Page 60 - 1958-08

Pag. 4
j u i l l m f i l e ş U n l • x u t t l m j e l ß f ü r ! • ju liu r u e le ş A m . • ju U u n e ls ş t ir i
Lucrările sesiunii speciale
extraordinare a Adunării Generale a 01U.
NEW YORK 15 (Agerpres).
Şedinţa din dimineaţa zilei de
15 august a sesiunii speciale
extraordinare a Adunării Gene­
rale a O.N.U. s-a deschis la ora
10,45 (Ora New York-ului).
Primul a luat cuvîntul Zorlu,
ministrul Afacerilor Externe al
Turciei, care în cea mai mare
parte a discursului său a încer­
cat să dovedească că Turcia ar
fi împotriva oricărui amestec
în treburile interne ale ţărilor
arabe „surori“. Totodată, el a
salutat debarcarea trupelor a-
mericane în Liban şi engleze
în Tordania. Zorlu a încercat
să-şi justifice complicitatea Tur­
ciei la acţiunile agresive ale
Cil prilejul deschidem la $anhai
a expoziţiei economice oR.P.R.
ŞANHAI (Agerpres). — Chi-
. na Nouă transm ite: La 14 au­
gust, Marta Abraham, vicepre­
şedinte, al Camerei de Comerţ
a R.P.R., conducătoarea delega­
ţiei romîne c.are a sosit la Şan-
hai cu prilejul inaugurării ex­
poziţiei economice a R.P.R. «a
organizat o conferinţă de presă.
Marta Abraham a declarat
că expoziţia va da posibilitate
poporului chinez să cunoască
mai bine realităţile romîneşti,
va contribui la strângerea legă­
turilor ’comerciale dintre R.P.R.
şi China, la stimularea dezvol­
tării economice a celor două
ţări şi la întărirea prieteniei
dintre ele.
După ce a analizat realiză­
rile obţinute în constiucţia so­
cialismului in R.P.R., vorbi­
„A spune că în proiectul de consti­
tuţie poporul este a cincea roată ta
căruţă nu este un joc rlc- cuvinte ,
scria recent Maurice Duv;r;;:r în r. .-
rul „Le Monde“ după publicarea aces­
tui proiect. Intr-adevăr, capitol cu ca­
pitol, proiectul lui De Gauile reduce
la minimum participarea populară la
treburile statului şi înmormântează cu­
ceririle democratice înscrise, prin lupte
grele şi îndelungate, de poporul fran­
cez în constituţiile sale anterioare şi
îndeosebi în cea mai democratică din­
tre ele — aceea din 1946. Această con­
stituţie elaborată şi adoptată după vic­
toria asupra Germaniei hitlerisie oglin­
deşte marele elan popular din anii a-
ceia şi înfrîngerea dreptei prin unita­
tea forţelor de stînga care se conso­
lidaseră în anii războiului. In ciuda
imperfecţiunilor, compromisurilor şi a
unor formulări ambiguie pe care le
conţine, constituţia din 19-16 consfin­
ţeşte o serie de principii progresiste,
în primul rînd în domeniul social-eco­
nomic, precum şi în domeniul dreptu­
rilor şi libertăţilor democratice. Ea a
consemnat prin lege suveranitatea A-
dunării Naţionale, aleasă prin vot u-
niversal ca organ legislativ unic al
ţării. Dar încă din primii ani consti­
tuţia din 1946 a fost ţinta atacurilor
grupurilor de dreapta, care nu puteau
accepta regimul parlamentar şi dreptu­
rile recunoscute — deşi doar pe hîrtie
— maselor muncitoare. In cursul celor
t2 ani ai Republicii a IV-a, republică
condusă pe baza constituţiei din 1946,
reacţiunea franceză specialistă în. ma­
terie de constituţii antipopulare, nu a
încetat să amputeze prevederile consti­
tuţionale, ciuntind repetat din caracte­
rul ei democratic. Atacurile împotriva
constituţiei au culminat cu evenimen­
tele din mai-iunie 1958, cînd la Alger
au răsunat strigătele iresponsabile ale
clicii de ofiţeri extremişti şi de mem­
bri profitori colonialişti împotriva „sis­ totul anihilat de articolul următor pri­
temului republican“, împotriva dreptu­
rilor deja reduse ale Adunării, penlru
o dictatură militară. Adus la putere în
urma acestdr evenimente de reacţiunea
franceză, ajutată de lideri ai partidu­
lui socialist, De Gaulle a smuls Adu­
nării majoritatea de două treimi nece­
sară pentru a se adopta legea care îm­
puterniceşte guvernul să întocmească adevărat la viaţa politică, că el era In fruntea acesteia se află Partidul
fără parlament proiectul unei noi con- redus la rolul de spectator pasiv. A- Comunist, care prin organele sale de
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, telefon: 188; 189:75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R . nr, 2j'u.;i2ti din 0 noiembrie 1919. — Tiparul: Inti eprindere^' Poligrafică „1 MAI“’ — Deva.
S.U.A., complicitate care a con­
stat în punerea la dispoziţie a
teritoriului turc ca bază pentru
trecerea trupelor americane in
Liban.
A luat apoi cuvîntul Ahmed
Sukeir, şeful delegaţiei Arabiei
Saudite, ministru de Stat al A-
rabiei Saudite pentru proble­
mele O.N.U., care a declarat că
delegaţia sa -va sprijini orice
rezoluţie care cere retragerea
imediată a trupelor străine nu
numai din Liban şi Iordania,
ci şi din orice colţ al pămîntu-
lui arab.
După aceasta a luat cuvîntul
Fujiyama, ministrul Afacerilor
Externe al Japoniei.
toarea a arătat că de la semna­
rea primului acord comercial
chino-romîn în anul 1952. s-a
înregistrat o dezvoltare rapidă
a relaţiilor comerciale dintre
cele două ţări. In 1957 volumul
schimburilor comerciale între
Romînia şi China au crescut de
8 ori faţă de 1952.
„Noul acord comercial pe ter­
men lung, care a fost semnat
recent, a adăugat Marta Abra­
ham, va fi fără îndoială .util
pentru construcţia socialismului
in cele două ţări“.
Expoziţia economică a R.P.R.,
care s-a deschis la 15 august
în Casa prieteniei chino-romî-
ne, va dura o lună.
La 13 august a sosit la Şan-
hai Teodor Rudenco, ambasa­
dorul R. P. Romîne în China,
care va participa la deschide­
rea expoziţiei.
Ce reprezintă proiectul
reformă al constituţiei franceze finanţe franceze, — a apărut un arti­
r.‘i 'Iii — constituţia unui regim poli­
tic bazat pe dictatura personală a ge­
neralului De Gauile şi care a primit
numele de Republica a V-a.
Proiectul noii constituţii a fost ela­ zervă un rol derizoriu, în timp ce tăţile fundamentale ale poporului din
borat de o comisie alcătuită din şeful
guvernului şi dintr-o serie de miniştri
şi a fost apoi impus unei comisii în
proporţie de două treimi din membri
ai comisiilor «parlamentare alé sufra­
giului universal.
Deputaţi) comunişti au fost excluşi
de Ia aceasta. Comisia însă nu are
dreptul să modifice nici o iotă din
proiectul primului ministru şi nici nu
a fî :t decît unele timide şi neesen­
ţiale propuneri de formă, pe care a-
cesta te poate accepta sau nu.
Publicarea proiectului de constituţie
a provocat în Franţa analogii dure­
roase cu epoci negre din istoria aces­
tei ţări de la sfirşitul secolului al
XVlII-lea şi din veacul trecut, cînd
poporului francez !-au fost impuse
constituţii care îl lipseau de dreptu­
rile sale fundamentale.
Remarca ziaristului Duverger citată
ia începutul acestui articol este con­
firmată chiar de preambulul la pro­
iectul de constituţie, în care nu există ţia Adunării Naţionale de a controla
'‘nici o afirmare explicită a dreptului
la muncă, a egalităţii în drepturi pen­
tru femei, etc. Pe de altă parte pro­
iectul nu mai prevede explicit că ale­
şii prin sufragiul universal, singurii
aleşi ai poporului, sînt reprezentanţii
suveranităţii populare. Aceasta reduce
la minimum rolul şi importanţa Adu­
nării Naţionale, care de fapt este cu
vitor la drepturile preşedintelui repu­
blicii.
Referindu-se la această problemă,
Duverger arată în acelaşi articol din
„Le Monde" că aceste prevederi atri­
buie Adunării rolul de simplă cameră
de înregistrare. „Viciul fundamental al
celei de-a IV-a Republici, scrie Duver­
ger, era că poporul nu participa cu a-
PRIIMÜL SOCIALISMULUI Nr. 1140
¦-'ôt.vi.va&CJSS&jxüSI&îJ2A3
Festivităţile consacrate
aniversării independentei indiei
Scrisoarea de răspuns • DELHI (Agerpres). — TASS rite dificultăţi. Indiei . îi aparţr
a iui ‘N. S. Hruşciov catre 'a n u n ţă : La 15 august poporul ne însă un viitor luminos. Ţe­
lul Indiei este construirea so­
Benneth Wilder indian a sărbătorit cea de-a 11
aniversare a independenţei sa­ cialismului.
Discursul rostit de Fujiyama MOSCOVA 16 (A gerpres).- înarmărilor nucleare. Evenimen­ le. In Fortul Roşu a avut loc o Trecînd la problemele 'inter­
în cadrul şedinţei din 15 au­ TASS anunţă : Nikita Hruşciov, tele din ultimele zile arată însă festivitate consacrată acestui e-
gust a arătat că în această pro­ preşedintele Consiliului de Mi­ că guvernul Marii Britanii a veniment naţional. In sunetele naţionale, primul ministru a
blemă Japonia continuă să se niştri al U.R.S.S., a trimis o ales din păcate o cu totul altă imnului naţional al Indiei, pri­ vorbit despre situaţia din Asia
situeze pe vechea sa poziţie scrisoare de răspuns conducăto­ c ale : el săvârşeşte din nou, ca mul ministru Jawaharlal Nehru apuseană. EL a declarat că în
nereafistă. Pe de o parte ea rilor din Brentwood a organiza­ şi acum doi ani, dar de data a înălţat drapelul de stat al Re­ această regiune încordarea s-a
caută să se erijeze in una din ţiei „Mişcarea pentru dezarma­ aceasta împreună cu S.U.A., o publicii India deasupra forţare: slăbit» intr-o oarecare măsură.
principalele ţări ale grupului rea nucleară“ (Anglia), in care intervenţie armată neprovocată lei ,care este simbolul luptei po­ Trupele străine se mai află în­
asiatic, recunoscînd în vorbe se spune că Uniunea Sovietică în Orientul apropiat, care ame- porului indian pentru liber­ că acolo, gata de luptă, şi de
necesitatea retragerii trupelor este gata să-şi ia angajamentul meninţă să se transforme in­ tate. aceea pericolul nu a trecut.
americane şi engleze din Liban solemn împreună cu guvernele tr-un conflict mondial. Nehru şi-a exprimat speranţa
şi Iordania. Pe de altă parte, S.U.A. .şi Marii Britanii de a nu După aceea Nehru a ţinut o că popoarele din ţările Asiei
Japonia nu vrea să pricinuias­ folosi în nici o împrejurare ar­ Infrucit pericolul extinderii cuvîntare în faţa numeroşilor apusene vor obţine libertatea şi
că neplăceri Statelor Unite şi ma nucleară, fie cu ajutorul a- conflictului militar din această reprezentanţi ai capitalei Indiei, independenţa.
de aceea, de fapt, se pronunţă viaţiei, fie cu ajutorul rachete­ regiune încă nu a fost înlăturat, care s-au adunat în faţa Fortu­
în sprijinul unor propuneri ca­ aşa cum o dovedeşte sosirea de lui Roşu. Au trecut 11 ani din La 15 august a avut loc la
re nu contribuie la retragerea lor. trupe străine în această regiune ziua independenţei, a declarat palatul prezidenţial din Delhî
imediată a trupelor americane Aş dori să vă încredinţez, scrie şi luarea de noi măsuri mili­ el. Aceşti ani au fost ani de o mare recepţie oferită cu pri­
şi engleze de pe teritoriile a- tare în ţările pactului de la succese şi de lipsuri, ani în ca­ lejul zilei independenţei de S.
şeful guvernului sovietic dom­ Bagdad, subliniază N. S. Hruş­ re am avut de întîmpinat dife­ Radhakrishnan, vicepreşedintele
cestor ţări arabe. nului Benneth Wilder, preşedin­ Republicii India.
tele acestei organizaţii, şi doam­ ciov, Uniunea Sovietică 'a ce­
Şedinţa de dimineaţă a Adu­ nei baroane Fosetl, secretar al rut convocarea sesiunii extraor­ Guvernul Republicii Irak a hotărît
organizaţiei, că Uniunea Sovie­ dinare a . Adunării Generale a să stabilească relaţii diplomatice
nării Generale s-a încheiat la tică va lupta şi pe viitor pentru O.N.U. penlru examinarea pro­ cu R.P. Romînă şi cu alte ţări
interzicerea armei nucleare şi blemei retragerii imediate a de democraţie populară
ora 12,45 (ora New York-ului) va face totul pentru a salva o- trupelor americane din Liban
menirea de pericolul războiului şi a trupelor engleze din Ior­ BAGDAD (Agerpres). — Du­ rit să stabilească relaţii. diplo­
după cuvântarea rostită de re­ atomic. dania. După părerea guvernu­ pă cum s-a mai anunţat la 17 matice şi să facă schimb de mi­
lui sovietic, a subliniat N. S. iulie guvernul R. P. Romîne'a siuni diplomatice cu R. P. Ro­
prezentantul Iranului. N. S. Hruşciov a amintit în Hruşciov, poate şi trebuie gă­ recunoscut oficial Republica mînă.
scrisoarea sa că Uniunea So­ sită o rezolvare, a probleme­ Irak. Un purtător de cuvint al
Pay^ R obeson vietică a propus în repetate rîn- lor actuale ale Orientului apro­ Ministerului Afacerilor Externe De. asemenea, Republica Irak,
duri guvernelor Angliei şi S.U.A. piat şi mijlociu,. care. să cores­ a hotărît să stabilească relaţii
sa s o s i t l a M o s c o v a să-şi ia angajamentul de a re­ pundă intereselor vitale ale po­ al Republicii Irak a declarat ia diplomatice cu R. P. Chineză,
nunţa la folosirea arinei ato­ poarelor din această regiune, R. P .Polonă, R. Cehoslovacă,
MOSCOVA (Agerpres). — să asigure respectarea dreptu­ 14 august că Consiliul de Mi­ R. P. Ungară, R. P. Bulgaria,
TASS anunţă : La 15 august a mice şi cu hidrogen. rilor lor . suverane, . ţinîndu-se niştri al Republicii Irak a hptă- R. P. Albania şi alte ţări.
sosit la Moscova eminentul cin- Preşedintele Consiliului de seama de interesele tuturor sta­
lăreţ negru şi activist pe tărîm telor cate au .legături cu ţă­ Premierul Cambodgiei a sosit
obştesc Paul Robeson. Pe aero­ Miniştri al U.R.S.S. arată că rile din această parte a globu­ la Pekin
portul Vnukovo el a fost întîm- guvernul M arii.Britanii dacă ar lui pământesc.
pinat de numeroşi reprezentanţi dori ar putea să facă mult pen­ PEKIN-(Agerpres). — La in­ tîmpinat de Citi En-lai,' premie­
ai vieţii publice din Moscova, tru a scuti poporul său şi alte rul. Consiliului de Stat' al R. P.
de conducători ai comitetului popoare de cursa nebunească a vitaţia. premierului Consiliului Chineze, Gen I, locţiitor al
sovietic pentru apărarea păcii, premierului¦şi ministru ml Afa­
ai Uniunii societăţilor sovie­ d e 'S tat al R. P. Chineze, Citi
tice de prietenie şi.legături cul­ cerilor Externe si .alţi oameni
turale cu ţările străine, de ar­ En-lai, la 15 august a. so.-.. la de stai/din.R. P. Chineză, repre­
tişti, muzicieni, ziarişti. zentanţi'ai corpului diplomatic.
Pekin •primul ministru al rega­
Paul Robeson a fost salutat Ciu En-lai şi Norodom Sia­
de Nikolai Mihailov, ministrul lului Cambodgiei, prinţul Noro- nuk au rostit cuvîntărL
Culturii al U.R.S.S.
dom Sianuk, şi persoanele care
Paul Robeson va da concer­
te la Moscova pe care a vizi­ îl însoţesc. ...
tat-o pentru ultima oară acum
nouă ani. El va face de ase­ Vasul sovietic ,,6riizia “ întreprinde o „cursă Pe aerodromul de est al ca­
menea un turneu prin oraşele < a păcisu prin Marea Baltică
din republicile Asiei centrale. pitalei, înaltul oaspete a io'ăt în­
VARŞOVIA 16 (Agerpres). tice. ,,Gruzia“ ya vizita Stockhol- LA AMMAN
TASS an u n ţă: In portul polo­ mul, Helsinki şi- Leningradul.
nez Gdynia a sosit vasul sovie­ Atmosfera încărcată la maximum
tic „Gruzia“ care întreprinde o La 23 August, vasul sovietic,
„cursă a păcii“ prin /Marea Bal­ AMMAN 16 (Agerpres). — de peste 12 ore poliţia şi solda­
tică. Pe bordul vasului se află avînd pe bord reprezentanţi ai ţii au cercetat casă cu casă
un grup de partizani ai păcii partizanilor păcii din Finlanda, In relatările lor cu privire la căuiind arme. şi operînd ares­
din Moscova şi Republicile Bal- Suedia, R.D.G., R.F.G., Polonia evoluţia situaţiei din Iordania, tări. Aproape 150 de persoane
şi U.R.S.S. ' se va întoarce in corespondenţii agenţiilor de
portul Gdynia. presă occidentale subliniază au fost arestate.
Descriind atmosfera din. Am-
> <L>-3*. .-vţv 5» „atmosfera încărcată la maxi­
mum“. După cum scrie agen­ man, corespondentul agenţiei
ripei drepie au formulat rezerve în ţia United Press International, americane Associated Press
în cadrul operaţiilor poliţie­ scrie: „Poliţişti şi soldaţi
legătură cu acest proiect. Astfel, de neşti care au avut loc atît -in înarmaţi pînă in dinţi se văd
exemplu, în paginile ziarului Figaro — capitală cit şi în principalele
ziar strîns legat de interesele marii peste lot, dar . mai ales in jurul
localităţi din ţară la 14 şi ,io palatului regal, care este păzit
august unităţi militare şi dc ca o adevărată fortăreaţă... In
col al academicianului André Siegfried securitate 'au întreprins o per­ preajma • sediilor guvernamen­
care sublinia : „Constituţia nu numai cheziţie „pe scară largă“ în car­ tale au fost ridicate adevărate
tierul locuit de'refugiaţi pales­ redute, iar-la intrarea în orice
ceastă denaturare este încă mai mult presă, prin activitatea sa politică de ca nu corespunde principiilor Republi­ tinieni din apropierea palatului instituţie se efectuează o per­
regal din Amman. Circulaţia- a cheziţie minuţioasă, fapte care
agravată în planul care ne este pro­ zi cu zi, dezvăluie gravele primejdii cii, dar este direct îndreptată împotriva fost' suspendată Tn întregime in dovedesc -că regimul trăieşte
acest cartier care a fost, încon­ intr-o adevărată teroare şi că o
pus : de aici încolo poporului i se re­ care decurg pentru drepturile şi liber­ tradiţiilor liberale existente in Franţa jurat de autovehicule blindate explozie violentă ar putea iz­
de peste un , veac". şi cu soldaţi înarmaţi •şi timp bucni în orice moment“.
„persoanele de vază“ se vor ocupa ds prevederile noii constituţii. Deşi Guy Proiectul noii constituţii va fi su­
problemele serioase“. Moilet face parte din guvernul De pus unui plebiscit !a 28 septembrie.
Aceasta trebuie spus în primul rînd Gauile şi alţi lideri socialişti sprijină ¦ Pregătit cu minuţiozitate de autorită­
şi într-o măsură covîrşitoare despre acest guvern, fracţiunea parlamentară ţile gaulliste, pentru a asigura victoria
preşedinte căruia proiectul noii consti­ socialistă, exprimînd starea de spirit lui De Gaulle, acest plebiscit nu va
tuţii îi rezervă puteri extraordinare, de a unei mari părţi a membrilor aces­ permite alegătorului decît să voteze
fapt puteri discreţionale. Astfel, preşe­ tui partid, a luat atitudine împotriva pentru sau împotriva constituţiei. Ale­
dintele, ales pe 7 ani de un colegiu proiectului de constituţie. Radicalii gătorul nu va putea discuta sau amen­
restrîns, ocolindu-se sufragiu! univer­ mendesişti,1 prin ziarul lor „Express“, da nici o prevedere. m
sal, va avea dreptul să numească şi ¦ Uniunea forţelor republicane, din care In ciuda tuturor măsurilor luate de
să revoce pe primul ministru şi pe fac parte cunoscute' personalităţi poli­ ¦guvern forţele republicane îşi strîng
toţi ceilalţi membri ai guvernului; tice ca Daniel Mayer, deputat socia­ rîndurile pentru a impune la 28 sep-
odată numit ministru, deputatul îşi list şi alţii, au respins proiectul de lembrie un „NU“ constituţiei, antipopu­ J y Ä/ i
pierde automat mandatul. Miniştrii nu constituţie. Pînă şi reprezentanţi ai a- lare.
răspund în faţa Adunării, iar aceasta
poate fi în orice moment dizolvată de
preşedinte, care are dreptul, cînd con­ IMAGINI DIN JARILE PRIETENE
sideră că există un pericol grav, să-şi
asume pe timp nelimitat depline pu­ /. — R. P. POLONĂ: Gospodăriile agricole poloneze folosesc pe
teri, cumulînd în persoana sa puterea scară largă cornLinele fabricate de uzinele Forlschriit din R.O.G. In foto:
executivă şi cea legislativă. Din toate Combina R. 162 in funcţiune.
acestea reiese că guvernul De Gauile
pregăteşte o constituţie care să legali­ 2. — R. D. GERMANA: O brigadă de la S.M.T. Thurkop plecind la
zeze puterea personală cerută de De muncă.
Gauile din primul moment al preluă­ ¦ 3. — U.R.S.S.: I ii Uniunea Sonic !!că se găseşte in turneu un grup de
rii funcţiei sale. In aceiaşi iimp func­ artişti de estradă din Brazilia. In foto ; Aspect de la sosirea pe aeroportul
Vnukovo.
guvernul pe care o avea pînă acum,
va fi redusă aproape în întregime şi
prin adoptarea noii legi electorale
pregătită de guvern, se va limita la
minimum opoziţia şi îndeosebi repre­
zentarea muncitorească.
Vii critici au provocat de asemenea
prevederile referitoare ta viitorul po­
sesiunilor coloniale ale Franţei. Aces­
te prevederi nu ţin seama de năzu­
inţele naţionale ale popoarelor respec­
tive, exprimate prin creşterea puterni­
că a mişcării naţionale de eliberare,
ci tind să permanentizeze raporturile
coloniale existente pînă acum între
Franţa şi aceste teritorii. In Franţa
se conturează in prezent o largă o-
poziţie împotriva constituţiei gaulliste.