Page 6 - 1958-08

$*b i f Nr. 112 7
m u m n xcmTxvTSMvrEüi

rg5.>•i*.nVea concursului de admitere Calendarul lucrârilor din
V III-a de la A lb a lu lia livadă şi vie pe luna august
colectiviştilor la muncă' —

în atenţia organizaţiei de bază Gonoursul de admitere organizat în ţători ş i. profesori au făcut ca unele clasei — scăzut, după cum se obser­ Livezi tinere
acest ian a dovedit odată în plus se­ şcoli să prezinte la concurs elémenté vă, — ori că s-au .... umflat“ notele
pe alte considerente de cît cunoştinţele.
Intr-o vreme, în gospodăria au fost repartizaţi 2—3 membri riozitatea cu care sînt pregătiţi elevii foarte slabe, din rîndul căroră să nu
agricolă colectivă „Drumul Iui îrî majoritatea şcolilor din jurul ora­ reuşească, nimeni ..sau.„foarte puţini. Nu putem fi de acord nici cu acele
Lenin” din Sebeş, unii colecti­ de partid şi agitatori. Aceştia au şului Alba lulia. Prin faţa comisiei Prifrtre acestea, se situează şcolile din colective ,cu dirigintă şi profesorii Se continuă udatul pomilor în căzui unei perioade lungi
vişti, deşi înscrişi printre primii s-au perindat băieţi şi fete care prin Ciugud, Oarda, Miceşti, Mihalţ, Ăcmar care au încuviinţat prezentarea'la con­ de secetă. In apa de udat este bine să se adauge urină de grajd
in gospodărie, nu veneau Ia fost îndrumaţi să stea de vorbă răspunsurile date şi cunoştinţele do­ e tc .'In şcolile respectivă; calitatea în- cursul de admitere într-O/şcoală teore­ in proporţie de 1-5 (o parte urină Ia 5 părţi de apă) sau must
muncă. Ce spuneau aceştia ? vedite au făcut cinste şcolilor ce le-au văţămîntului n-a fost la înălţime şi tică a unor elevi extrem de slab pre­ de bălegar în proporţie de 1 la 2. ,
Mai bine merg să lucrez în altă cu colectiviştii care nu veneau Ia urmat, dascălilor care !-ap pregătit. secfta' de învăţămînt ?.i cultură a sta­ gătiţi si car.g au luat «la. concurs medii
parte, unde primesc plata ime­ Unităţi oa şcolile medii din Alba lulia lului popiîlar raional vâ trebui să gă­ ca cele' de mai jos : Qheorghe. Damian. Se continuă prăşitul în jurul pomilor. Totodată se curăţă
diat, decît să aştept pînă oftici se muncă decît rar şi să le arate şi cele de 7 ani (nr. 1 şi nr. 3) din sească formula ceă mai potrivită peft- şi lăstarii slăbatici daţi din portaltoi.
dă avansul sau eînd se împart oraş, ca şi cele din Sîntimbru, Galda, tru îmbunătăţirea ei. — D aia: 2, Octavia Puni — Ciugud:
veniturile. Ceva adevărat era în că în gospodărie cine munceşte Vinţ, Igliiu, Hăpria şi altelé, au de ce 2,25, Ioan Opruţa — Oarda şi Nicolae Se stropesc pomii cu soluţii de Ecatox 20 în concentraţie
spusele acestora, deoarece gos­ ii mulţumite de roadele muncii lor. Rezultatele concursului trebuie să Stef — Ohaba s 2,75, Ispas Ispas — de 0,2 la sută pentru combaterea generaţiei a doua a păduche­
podăria colectivă nu avea ra­ puţin, cîştigă puţin, cine munceş­ Absolvenţii acestor şcoli, prezentaţi dea apoi de. gîndit şi. acelor colectivi Daia, :Trifori Spătării — Clinic şi Ioan lui de San Jose, a păduchilor verzi de frunze şi contra even­
muri anexe dezvoltate astfel in­ pentru concurs, aii fost admişi sută la şi cadre didactice care, au acordat ele­ Truţă ¦— M ihalţ: ..3,00 etc. tualelor omizi care se găsesc în coroana pomilor şi distrug fo-
cit să poată împărţi bani colec­ te mult şi conştiincios primeşte sută sau într-un mare procent. Intre vilor, în cursul anului, note prea mari, liajul. In lipsa Ecatoxului se poate folosi şi produsul Nicotex în
tiviştilor în cursul anului. notele obţinute de absolvenţii acestor note ce au fost dezise de răspunsurile De altfel concursul a mai demons­ concentraţie de 0,4 la sută. Pentru combaterea păduchilor verzi
mult. ¦ şcoli, în cursul anilor de studiu şi no­ şi lucrările de la concurs. trat —: şi aceasta este, ’după, părerea de frunze, bune rezultate dă şi prăîuirea cu D.D.T. sau H.C.H.
Era cazul să se demonstreze tele de la concurs nu sînt diferenţe noastră, greşeala cea mai serioasă — Prima stropire contra celei de a doua generaţii a păduchelui
practic colectiviştilor că nu fac Unul dintre agitatorii cei mai mari, fapt menit să' dovedească aplica­ Cum se pot justifica mediile de 9 că orientarea profesională a' absolven­ de San Jose va fi făcută în jurul datei de 15 august.
bine ce fac, că o să le pară rău rea justă a sistemului de notare în ale concurenţilor loan Avram şi Octa­ ţilor de 7 clase, a constituit o proble­
mai tîrziu, deoarece nu va trece activi s-a dovedit a fi colectivis­ unităţile amintite. Notele mari obţinu­ vian Cosma din Ciugud, obţinute la mă carp a fost neglijată de numeroa-.
mult timp şi gospodăria colecti­ te de fiii de muncitori şi de ţărani romînă, cînd la probele din timpul se colective. Numai aşa se explică de
vă se va dezvolta, va deveni bo­ tul Nicolae Muntiu. Organizaţia muncitori proveniţi 'din şcolile satelor concursului au fost notaţi doar cu 4? ce de la, unele şcoli s-au prezentat la
gată şi numai ea va putea asi­ menţionate, reflectă totodată şi pre­ Şi ce se poate spune despre mediile de concurs majoritatea , elevilor absolvenţi
de bază i-a încredinţat sarcina ocuparea cadrelor pentru temeinica pre-: 10 cu care aceştia au venit la mate- , a 7 clase, pe cînd la alte şcoli, foarte
gura venituri mari. Trebuia, a- gătite a şcolarilor. matică, pe cîtă vreme la concurs pri-. puţini sau deloc. S-a observat şi în
poi, să se desfăşoare o muncă să lămurească pentru a veni Ia mul a fost notat cu 3 şi 7 iar al doi­ acest an — ca şi în alţi ani de altfel
de lămurire pentru a atrage a- Este regretabil însă faptul că nu lea cu 4 şi 4? Ce spune şcoala din — un aflux al orăşenilor şi al fiilor de
muncă, printre alţii, şi p6 co­ Miceşti că Nicolae Draşoveanu a avut funcţionari către şcoala teoretică, fie
că aveau sau nu înclinaţii spre aceas­
lectivista Ludovica Stoican. ta.

Treaba nu era deloc uşoară:' Şi Nu se poate spune deci că toate Livezi pe rod
şcolile au avut o preocupare intensă
de ce ? Colectivistă Ludovica pentru pregătirea temeinică în cursul
anilor de şcoală şi nu formal (în ulti­
Stoican s-a înscris în gospodă­ mele ’săptămîni) a fiilor de muncitori Se continuă punerea proptelelor Ia pomii supraîncărcaţi cu
si de ţărani muncitori pentru intrarea I fructe, precum şi adunarea fructelor viermănoase în special a
rie din anul 1954. In acest timp lor în şcoaţă în scopul îmbunătăţirii ţ merelor şi prunelor. In cazul cînd aceste fructe sînt în faza de
compoziţiei sociale ş viitorilor intelec­ l coacere, ele pot fi folosite ta prepararea diferitelor compoturi,
ea a-venit foarte puţin la muncă. tuali, . | marmeladă cu înlăturarea părţilor atacate. In cazul cînd se gă-

Prefera să muncească la unul şi' Peste cîteva săptămîni are loc sesi­ f sesc în faza de creştere, aceste fr ucte se opăresc şi se folo-
unea de toamnă a concursului de ad­ l sesc în alimentarea animalelor.
la altul, fie la cîmp, fie la făcut mitere. Cei ce doresc să se prezinte în ţ Se face controlul livezilor pentru stabilirea golurilor şi
faţa comisiilor, se pregătesc de zor. | a necesarului de pomi ce trebuie nlantafi şi se identifică terenul
de cărămidă. Intr-una din zile Dar, concursul nu-i priveşte numai şi
numai pe viitorii candidaţi şi nici nu pentru înfiinţarea de noi plantaţii. Se fac gropi pentru plantarea
Nicolae Muntiu s-.a întîlnit cu reflectă nuipai gradul lor de pregătire; de toamnă. Este necesar să se execute aceste lucrări pregătitoa-
el constituie un examen al şcolilor şi * re deoarece plantarea din toamnă a pomilor dă cele mai bune
ea. Au discutat împreună despre rezultate la prindere.
al dascălilor ce au pregătit elevii, de-
lături de colectivişti şi alţi ţă­ multe lucruri, i-a demonstrat peste tot s-a depus aceeaşi muncă şi '8 la romînă şi a luat doi de 2, iar la
monstfînd . totodată stăruinţa cu care
rani muncitori în scopul prin fapte vii că o duce greu toc­ rezultatele obţinute de către unii con­ matematici a fost notat cu 3 şi 6?
aceştia muncesc. De aceea se cuvine
dezvoltării gospodăriei .şi creş­ mai pentru că lipseşte de la mun­ curenţi nu. pot aduce laudă şcolilor de Socotim că toate acestea n-ar putea
ca el să preocupe într-o mai mare mă­
terii tot mai mult â pu­ că. Apoi i-a arătat că unii co­ baştină. Slaba preocupare a colective­ fi explicate decît ori prin faptul că s-a sură pe cei în cauză.

terii ei . economice. Adevă­ lectivişti ca RatUâ Arsu, Traian lor respective, navetismul unor învă- făcut notarea după nivelul mediu al , prof. TIT. LIV1U LAS CU

rul era însă că membrii de par­ Sântei, Ioan Limb'eanu şi mulţi

tid din gospodărie şi unii co­ alţii, care au muncit cu tragere Pentru excursionişti In livezile de pomi în care intervalele nu sînt ocupate cu
lectivişti fruntaşi n-au prea fă­ de inimă, au primit atîtea pro­ culturi, se face pregătirea terenului pentru plantarea căpşunilor.
Terenul trebuie să fie bine mărunţii, iar stolonii folosiţi pentru
cut mare lucru în această pri­ duse încît un ţăran . cu gospo­ Practicarea în munţii Rete­ cesare. Astăzi această cabană din ţ plantare, bine înrădăcinaţi. Plantarea se face Ia distanţa de
vinţă. @0 şi-au zis : cine vrea !70/30 cm. după o ploaie care să fi udat bine terenul.
vine, cine nu să stea acasă sau dărie individuală nu le-ar fi pu­ zatului pe o scară tot mai mare munţii Retezatului poate adăpos- | în cazul unui timp secetos, se amînă plantarea căpşunilor
să lucreze unde-o pofti. O să se
convingă mai tîrziu că locul lor tut realiza nici în doi ani. a turismului a determinat con­ ¦ti peste 200 de turişti.
este în marea gospodărie colec­
tivă. N-a trecut prea multă vre­ Convorbirea avută cu agitato­ ducerea biroului de turism din Pentru a veni în ajutorul tu­
me şi comuniştii din organiza­
ţia de bază şi-au dat seama că rul a pus-o pe gîndori pe colec­ Petroşani să ia măsuri pentru riştilor care vor să viziteze cele f pînă în prima jumătate a lunii septembrie.
n-au făcut totul pentru dezvolta­
rea gospodăriei. De aceea s-au tivista Ludovica Stoican. In cu- construirea de noi cabane, reno­ mai îndepărtate obiective turis- | Se face recoltarea fructelor de vară pentru piaţă, recoltarea
gîndit ca celor care nu veneau
la muncă, să le dovedească fap-' rînd ea şi-a schimbat părerea varea şi lărgirea celor existen­ . tice din masivul Retezatului, bi­ ^se face cu 3-4 zile înainte de coacere numai cu mina şi nu prin

despre munca din gospodărie şi te, precum şi pentru înfiinţarea roul de turism a amenajat şi o ţ scuturare. '

azi ea Se numără printre colec­ unor tabere sezoniere. tabără de corturi cu o capacitate 1 va

tivistele harnice care au multe Astfel, în ultimul timp au fost de 60 locuri în preajma lacu­

zile-muncă efectuate. renovate toate cabanele şi ca­ lui Lia (1.905 metri) care este if în viile plantate în anul acesta se face copcitul (îolătu-
trarea tuturor rădăcinilor din altoi) şi stropitul contra manei
In scopul antrenării tuturor sele de adăpost ca : Pietrele, ultimul şi cel mai frumos din sal­ jdupă fiecare ploaie. Stropitul trebuie terminat în 3-4 zile după
| ploaie. El se face cu zeamă bordeleză în concentraţie de 0,75 la
colectiviştilor la muncă, organi- ¦ Baleia, Buta, (Eîftipuşel, Stîna din ba de lacuri ale BuCttrei. ' sută în care se adaugă 100-120 kg. alaun.

tic că în gospodărie se poate zaţia de bază a folosit şi alte Rîu, Gura Apei, Gura Zlata, Tabăra de corturi este deschi­ In viile oe rod se face cîrnitul şi se continuă copilitul.
cîştiga măi mult décît cîştigă- mijloace. Prin intermediul gaze­ Gîrnpuf lui Neag şi Straja. Gasa să pentru tot sezonul de vară
STAŢIUNEA EXPERIMENTALÂ POMICOLA GEOAGIU
seră pînă atunci. Şi astfel de e- tei dc pcrete^.â[u foŞfr poptilariza- .Pij&rele, de pildă, c-'re în trecut fiind de un preţios folos grupu­

xemple erau în gospodărie', des-:î Cfe ifezul f a l ^ O ^ r t u t c îni fjJs,f<JU .?niaVieînGăpătoare, neputînd adă­ rilor ele excursionişti oare vin

tule. Colectiviştii fruntaşi au în- dăria colectivă, combătîndu-se posti decît maximum 50 de per­ să cunoască frumuseţile Reteza­

¦eput să primească cantităţi mari în acelaşi timp atitudinea îna­ soane, a fost mărită în mod con­ tului. ANDREI 'NASTASE

de produse şi însemnate sume poiată a unora care se sustră- siderabil şi dotată cu cele ne­ corespondent

de bani. Toan Limbeanu a pri­ geau de j a muncă. INFORMAŢIE Documentele Congresului F. D. I F.
mit pentru cele 326 zile-muncă Datorită muncii politice desfă­

făcute în anul trecut 1.467 kg. şurate în această perioadă' or­ r', Se aduce la cunoştinfa par ticipanţilor la . concursul popu- -t— în discuţia femeilor din Deva

grîu, 2.934 kg. porumb, 2.608 ganizaţia de bază a reuşit să - Iar de jocuri distractive CROAZIERA PRIETENIEI organizat

lei, aproape 500 kg. cartofi, mobilizeze mare! majoritate a de revista Veac Nou că depune rea buletinfielor *se prelungeşte1
pînă în ziua de 10 august a. c.
2.600 k‘g. nutreţ, importante can­ colectiviştilor să vină la lucru, Acum cîteva zile, în grădina nere a situaţiei internaţionale un grup de pionieri din oraşul
de vară din oraşul Deva, a avut actuale.
tităţi de brînză, vin etc. Ase­ ceea ce a făcut posibil ea ÎU- loo' o adunare a iemeîlor. în Deva şi de reprezentante ale fe­
menea cantităţi de produse i-ău .crăfTte dfh'’cam paniirde vară~$a care s-au prelucrat documentele Femeile din Republica Popu­
celui de-al IV-lea Congres al lară Romînă se alătură femeilor meilor din diferite întreprinderi
fost repartizate şi colectivistu­ •fie fpcuţe Ja vjimp şi |n bune Federaţiei Democrate Internaţio­ din lumea întreagă, în lupta îm­
CĂRŢI APĂRUTE nale a Femeilor. potriva experienţelor cu arme a- aie oraşului. După cuvîntarea
lui Traiăn Sântei. Penlru cele 1condi'ţiurfi. D e1pildă' 's-a - recol­ tomice şi cu hidrogen, împo-
Adunarea a fost deschisă de L :va agresiunii anglo-americane rostită de tovarăşa Mia Groza,
342 zile-muncă el a primit 2.736 tat şi. treierat .grluL^L.orzul,.,ife tov. Sanda Oiuceanu, preşedin­ din Liban şi Iordania. Femeile
ta Comitetului regional al feme­ de pretutindeni nu vor să se mai tov. Oprea Floricâ, preşedinta
kg. porumb, 1.600 kg. grîu, 2.736 pe întreaga suprafaţă, cea de a ilor — Hunedoara. Apoi, a luat repete lecţia de la Hiroşima' şi
FIII M ARII U R S O A IC E cuvîntul tov. Mia Groza, secre­ Nagas akî, nu mai vor să rămînă Comitetului orăşenesc al femei­
Iei. 213 kg. cartofi. 28 kg. brîn­ doua coasă a trifoiului şi cea de tara Consiliului Naţional al fe­ fără soţi, traţi şi copii, şi de a-
meilor din R.P.R., delegată la ceea cer să se pună capăt agre­ lor, a dat citire unei telegrame
ză. 2.736 kg. nutreţ, vin şi alte a treia a îucernei este pe termi­ Congres,' care a prezentat darea siunii imperialiste, să aibă loo
de L. WELSCOPF de seamă asupra documentelor conferinţa la nivel înalt a şefilor adresate Federaţiei Democrat
produse agricole. In schimb e- nate. celui de-al IV-lea Congres sl guvernelor marilor puteri.
Aspecte clin viaţa de toate zilele a unui trib indian din Ame­ F.D.I.F. ce a avut loc între 1-5 Internaţionale a Femeilor, din
xistau şi unii colectivişti ca lo'ân Nu se poate spune însă că de rica de Nord, în jurul anilor. 1876 — 1877. iunie 1958 la Viena. Adunarea a fost salutată 'de
partea femeilor din oraşul De­
Timpea, Ludovica Stoican si al­ acum la gospodăria colectivă din Autoarea descrie, în cadrul unei acţiuni captivante viaţa Raportul general „Rolul şi
tribului Dakota şi lupta sa plină de eroism, dar zadarnică îm­ răspunderea femeii în lumea mo­ va. Telegrama a fost aprobată
ţii care anul trecut n-au venit Sebeş lucrurile merg strună. Mal potriva înaintării albilor, care pun stăpînire pe pămînturile ce dernă şi sarcinile F.D.I.F.” pre­
au aparţinut din totdeauna indienilor. zentat de Eugenie Cotton a do­ în unanimitate şi primită cu
la lucru aproape deloc. In anul există încă unii colectivişti ca vedit lupta femeilor din lumea
In faţa cititorului se perindă traficanţi de arme, căutători întreagă penlru apărarea păcii, urate.
trecut colectivistul Toan Timpea Maria Sibişan, Rafila Zaharfa, pentru dreptul femeii de a-şi în­
\ de aur, ostaşi în solda armatei cuceritoare, ţărani alungaţi de deplini în societate rolul de ma­ Adunarea femeilor din oraşul
ă făcut doar 9 zile-muncă. De Susan-a Rab şi alţii care, cu toată mă, muncitoare şi cetăţeană,
pe pămînturile lor de către societăţile funciare, tot felul de oa­ precum şi dreptul copiilor şi ti- Deva s-a desfăşurat într-o at­
aceea el n-a primit decît 40,50 munca politică desfăşurată, lip­ meni, deosebiţi unii de alţii, dar atraşi toţi de acelaşi miraj al neretu* i la învăţătură şi edu­
„vestului îndepărtat”. caţie în spiritul prieteniei între mosferă prietenească şi de^^Lit
kg. grîu. 72 kg. porumb, 72 lei sesc totuşi de la lucru sau vin popoare.
Traducerea din limba germană aparţine lui Corvin Gruia, de entuziastă. G. i.
care a redat tonul originalului într-o limbă adecvată. Tov. Mia Groza, după ce a
şi alte cîteva produse. Organi­ numai atunci cinci vor. Colecti­ prezentat şi celelalte două punc­
te ale Congresului: — Adopta­
zaţia' de bază a început să popu­ vista Rafila' Zaharia a' făcut în rea noului Statut al F.D.I.F. şi
alegerea noului Consiliu al
larizeze rezuîtăte pozitive şi mai acest ăn doar 37) de zile-muncă, F.D.I.F., a făcut o scurta expu- * ANUNŢ

ales să facă comparaţie între ve­ iar Maria Sibişan şi Rab Susa- Noufăfi de la C asa ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
A ÎNTREPRINDERII MINIERE „GH. DOJA" ZLATNA
niturile realizate de colectiviştii nă n-au venit deloc la muncă.
RAIONUL ALBA — REGIUNEA HUNEDOARA
harnici care vin cu regularitate, F ă r ă , îndoială, că,-, o p arte, din i *¦E A ,,, B U„. L E aduce Ia cunoştinţă că ŞCOALA PROFESIONALĂ DE UCE­
NICI ZLATNA pregăteşte cadre de muncitori calificaţi pentru
la muncă şi veniturile çelor care ¦yina-apjrţtne .şp/organizajieJ da :: de MARCEL BRESLAŞU meseriile : electricieni de mină, mineri pentru mină, zidari in
•nW* $ A ' ‘ Colecţia „Traista cu poveşti”. roşu, preparatori minereuri şi dulgheri.
fac puţine zile-muncă în-gospo* ' bază.. Merrrbfil de ipărW V v .liţ
DURATA ŞCOLARIZĂRII ESTE DE 2 ŞI 3 ANI.
darie. căutat să stea de vorbă măi în­ Operînd cu aceleaşi mijloace artistice ca şi în fabula pen­ Invăţămîntul şi întreţinerea în şcoală pe toată durata cursu­

Tot penlru a-i atrage pe co­ deaproape cu aceste colectiviste tru maturi autorul imaginează o mică intrigă în care trăsă­ rilor este gratuită.
Sînt admişi Ia şcoală — absolvenţi a 7 clase elementare, a-
lectivişti să vină la muncă s-'ă pentru a le arăta că muncă de turile caracteristice personajului luat din lumea animalelor, a
vînd vîrsta între 14-18 an! împliniţi la 1 iunie 1958 şi admite­
Kotărît să se desfăşoare o sus­ zi cu zi în gospodăria colectivă păsărilor şi plantelor sînt inteligent subliniate. rea se face pe bază de examen scris şi oral la matematică şi
limba romînă.
ţinută muncă politică. Şi, pén- este o datorie a fiecărui colec­ Cucul şi turturica, Spicele, Ariciul c-un picior scrîntit, sînt
Cererea de înscriere la examen vă fi însoţită de următoa­
tru ca aceasta să dea rezultate tivist, datorie ce trebuie înde­ fabule cunoscute micilor cititori care fac parte din acest volum. rele acte :

cît mai bune, în fiecare echipă plinită. v - p- 1. — Certificat de naştere.
2. — Certificat de studii.
o c i r „ o c u p o » D » o ¦ o o o o ¦ o o m « p " i o "c fl' o 0 e 9 0 % \ § » o 9 o 9 9 9 9 9 9 « »«* <r o - » - » ¦ °~* 3. — Certificat de starea materială a părinţilor şi ade­

O zi în tabăra centrată de pionieri şi şcolari

d R est ea na verinţa de salarizare dacă părinţii sînt salariaţi.

In şalul Peşteana, împrejmu- gram de jocuri apoi se dispută Tot azi se desfăşoară con­ a părut rhai scurt, discuţiile de cuifură 4. — Certificatul de sănătate eliberat de dispensar
it de dealuri şi ceva mai în spartachiada taberei.
spate de munţi, întrun loc pi­ cursul „cel mai bun povesti’ despre cele văzute erau departe ,,!oan Budai Deleanu" sau policlinica locală în care se va specifica rezultatul analizei L
toresc şi reconfortant, se înal­ Intradeoăr, peste puţin timp
tă o clădire spaţioasă cu multă apar concurenţii. Sînt repre­ tor". Am ascultat şi eu cu in­ de a se epuiza. din O R Ă Ş T IE sîngefui şi rezultatul examenului radioscopic pulmonar. (
lumină. Aici este tabăra de va­ zentanţi. a trei regiuni: Craio- teres cele 10 poveşti depănate• După masa de seară, urmea­
ră a pionierilor şi şcolarilor. va, Timişoara şi Hunedoara. de copii. Lia Rădnlescu din< ză un mic program de tabără, In cadrul Gasei de cultură din O- înscrierile se fac Ia secretariatul şcolii din Zfatna, Str. Tu- ^
Copiii vin aici cu gîndul la ce Deva s-a dovedit a fi cea mai unde Viorica Vasilescu, cu ar răştie funcţionează de la 15 mai 1958
au lăsat acasă şi pleacă cu a- un cerc de artă plastică pentru tinerii dor Vladimirescu nr. 10, zilnic între orele 8-13 pînă la 25 au- v
nuntiri, care nu se vor şterge cu aptitudini pentru pictură. Sub în­
niciodată. Fiecare ţine mult să reprezin­ bună povestitoare, ocupînd lo­ cordeonul, îşi incintă colegii. drumarea tovarăşei- Ana Olaru, ei au gust 1958. '
te cu cinste regiunea din care prilejul să-şi dezvolte talentul ,şi să se
O goarnă împrăştie pînă de­ face parte. Prima se dispută cul 1. După-amiazâ, băieţii din Cine are voce cîntă, cine nu, pregătească pentru şcolile de artă popu­ Oooooooooooooot O ferte de serviciu 100OOOOOOOOOOto I
parte sunetele e i ; e ora 7 dimi­ proba de 80 metri plat. La sem­ lară din regiunea noastră.
neaţa. Sunetul goarnei a pă­ nalul de plecare copiii ţîşnesc Timişoara au cerut hunedoreni- ascultă. Se fac şi critici. Dar
truns prin ferestrele deschise ca din „puşcă". Lupta se dă Elevii au primit .pînă acum primele
în dormitoarele copiilor şi este mai indîrjită pe ultimii metri. lor revanşa la fotbal, căci îri asta nu strică; cu nimic buna noţiuni cu'privire la desenul în creion, 2 8
primit, cu voie bună. Din dor­ Primul ajunge un băiat blond compoziţie, tekhicaŢdesenliltfi în culoa­ 8 O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva.
mitoare, copiii ies vijelios: în­ şi sprinten. Suporterii îi- strîng prima intîlnire cei din Hune-' dispoziţie. Fetele sînt ceva mai re, peisaje după natură, desen după
cepe înviorarea, după care ur­ mina. Bravo Ionele! îi spune modele în gips etc. ANGAJEAZĂ :
mează spălatul cu apă rece şi o fetiţă, care-l priveşte admira­ doara au cîştigat cu 1-0. Re­ gălăgioase. In colţul din dreap­
tiv. Printre cursanţii care frecventează în | GESTIONARI ŞI VINZATORI pentru magazine, în condiţii fa
o vizită medicală. Această din vanşa a !ost amînată pentru a ta al clubului, ', ele au făcut pen­ mod regulat cercul de artă plastică se
Este pionierul Ion Borchin, num ără: Virgil Grancea, Vlad Ioan'; vorabile, atit in Deva cit şi pe reţea.
urmă măsură a contribuit ca în care s-a dovedit a ji cel mai doua zi, deoarece în program tru scurt timp opinie separată. ¦Elena Zgîrdea, Traian Bordeianu, Ro-
fusese prevăzută vizitarea mo­ O conspiraţie ? Da de: unde, e dica Mclnic şi alţii. Informaţiuni se pot primi de la Serv. de cadre ai între- g
prima serie injirmeria taberei bun sportiv, fapt pentru care a
vilei Măgura, loc istoric. vorba de un concurs de orien­ In prezent elevii pregătesc lucrări ;prinderii: telefon nr. 404. g
. să nu aibă nici un locatar. şi primit diploma. Cine ştie, pentru expoziţia de artă plastică .ce se
După ora 16, cei 68 de pio­ tare programat pentru a doua vâ 'deschide la Orăştie îrî cursul lunii Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti 8
După dejun, urmează un pro- poate peste cifiva ani, 'pionierul septembrie ă.c.
nieri şi şcolari pornesc spre zi. ¦ '' WESfflfe 8
Măgura. Ajunşi la movilă as4
cultă cu multă atenţie expune­ La sjirşitul zilei, se complec- Deva, str. Avram Tarteu nr. 2, 8
rea interesantă a directorului
tează jurnalul taberei. Aseme­ ANGAJEAZĂ 3
taberei care vorbeşte despre /re­
nea unei cărţi de bord, jurna­ ^specialistă . cu pregătire teoretic ă şi practică corespunzătoare 3g

lul este oglinda activităţii de pentru îndrumarea şi dezvoltarea producţiei de arta populară3

fiecare zi a taberei .¦ !in cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea Hunedoara. 8

culul glorios al oamenilor ce ...Goarna aniLnjă că a luat ; Cei care doresc să ocupe aceasta funcţiune se vor adresa 8

de acum P.<5 !L ai l eP & îL caPlP}'. au trăit pe aceste locuri. sfîrsit încă o zi de tabără, la sediul Uniunii in ziua de luni 4 august 1958, intre orele j
J SAJNDU, PEATON a
on, * ' Drumul tkapoî spr'é Ta,bără | l l --14. mm.»,*»*;*-¦.#& «K *** I
0000000000x oo000000co00oo_oo.ro00crro 0000na0000000000000000cc 0000001
6r * - * • * -o I I I 1 t I I I ’ I ¦>I I »• • » • H