lvoo este expusă prima carte tipă­
PSyi: •ywwüSHt
Vedere generală a electroc entralei din Pilichowice de lin­
gă Jelenia Gora (R. P. Polonă).
FOTBALUL ŞI PSIHOLOGIA
Recent, una din editurile din
Moscova a socs de sub tipar vo­
lumul „Analiza psihologică a
jocului de fotbal“. Datele cu­
prinse in această lucrare pre­
zintă, fără îndoială, un mare
interes.
Autorul lucrării a stabilit că
la fiecare meci de fotbal jucătorii
pierd din greutate, în medie cîte
2 kg. Acelaşi lucru se întâmplă
şi cu portarii, deşi aceştia nu a-
leargă aproape deloc pe teren.
De ce ? Se pare c.ă portarii trec
printr-o stare de încordare emo­
ţională şi de agitaţie intensă,
ceea ce de asemenea provoacă
scăderea greutăţii.
Cel mai mare efort fizic îl
depun mijlocaşii şi .atacanţii,
fiecăruia dintre ei (la meciurile
internaţionale) <reyenindu-lp 'pî­
nă la 60 de trimiteri de minge
intr-un joc. Totodată ei parcurg
pînă la IA-17 im -
Pe baza analizei a 175 de me­
ciuri (jumătate din numărul lor
luţii de sare de bucătărie şi de
sodă, precum şi gaz amoniac.
In răcitorul de aer amoniacul
„spală“ soluţia de sare aspi-
rînd căldura prin evaporarea sa.
Aerul uscat şi răcit este refulat
în săli. In compartimentele fri-
goriferului se menţine în per­
manenţă o temperatură joasă
de minus 5 grade. Moliile nu
rezistă la un asemenea frig.
Prin pereţii groşi de un me­
tru, fără ferestre ai sălilor unde
se păstrează blănurile pentru
industrie şi comerţ, nu pătrun­
de lumina zilei. Blănurile de
vulpi obişnuite şi vulpi albas­
tre, de samur sînt bi-ne ferite de
molii şi de razele soarelui.
Jumătate din clădire, şase
săli mari — sînt rezervate pen­
tru păstrarea hainelor locuitori­
lor Moscovei. De-a lungul pere­
ţilor atîrnă intr-o ordine per­
fectă mii de blănuri, paltoane,
gulere, şaluri.
rită a cunoscutului tipograf rus Ivan
Fiodorov. Acest tipograf, prigonit de
reacţiune la Moscova, a organizat la
Lvoo prima tipografie din Ucraina,
tecii se păstrează şase publicaţii ale
lui luan Fiodorov.
La biblioteca Universităţii din Lvov
se păstrează manuscrisul vechi, în lim­
ba slavonă, al cărţii „Apostolul”. A-
c-eastă carie voluminoasă, cînlârind
cîteva kilograme, a fost scrisă pe per­
gament în 1540. Ea cuprinde 472 de
pagini cu vinieie în culori la începu­
tul şi la mijlocul textului. Aici se păs­ 10.000 locuinţe, a căror construcţie a
trează de asemenea Biblia de ta Os-
trog, vestită în toată lumea, tipărită
de Ivan Fiodorov în anul 1581. La
tipărirea acestei cărţi Ivan Fiodorov a
lucrai cîţiva ani. Ea reprezintă un mo­
del al culturii tipografice din vremea
aceea.
La Biblioteca din Lvoo se păstrea­
ză numeroase alte cărţi vechi tipărite
în limbile slavonă, poloneză, franceză,
elină şi în alte limbi.
fiind internaţionale) autorul de­
monstrează că mingea este lo­
vită cel mai mult în primele 15
minute şi in ultimele 10 minu­
te ale jocului.
Autorul lucrării subliniază că
încordarea creşte deosebit de
mult mai ales în ultimele minu­
te ale meciului, cînd o echipă
caută să-şi consolideze succe­
sul, iar cealaltă să-şi ia re­
vanşa.
Analiza mtUnirilor internaţio­
nale arată că echipele de înaltă
clasă folosesc timpul meciului
mult mai raţional decit echipele
mai slabe şi aplică cu mult mai
mult succes în joc elementul
psihologic. Autorul subliniază
că fotbalul nu este numai un
duel al forţei, al tehnicii şi mâ-
estriei fotbalistice. El reprezintă
45 de minute de intensă încor­
dare mora-lă şi psihică, din care
cauză rezultatele finale ale jo­
cului depind în mare măsură de
calităţile jucătorilor.
MUZEUL ARCTICEI
Muzeul Arcticei s-a îmbogăţit
cu o serie de noi exponate. Fa­
milia defunctului acad. Otto
Srnidt (1891-1956) a predat mu­
zeului o serie de materiale şi
documente legate de activitatea
acestui remarcabil savant şi
cercetător polar sovietic. Prin­
tre altele prezintă interes scri­
soarea adresată de el membri­
lor expediţiei din Parriir. Un
grup de alpinişti al. acestei ex­
pediţii, condus de Srnidt, a des­
coperit pe atunci una din tre-
călorile gheţarului Fodcenko —
cel mai mare din lume. Printre
obiectele dăruite muzeului se a-
flă o scurtă a lui Srnidt, cara­
bina sa de vînătoare şi alte lu­
cruri pe care le-a luat cu el în
zborul spre polul nord .
Cîteva exponate noi sînt con­
sacrate expediţiei sovietice pe
spărgătorul de ghiaţă „Krasin“,
...în anul 1957 numărul abonaţilor
radio din R. P. Ungară a sporit cu
145.000. In prezent, în Ungaria func­
ţionează două milioane aparate de ra­
dio recepţie. In cursul primelor trei
trimestre ale anului trecut la dispo­
ziţia oamenilor muncii din R. P. Un­
gară au fost puse 26.000 locuinţe noi,
iar anul acesta- vor fi terminate alte
început în 1057.
...în R. P. Albania trăiesc mulţi
oameni care au depăşii vîrsta de i00
ani. La fiecare 10.000 de locuitori re­ practicii făcute acolo pentru redactarea
vin cîte cinci persoane a căror vîrstă
trece de 100 ani.
...primele trei studente de la facul­ care decolează vertical. Cea de a treia
tatea de aeronautică a Institutului Po­ dintre studente va rămîne ta institut
litehnic din Dresda şi-au terminat slu- ca asistentă.
diile. Una din ele este în prezent a-
sistenţă la catedra de construcţii de
avioane. Cea de a doua urmează să
Micuţa Tania a început
să vorbească...
O fetiţă cu.obrajii rumeni stătea lin-,
gă uşa de la intrarea unei mici ca­
se. Arătînd cu inînuţa cînd spre o
tîiiâră femeie, cînd spre un tînăr
bărbat care o priveau îngrijoraţi co­
pilul repeta cu o voce guturală:
„Mama; tata".
Pentru ce aceste cuvinte aţii de
obişnuite i-au făcut să ptîngă. pe
părinţii micuţei ?
Nu sînt decit şase luni de cînd
ei a\l adus-o la grădiniţa de copii
surdo-muţi. Pe atunci Tania nu pit>
iea nici să pronunţe, nici să înţe­
leagă un singur cuvînt. Părinţii ei,
disperaţi, erau convinşi că copilul
lor va fi nenorocit toată viaţa din
cauza infirmităţii sale, care li se
părea tui zid ce o despărţea de
restul lumii. Cînd au venit însă s-o
ia în vacanţă, fetiţa ieşise din mu­
tismul ei şi ştia deja• să articuleze
cîteva cuvinte,
Internate’e
Copiii surdo muţi locuiesc in ge­
neral în internate speciale, întreţinu­
te pe cheltuiala stalului, unde îşi în­
suşesc programul de învăfămînl al
şcolilor medii şi se familiarizează cu
o anumită meserie. Dar în afară de
programul învăţămuitului mediu, li
DRUMUL SOCIALISMULUI
întreprinsă în anul 1928 pentru
salvarea echipajului dirijabilului
„Italia“. La muzeu a fost expu­
să o hartă autentică pe care că­
pitanul C. P. Egghi a însem­
nat personal cursa vasului
„Krasin“, un sextant — gonio-
metru al spărgătorului de ghia­
ţă, o bucată din învelişul diri­
jabilului cu care U. Nobile şi
însoţitorii lui au zburat spre
polul nord.
Este expus pentru prima dată
balonul care a fost instalat de
expediţia condusă de R. Amund-
sen la capul Celiuskin. Printre
exponate se află de asemenea
un sabot din lemn al acestui
vestit explorator, medalii bătute
în cinstea expediţiei sate la po­
lul sud şi călătoriei pe yachtul
„Gjoa“ efectuată între anii
1903-1906.
lucreze la uzina de avioane, din Dres­
da. Ea a lucrat şi pînă acum la a-
ceastă uzină, mai ales cu prilejul
diplomei în vederea- examenului de
stat. Această lucrare se referă la un
nou tip de avion, numit „coleopter“,
...recent la Viena a fost terminată
una dintre cele mai mari hale pentru
expoziţii din Europa, avînd o lungime
de 325 metri. Noua hală a fost inau­
gurată tuna trecută cu prilejul deschiderii
unei expoziţii internaţionale de automo­
bile.
...durata medie a vieţii romanilor
era de aproximativ 33 de ani. In se­
colul al XiX-tea, vîrsta medie atinsă
de oameni a crescut la 45 de ani,
iar în prezent la 58-63 ani pentru băr­
baţi şi la 61-65 ani pentru femei.
Longevitatea omului continuă să
crească odată cu îmbunătăţirea condi­
ţiilor de trai şi de muncă.
...înainte de folosirea vaccinului an-
tivariolic, în Europa mureau de va­
riolă anual aproximativ 400.000 de
persoane. In prezent această boală nu
mai constituie nici un pericol în ţă­
rile în care s-a introdus obligativita­
tea vaccinului antivarioiic.
...la Luşan, cunoscuta localitate cli­
materică din China Centrală, un ar­
bore din specia „ginkgo biloba“ (ar­
bore cu păr de femeie), avînd o vîrstă
de peste o mie de ani, în urma în­
grijirii deosebite ce i s-a cbt a lăsat
ramuri noi în cursul acestei primă­
veri. Acest arbore se află în faţa tem­
plului „Dragonului galben“ şi este
cunoscut ca unul din cei trei „arbori
de preţ“ de la Luşan, ceilalţi fiind
doi pini foarte vechi. „Arborele cu
Bin lumea cela
se predau şi lecţii speciale : ei în­
vaţă limbajul oral, digital şi mimic.
In plus ei urmează cursuri profesio­
nale. De aceea copiii surdo-muţi au
nevoie de 12 ani pentru asimilarea
programului analitic al şcolilor de 7
ani. După aceea ei sint liberi să-şi
aleagă o carieră; se pot angaja
într-o întreprindere oarecare, sau îşi
pot continua studiile. -y
Surdo-muţi angajaţi în
întreprinderi
O precizare: surdo-muţii nu sint
obligaţi să lucreze la o întreprindere
specială. Ei pol lucra în orice între­
prindere, se pot specializa în diferite
profesiuni. Administraţia întreprinde­
rii respective plăteşte pe „traducă­
torii sUrdo-muţilor, care îi ajută în
timpul muncii ca şi în viaţa de toa­
te zilele. Dacă veţi răsfoi revista ilus- socic-lqfi care grupează în mod prac­
irată lunară „Viaţa surzilor" veţi
găsi numeroase pagini consacrate
surzilor care lucrează in diferiie în­
treprinderi, veţi vedea aici portretele
a numeroşi muncitori fruntaşi şi ino­
vatori.
Numai in R.S.F.S.R., penlru me­
ritele lor în muncă, peste 6.000 de
surzi şi surdo-muţi au fost deco­
raţi cu ordine şi medalii. Privire ei
r-Q»<41*•I** ••• •fl*if* I
B10 ani de ia crearea?
bibliotecii universitare \
\
din Praga
Biblioteca universitară din j
Praga, cea mai veche din Ce- ţ
koslovacia, aniversează anul ţ
acesta 610 ani de existenţă. ?
Biblioteca a fost creată in a- j
celaşi timp cu Universitatea >
Karolinâ din Praga, in anul j
1348. Depozitele, sălile de lec-1
tură şi cabinetele de studia j
ale bibliotecii ocupă o supra- j
faţă de 43.000 metri pătraţi. »
Biblioieca universitară clin *
Praga colaborează cu biblio- ţ
teci din 31 de ţări. Astfel, de i
exemplu, in aursul anului tre- •
cut ea a achiziţionat un mare ţ
număr de cărţi din Uniunea j ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦o
Sovietică, S.U.A., R. D. Ger- j
mană, Franţa şi Polonia. P e ,
Ungă aceasta biblioteca uni- i
versitară din Praga a stabilit;
contacte cu biblioteci din 75 i
de ţări. *
*¦» *• •*0 •'*-*
păr de femeie“ a fost plantat în tim­ de 300 de m.
pul dinastiei Tzin. El are o înălţime
de 33 metri.
...colectivul uzinei de automobile din
Cienciun a terminat construirea pri­
mului autocamion basculant fabricat
în R. P. Chineză. Noul autocamion,
care are o capacitate de încărcare de
3,5 tone, a dat rezultate bune la ro­
daj. In prezent se pune la punct pro­
ducţia în serie a noului autovehicul
chinez.
...într-o clinică neurologică din R.
Cehoslovacă se găseşte un pacient care
a elaborat 16 limbi artificiale, fiecare
cu o gramatică complectă. Unele limbi
create de el cuprind cîte Hi.000 de cu­
vinte. Acest pasionat at limbilor noi
a şi tradus o parte din biblie într-una
din limbile născocite de el. De altfel
el vorbeşte aproape toate limbile eu­
ropene, precum şi japoneza.
Noi tipuri de mătase artificială
Oamenii de ştiinfă de la Insti­
tutul de chimie aplicată din
Cianciun, de pe Ungă Acade­
mia de Ştiinţe a R. P. Chineze
au reuşit recent să obţină mă­
tase artificială din stuf care
este cu 50% mai ieftină decit
mătasea artificială obţinută din
alte materiale. In curind produc­
ţia mătăsii din stuf va fi intro­
dusă pe scară largă. In acelaşi
timp se întrebuinţează noi ma­
terii prime pentru fabricarea mă­
tăsii artificiale.
de N. MIL1TS1NA
se află şi :un Erou al Muncii So­
cialiste. !Surdo-muţii se bucură de
aceleaşi drepturi de salarizare ca
şi ceilalţi muncitori. Noua lege a
pensiilor le acordă in plus importan­
te privilegii : cu condiţia să aibă
un anumit şlagiu în muncă, surdo­
muţii, chiar cei care continuă să
lucreze, primesc pensii de invaliditate.
Cîteva cuvinte în legătură cu
studiile. După ce au absolvit şcoa­
la medie, surdo-muţii îşi pot conti­
nua studiile nu numai in şcolile
speciale, ci şi în şcoli tehnice şi
instituie obişnuite.
Ei se familiarizează cu toaie ra­
murile tehnicii moderne. De pildă, in­
ginerul Vasili Poiiliarpov a partici­
pat la elaborarea proiectelor şi la
construirea unor uzine în China.
O piesă de MoJiere
interpretată de surdo­
muţi
In toate republicile unionale există
tic pe toţi surdQ-muţii. Ei plătesc
cotizaţii foarte mici: 1,5']a din sala­
riul lunar pe an.
Nr. 1140
¦ Institutul pentru sănătatea poporului din cartierul Vyso-
t cany-Praga. ¦¦¦ ¦¦¦«•¦¦•¦¦¦¦¦¦¦¦«o* »»O««.?
c.
I de pretutindeni
O nouă metodă de lume. Rezerva probabilă este de
prospectare a m inereurilor 200.000. 000 tone cu 53 la sută,
Institutul geologic suedez a pus la 400.000.000 cu 56 la sută şi 2-3 mili­
punct o metodă nouă de prospectare oane tone cu 45 la sută fier. Zăcărriin-
a minereurilor folosind unde radiofo­ tul se extinde pe o distanţă de 38
nice cu lungimi de 80 de m. Noul de km. şi o lăţime de 3-4 km. cu o
procedeu poale detecta localizarea ză­ grosime ce atinge 20 de m.
cămintelor clasate pînă la adîncitnea
In Arctica
Rezerve de minereuri Marile resurse minerale ale 'Arcti­
pe glob cei sînt exploatate în parte de U.R.S.S.
Problema cea mai grea de rezolvat
S-a semnalat existenţa unui zăcă- în această regiune este transportul.
mint de minereu de uraniu la Dahr Pentru acest motiv înire Marea Albă
El Baider lingă şoseaua Beirut Da­ şi Marea Baltică au fost construite
masc.
Rezerve enorme de minereu canale şi căi ferate. In Arctica pare-se
de f ie r in India că s-au găsit cele mai mari rezerve
de pe glob de cupru, pe lingă căr­
Intr-o lucrare indiană recentă se co- bune, tungsten, aur, fler argint, plumb
munică faptul că rezervele de mine­ şi zinc.
reu de fier sigure ale Indiei se ci­
frează la 6.421 milioane tone, tar cele Zăcăminte importante de uraniu au
posibile la 21.240 milioane tone. Ma­ fost descoperite în Mongolia de nord,
joritatea minereului este constituit din la llli şi Chukac. In zona Pecioara
hematită cu 62 la sută fier, iar răs- există un zăcămint de cărbune de 400
pîndirea cea mai mare aici este în milioane tone, 20 zăcăminte de aur,
provinciile Bihor, Odressa, Bombay, 24 de fier şi cupru, 18 de grafit. Căr­
Mtjsore şi Madas. bunele este transportai pe calea ferată
Din Sahara la Marea Albă. In Spitzberghen se
La Tindouf s-a identificat anul din găsesc zăcăminte de cărbuni, azbest,
cele mai mari zăcăminte de fier din zinc şi marmură.
Mine de cărbuni de tip nou
Astfel o fabrică din Şanhai a Institutele de proiectare a industriei
produs două noi genuri de mă­ extractive din U.R.S.S. au proiectat
tase artificială din trestie de za­ noile mine din bazinul Doneţ, Cuzneţ,
hăr, şi o plantă numită pinus Karaganda şi Pecioara cu o mare pro­
massoniana. ducţie zilnică. Dacă în prezent produc­
ţia zilnică a unei mine în 24 de ore
Intrucit China are resurse bo­ este de aproximativ 930 tone, pentru
gate de stuf, trestie de zahăr şi noile mine se prevede a fi de la 10 ia
pinus massoniana, aceste expe­ 20 de mii de tone. Pentru acest lucru
rienţe deschid noi perspective s-a prevăzut ca extracţia să fie execu­
producţiei de materii prime des­ tată cu agregate cu telecomandă etc.
tinate industriei fibrelor de vis- Astfel, preţul de cost at cărbunelui se
coză. va reduce, in comparaţie cu cel pre­
zent, de 2fi pînă la 3 ori.
1 Ing. TRIF AURORA
naţionale: astfel, ei s-aa clasat pri­
mii la cea de-a 8-a ediţie a cam­
pionatelor internaţionale de atletism
Principalele „venituri" ale acestor de la Milano. Ei au cucerit aici 13
societăţi, provin din beneficiile în­ medalii de aur. La Geneva maraiho-
treprinderilor speciale unde lucrează nişiii surdo-muţi din U.R.S.S. au fosţ
şi studiază surdo-muţii şi care sînt distinşi cu „Cupa Mairano".
create şi funcţionează cu ajutorul
Surzii sînt din ce în ce
statului. Aceste venituri permit ex­ mai puţin numeroşi
tinderea şi construirea de întreprin­
deri similare, cluburi, locuinţe pen­ Variola, care provoca adesea sur­
tru membrii societăţilor şi finanţa­ zenia, a fost lichidată în Uniunea
rea manifestărilor culturale. Sovietică; tratamentul eficace, gra­
tuit şi accesibil tuturor, a redus sen­
Numai in Federaţia Rusă există sibil numărul cazurilor de surzenie
450 de case de cultură şi cluburi provocată de scarlalină şi meningită.
ale surdo-mutiior. Ei vin aici pen­ Pentru tratarea 'chirurgicală a sur-
tru a asculta o conferinţă consacra­ zeniei se execută adesea operaţia
tă unei teme politice sau ştiinţifice, denumită imobilizarea scăriţei (in­
pentru a viziona un film, sau a pe­ cus). Pe baza teoriei fiziologice a
trece cîteva ore în sala de lectură. lui Pavlov, ototogişiii sovietici în­
Mulţi dintre ei frecventează diferite cearcă să trateze surzenia reglind
cercuri: sportiv, coregrafic, turistic, funcţionarea sistemului nervos cen­
de vlnătoare sau pescuit, iau parte trat, normalizind excitarea sau înce­
la activitatea formaţiilor artistice de tinirea funcţionării sistemului nervos.
amatori. Astfel piesa lui Moliere Dar savanţii sovietici sînt ca întot­
„Vicleniile lui Scapin" care a cu­ deauna prudenţi: pentru moment ei
noscut un mare succes la Moscova, nu se grăbesc să tragă concluzii
a fost prezentată de moscoviţi tova­ pripite. După cum a spus profesorul
răşilor lor din Riga. Qu prilejul Fes­ V. Trulnev de la institutul de otor-
tivalului artişiilor-amaiori surdo­ hinolaringologie, concluziile definiti­
muţi s-au remarcat numeroase ta­
lente. ve ale aplicării acestei metode nu
Sportivii surdo-muţi din Uniunea au foşi încă formyRile dar în anu­
Sovietică au obţinut numeroase suc­ mite cazuri ele au dat rezultate ex­
cese în cadrul, uiipr competiţii iniei'- celente.
fr-* *•-*-•*-«-* <
-•-« f •-r»
j