Page 62 - 1958-08
P. 62
DRUMUL SOSIALISMBLUI " ~ !astmummutm. Nr. 1141
*5Şa
Se împart roadele muncii
/ (Urmare din pag. l-a). rezultate ale muncii noastre unite, Despre unele nedumeriri spre oasele colectiviştilor. Primele
} Colectiviştii au realizat pută acum ale lucrărilor făcute Ia timp după• Ilie Marcu (pul de drac, cum tl roade, primele bucurii In acest an înainte de a trece prin
^ 16.200 zile muncă ceea ce înseamnă toate regulile ştiinţei agrotehnice cunosc sătenii) a fost puţin nedume caja de lucru a lamino
\ că cea mai mare parte din ei a fost înaintate. Am arat pămintul cu trac- • rit cind a aflat (deşi ştia dinainte de muncă. ,j " rului bluming, lingourile
ioarete S.M.T., insăminţărtie au fost după tabelul afişat) că are puţine sini încălzite In cuploa
prezentă zilnic la muncile din gos făcute la timp, lucrările de întreţi zile-muncă in gospodărie. Mirarea Oameni puşi pe gînduri rele adinei, la tempera
podărie...". Preşedintele colectivei nerea culturilor de asemenea. Oare L-a cuprins şi pe Drăcos Ilie şi pe tura cerută de procesul
Mihai Volff II, a terminat expunerea dacă am fi lucrat pe parcele fări- Ioan Melner III cînd „s-au pomenii Ioan Dănctiă (Ionii Teiului cum tehnologic. PROSPECT
dării de seamă. S-a dat citire tabe miţate scoteam asemejiea rezultate? cu cîte 30—60 zile-nuincă efectuate i se spune în sat) este gospodar
lului cu zilete-muncă efectuate şi Care dintre individuali au realizat în jumătate de an în gospodăria co bun, apreciat ca un om care mun Clişeul nostru prezintă letonie interurban (radio, relee)’,. înscrierile în anul 1 se fac între
cantităţile cuvenite fiecăruia. Au fost 1.975 kg. griu in medie la ha.? Cme lectivă. ceşte pămintul cu rivnă, a obţinut un aspect al halei cup — tehnicieni pentru echipament te 1—-20 septembrie a.c. •
puţini — pot fi număraţi pe dege a mai avui orz ca al nostru? Sctr- recolte care i-au asigurat consumul toarelor adinei. In prim
tele de la o mină — cei care au ţtiau oare carele cuiva sub greuta — „Ei, vezi Iliuţă — a încercat zilnic in familie. Şi totuşi, Ioan plan, macaraua scoţînd lefonic urban; Nu se consideră înscris şi nu va
primit cantităţi mici de produse. Cei tea finului şi al trifoiului cum scir- a-l lămuri Petru D r a g o ş secretar al Dăncilă, după ce a discutat cu co din cupt'or un lingou. — tehnicieni pentru telegrat. putea participa Ia concurs candidatul
mai mulţi, cu ce primesc numai ca ţiiau ale noastre? organizaţiei de partid, abia acum te lectiviştii şi a văzut cu ochii veni In această secţie sînt admişţ ab care nu a depus în termen toate ac
avans de 40 la sută Ie ajunge pină prinde mirarea cînd vezi că ai zile turile mari ce se realizează în co In cadrul Departamentului Poştelor tele menţionate mai sus.
la anul viilor. Cuvirilele lui Nicolae' Greieruş, au păţim lucrate in gospodărie. In loc lectivă, a rămas pe gînduri. Exista şi Telecomunicaţiilor din Ministerul solvenţi al cursului mediu teoretic cu
exprimat un mare adevăr. Nimeni în să vă vedeţi de lucru aşa cum fă o diferenţă destul de mare intre cele Transporturilor şi Telecomunicaţiilor diplomă de maturitate. In cererea de înscriere candidaţii
,Nicolae Neagu a realizat 256 comună nu a realizat recolte mari, ceaţi în anii trecuţi şi iu şi Drăcos realizate de colectivişti şi cele reali funcţionează 2 şcoli tehnice, una la •vor specifica şcoala, secţia şi specia
zile-muncă, Simion Uscar 247, Ioan ca cele obţinute în colectivă. şi Melner aţi înce/mt a lucra dul- zate de el în gospodăria individuală. Bucureşti şi alta în Timişoara. B. - ŞCOALA TEHNICA DE RADIO- litatea pe care doresc s-o‘ urmeze..
Zalmen 155, Mihai Greger 172, Chila gherie pentru alţii. Acum primiţi De altfel lot ca şi el puşi pe ghi A. - ŞCOALA TEHNICA DE POŞTA RADIOFICARE TIMIŞOARA,
Cimpeam 164, Kati Krampultz 172 Petru Gkboveanu nu s-a palat ab produse puţine. Vina mi-i a nimă dări au rămas şi Nicolae Zidar şi ŞI TELECOMUNICAŢII BUCUREŞTI, Admiterea; se face pe bază de con
zile-muncă. Au făcui lucrări de cali ţine să nu ia cuvîntul: „cele mai nui, afară de voi". Ioan Maier. are 2 secţii în care se pregătesc ca are 2 secţii în care se pregătesc ca curs care se ţine; ta sediul fiecărei
tate toate cele 118 familii membre grele dovezi despre viaţa noastră, dre de calificare superioară în ramu dre de calificare superioară, în ramu şcoli şi anume pentru şcoala din1 Bu
cde gospodăriei colective". Aşa sima slut însăşi recoltele mari pe care le — „Lucrul ăsta-i adevărat — re De multe ori cind colectiviştii au rile : poştă, telegraf şi telefon. rile radio-radioficare. cureşti, tir Calea Victoriei nr. 12, ra
glasul contabilului gospodăriei a că obţinem în fiecare an. Sporesc veni cunoscu Ilie Marca — dar ştii o vor avut asemenea sărbători, s-au gfndit ionul Tudor Vladimirescu, iar la Ti
rui faţă radia de bucurie. Nu se ve turile în gospodărie, bunăstarea noa bă... omul mai învaţă şi din ce pă şi Ionii- Teiului şi ¦- Ioan Maier şi I. — Secţia Exploatare P.T.T.R., cu I. — Secţia Exploatare radioficare, mişoara în strada 23 August nr. 2, în
dea deloc supărat că a lucrai şi stră a colectiviştilor creşte conti ţeşte el. Fii sigur că la împărţirea ve Nicolae Zidar că iot mai bine-i in durata de 1 an pregăteşte; cu durata de 1 an pregăteşte opera tre 25—30 septembrie a.c.
nopţile in ultimul timp. Bucuria ţi niiurilor, va fi alta situaţia. Timp colectivă. Gîndurile lor au prins tori pentru staţiile centrelor de radio
nui colectivist este a tuturor. Necar nuu. Colectiviştii construiesc locu mai este, lucru în gospodărie la fel, viaţă. Au discutai cu preşedintele — oficianţi. P.T.T.R.; ficare.
zurile se împart intre ei şi sint mai colectivei, au văzut şi scriptele la — telefoniste interurbane;
uşoare. inţe noi confortabile, cumpără apa contabilitate, au vizitat acasă pe co II. — Secţia Radio-tehnică, cu du
lectivişti, au văzui şi cum se mun rata de 2 ani pregăteşte tehnicieni
Peniru fiecare zi-muncă in colec rate de radio, biciclete. Copţii sint tare sint, aşa că vom vedea noi mai ceşte în gospodărie. pentru staţii de radio-radioficare.
tivă revin ca avans numai canti
bine îmbrăcaţi, bine hrăniţi. Veni Urziţi. Şi in casa mea trebuie să fie ...Şi cine ştie, în toamna aceasta, In amîndouă secţiile se primesc ab
tăţi ca 2,500 kg. griu, 0,500 kg. orz- turile sporesc mereu şi aceasta pen sărbătoare". aşa cum spunea Nicolae Zidar nu solvenţi ai cursului teoretic cu diplo
mărul familiilor din gospodăria agri mă de maturitate.
ovăz, 6 kg. paie, 5 kg. trifoi, 4 kg. tru că numea pe ogoarele colectivei A începui petrecerea colectivişti colă colectivă din Clinic va creşte
este tot mai entuziastă. Sărbătoarea lor...Romini şi saşi uniţi pentru în cu încă 3 sau 5 familii. După o a- Candidaţii vor avea vîrsta de 17—
fin, 3 lei şi alte produse. noastră de astăzi trebuie să fie un făptuirea vieţii fericite au bălti bere semenca sărbătoare viaţa colectiviş 25 ani.
nou îndemn pentru noi realizări tu şi vin. S-au înveselii pină iirziu, de tilor se schimbă în iot mai bine.
— „Toate acestea tovarăşi, sint roadele muncii lor. Au pornit carele CONDIŢIILE. DE ÎNSCRIERE :
munca pe ogoarele colectivei., , sclrfiind sub poveri grele de griu Candidaţii care vor să urmeze una
din aceste şcoli vor depune o cerere
In scopul aslgimi bunei desfăşurări perativa „Ţara Haţegului", a- P.M.R. din oraşul Haţeg în care — telefoniste morsiste şi teleimpri- Însoţită de următoarele acte:
tunci cind s-a făcut închiderea au fost încadraţi toţi membrii matoriste.
a învâţâmîntului de partid cercului de economie politică şi candidaţii de partid şi un nu — certificat de naştere (copie lega MATERIILE LA GARE SE DAU
tov. Gheorghe Ordeanu, secre măr însemnat de tovarăşi din In această secţie sînt admişi absol lizată): EXAMENE SINT-:
tarul comitetului orăşenesc, ob- activul fără de partid. venţi ai cursului mediu teoretic cu di
HAŢEG (de la subredacţia Din referat a reieşit însă că servind că se fac unele confuzii plomă de maturitate. — diploma de maturitate în original; Pentru secţiile de Un an oficiante,
în unele organizaţii de bază a ajutat la clarificarea lor. NICU SBUCHEA — certificat de sănătate cu analiza telegrafiste şi telefoniste, limba romî-
noastră voluntară). — Zilele cum sint cele de la spitalul u- corespondent II. — Secţia Teletehnică, cu durata Wasserman şi radiografia pulmonară; nă, scris şi oral, geografie şi matema
trecute, Comitetul orăşenesc de nificat şi Sfatul popular al ora Lipsurile semnalate în desfă de 2 ani pregăteşte: — dovada satisfacerii serviciului mi tică oral (materiile cl. VIII—XI):
partid din Haţeg a analizat te şului Haţeg, învăţământul de şurarea invăţămîntului de par litar pentru cei care au vîrsta peste
lul cum s-a desfăşurat învăţă- partid s-a desfăşurat defectuos. tid, a reieşit că se datoresc în — tehnicieni pentru echipament te- 20 ani; Pentru secţiile de doi ani şi secţia
nxîntul de partid în anul şcolar Acest lucru poate fi justificat de mare parte modului sporadic in — declaraţie tip de stare' materială exploatare de un an operatori radio
1957—1958, precum şi stadiul însăşi faptul că in aceste insti care a fost efectuat controlul şi a candidatului şi a părinţilor sau sus ficare, matematică scris şi oral şl fi
tuţii, datorită faptului că a e- îndrumarea invăţămîntului de ţinătorii legali, eliberată de Secţia fi zică oral (materiile cl. VIII—XI).
în care se află pregătirile în ve xistat o preocupare slabă atit partid de către unii membri ai nanciară.
derea deschiderii noului an de din partea biroului organizaţiei comitetului orăşenesc de partid. Cererea, împreună cu toate, actele DREPTURILE ELEVILOR
de bază cit şi din partea propa menţionate mai sus se depun la cen
invăţămint. gandiştilor, nu s-au ţinut decit Referatul a arătat în conti trele de înscriere de la Direcţiunea Elevii admişi în şcolile tehnice ale
Cu acest prilej,, tov. Liviu.Mo- citeva lecţii fapt ce a făcut ca nuare pregătirile care s-au fă regională P.T.T.R., pe raza căreia can Departamentului Poştelor şi Telecomu
învăţămintul de partid organi cut pentru deschiderea în bune didatul îşi are domiciliul (recrutarea nicaţiilor din Ministerul Transporturi
raru, membru al comitetului o- zat aici să nu se poată încheia. condiţiuni a invăţămîntului de se face numai de pe raza teritorială lor şi Telecomunicaţiilor beneficiază de
răşenesc de partid, a prezentat partid in viitorul an şcolar. Ast a acestora). bursă, asigurîndu-li-se cazarea şi masa
în faţa celor prezenţi un refe Referatul a mai scos in evi fel, s-a trecut la selecţionarea la internatele şcolilor în condiţiunile
rat care a scos in evidenţă fap denţă felul cum s-a preocupat propagandiştilor, la stabilirea
tul că în comparaţie cu anii tre comitetul orăşenesc de partid cercurilor şi cursurilor ce vor prevăzute de H. G. M. în vigoare.
cuţi, învăţământul de partid a de pregătirea închiderii Învăţă funcţiona in fiecare organizaţie
înregistrat în anul şcolar 1957— mântului. Astfel, pentru buna 0 Nebursierilor li se asigură cazarea şi
1958 o serie de succese. Ele s-au desfăşurare a seminariilor reca de bază precum şi la încadrarea masa contra cost.
datorai faptului că a existat o pitulative, comitetul orăşenesc TRAGERE
preocupare mai serioasă din de partid a repartizat la fiecare cursanţilor, respectîndu-se întru- SPECIALĂ După absolvire elevii sînt reparti
partea organizaţiilor de partid cerc sau curs cîte un membru
faţă de această sarcină. In spe al său pentru a participa la în totul liberul consimţămînt al IH M K tT i SI BANI ! zaţi în producţie să lucreze în specia
cial, organizaţiile de bază chidere. Participarea membrilor litatea în care au fost pregătiţi pe
P.M.R. de la Sfatul popular al comitetului orăşenesc de partid membrilor şi candidaţilor de
raionului, şcoala medie, coope Ia închiderea invăţămîntului a raza Direcţiei regionale P.T.T.R., de
rativa meşteşugărească de pro contribuit ia o analiză mai pro partid în privinţa alegerii for unde au fost recrutaţi.
ducţie „Retezatul“ , fabrica de fundă a problemelor, la clarifi
marmeladă, P.T.T.R. şi coopera carea unor confuzii, la orienta mei de invăţămint la care să ur Gandidaţii admişi vor depune la în
tiva „Ţara Haţegului“ s-au preo rea discuţiilor purtate de cursanţi scriere o cerere împreună cu urî an-
cupat mai intens de mobilizarea in spre cele mai esenţiale pro meze, dar, ţinindu-se seama şi gajament-tip legalizat de Notariatul
cursanţilor, de ţinerea cu regu bleme! Aşa, de exemplu, la coo- de Stat.
laritate a şedinţelor de curs, do de pregătirea, politică a celor ce
îmbunătăţirea conţinutului lec Gursurile încep la 1 octombrie 1958,
ţiilor şi seminariilor. urmează a studia în învăţămin
dată la care cei admişi trebuie să fie
tul de partid.
prezenţi la- şcoli în localităţile res
Pentru noul an de invăţămint
pective. i
s-a stabilit să funcţioneze un
număr de 22 cercuri şi cursuri
pe lingă organizaţiile de bază
^¦QQGCGOQQaQQcaQQaQaQQoaGaaoQOQCinQQccocQcooooxxxioaooooQOQoaQaxioooooooQGGQOGoaGociaocaQcoaa ocxxxxxxxxxx>ooooocooo€XKXXx>ooooooaoooixxx3scîaoooocxxîoo(L^oo?xîoooosc©ooooccîaooococooooc5ooooi
împotriva repertoriiîor cărora aceştia dau buzna pe u- poate fi rezolvat în acest fel, in pre cîntecele ce au fost alese. nobleţea acestei misiuni constă
rupte de viaţă şile sălilor de spectacole, rid acest spirit de naivă simplitate. Ele, în marea lor parte, păs tocmai în transmiterea către
dacă au de ce rîde şi apoi plea trează acelaşi ton, adoptat de marele public a unui mesaj cu
Am. în fală un manuscris. văzute destul de des repertorii preocupările şi năzuinţele lor că fără a-şi pune întrebarea da Să cădem însă de acord cu întregul program în discuţie, un bogat conţinut de idei.
E grozav de terfelii, plin de cu un conţinut de idei bogat, permanente, se limitează ta cî că au folosit ceva din spectaco ideia că totuşi această lacună tonul moale, al renunţării la a-
ştersături şi miroase puternic a în stare să exercite din plin in teva cîntece de un ritm. sinco lul respectiv sau nu 2 Munca nu este esenţială in întregul titudine, la participarea la Concursul pentru programe
iutun, semn că pe timpul cit el fluenţa binefăcătoare a mesaju pat şi la o gamă ieftină de artistic-culturală, ca element al programului. De neiertat însă viaţă. de estradă, deschis de casa re
a fost scris, asupra lui s-aii fu lui Lor. Dar, alături de ele, pot aşa-zise „bancuri“ care ori sînt suprastructurii, are sarcina pre se ridică un nit aspect. Specta gională de creaţie este bine ve
mat multe ţigări. Acestea toate fi întUnite şi repertorii ce jac de proastă inspiraţie, triviale, cisă de a ajuta bazei sale, ori colul „Cind 3 se ceartă ...al Un asemenea libret, prin con nit in acest sens. El va da po
sînt de sigur semnele evidente parte din categoria lipsei de ori atit de vechi, incit şi-au cum ar putea face acest lucru 4-lea cîştigă" a fost pregătit şi ţinutul său, se situează in a-,
ale unei munci încordate, stă gust artistic, a artei „în sine“, pierdut orice sens. cînd ea este străină, ruptă de prezentat pe scenă de către un fara sferei preocupărilor artis sibilitate forţelor de creaţie lo
ruitoare. Dar, despre ce anume ruptă de conţinutul veridic al interesele acestei baze ? ansamblu al unei întreprinderi tice care ne interesează, el nu cale să-şi pună întreg talentul
manuscris este vorba ? Manus vieţii ,al artei considerate chi Dar, fiindcă am alături libre industriale mari aşa cum. este aduce şi nu poate aduce folo lor în scopul lucrării unor li
crisul programului de estradă, purile, deasupra realităţii. Dar tul programului amintit mai Plecind de la pretextul pe ca I.C.S.H. Nu-i oare cu totul de sul educativ aşteptat. brete de o valoare reală. Pen
prezentat nu de mult de către ce valoare poate avea un pro sus, să-l răsfoim. Scăderile a- re a fost construit programul, neînţeles cum de a putut fi po tru că dacă textele de pină a-
ansamblul artistic de la I.C.S.H. cestuia sînt destul de valabile „Cinci 3 se ceartă ...al 4-lea ciş sibil ca intrun program artis Ansamblul artistic al I.C.S.H. cum au dovedit cel mai adesea
sub titlul „Cînd trei se ceartă gram artistic, un spectacol ca pentru o bună parte din alte re tigă", nu te poţi decide in a te tic, dat de o echipă artistică a a prezentat şi programul de es insuficienţă artistică, se dato-
...al 4-lea ciştigă". Deşi am a- re in loc să mu alcască de sevă pertorii. fixa care anume ar f i : dragos constructorilor siderurgicii, să tradă „Luna ştie şi... ne spune".
vut ocazia să-l vizionez, pe sce contemporană, absorbită de în tea, sau prietenia ? Şi una şi nu apară nici cel puţin un S-ar putea spune că acesta con reşte şi faptului că ele au fost
nă, totuşi acum l-am. lecfurat săşi esenţa acestor vremuri, de După cum spuneam, manus alta apar, şi una şi cealaltă stituie o încercare ce poate fi lucrate in general doar de ci-
bitează cîteva cîntece, sau cu crisul poartă evidente urma de sint palide, de circumstanţă. Să crîmpei de peisaj sau interpre reţinută, deşi răniîne mai mult ţiva libretişti aşa consideraţi
încă odată. Acest fapt', mi-a a- plete goale, fără vre-o semnifi muncă şi stăruinţă. Autorul, a râminem insă la gindul că pre tare, prin care să se poată ve la faza de intenţie în ceea ce „de meserie" in această direc
dus în minte o problemă asu caţie, pline de un sentimentalism încercat să dea „ceva bun" şi textul ar fi prietenia. Trei bă dea acest lucru ? Cum şi prin priveşte scopul pe care trebuie ţie, care şi-au epuizat repede
pra căreia aş vrea să mă o- senzual ? Cn ce poate oare con „original". Din păcate insă, ieţi iubesc o fată şi pină la ur care parte a programului, an puţinul umor sănătos de care
presc şi anume, problema reper- tribui u.n program, de estradă ele lipsindu-i. orientarea, n-a reuşit mă renunţă fiecare in favoarea samblul artistic îşi justifică a- să-l atingă un program de es
toriilor, a legării acestora de pildă, la îmbogăţirea vieţii, su şi in consecinţă truda pe care celuilalt. Asta din prietenie. De partenenţa sa ? In ce anume tradă reuşit. Faţă de multiplele au dispus şi atunci s-au văzut
viaţă. Şi, căuiînd să răspund la fleteşti a muncitorului, a ţăra a depus-o nu a dat roadele punct, prezentat ni se redă o cit resurse artistice de care cons siliţi să recurgă la ieftinătă
întrebarea în ce măsură libre nului muncitor, a intelectualu scontate. S-ar putea aduce aici sigur, frumos din partea lor. de miră fărîmă de specific mun tructorii siderurgişti dispun, e luate din bazarul diferitor a-
tul de pe manuscrisul din faţa lui nostru nou, cind, în loc să obiecţiunea faptului că, specta Dar, e cu toiul de neînţeles, citoresc ? Nicăieri, în nici un necesar să se facă mai mult. mintiri ce nu mai sint pe mă
mea a răspuns acestei sarcini, dea acestora o artă legată de colele date cu acest program cum de aceştia, toţi 3, renunţă punct al programului. El este sura ritmului vieţii noastre de
am ajuns la un şir de reflecţii. sau cu altele asemănătoare lui apoi în favoarea unui al 4-lea, de aşa manieră construit incit Publicul spectator, doreşte pro acum.
care apare fără a se şti de un „merge“ in orice alt oraş al gram? de calitate în care să
Chestiunea reperioriiîor nu e au avut totuşi eventuale suc de, ce e cu el şi cu ce anume e ţării, ca şi oriunde pe glob. Nu clocotească din belşug seva vie Formaţiile artistice trebuie
deloc nouă peniru formaţiile ar cese „de casă“. E bine să se mai „grozav" ctecit cei 3, incit ţii noi, care să-i satisfacă din să solicite ajutorul cercurilor
ştie că nu acestea constituie fata să-l prefere tocmai pe el ? aduce nimic din specificul lo literare din localităţile respecti
tiştilor noştri amatori. Conţinu unitatea de măsură pentru va doar fata îl cunoştea de numai cal, din realităţile hunedorene, plin exigenţele sale artistic-cul- ve, mai mult, să comande in a-
tul acestora a fost de destul loarea unui program artistic. cîtva timp şi inexplicabil se a- din tradiţiile culturale şi folclo ceste cercuri librete pentru pro
de multe ori pus în discuţie şi- Interesează şi. trebuie să intere taşează de el, iar cei trei, care rul acestei cetăţi a fontei şi o- turale mereu crescinde. De a- gramele lor, iar acolo unde nu
in urma concluziilor trase cali seze in ce măsură el a deservit se ciorovăiesc tot timpul nepu- ţelului. Şi nu aduce deoarece, există cerc literar să atragă in
tindu-se decide căruia anume autorul, in loc să privească în cest fapt trebuie să ţină seama jurul lor un larg colectiv de
tatea multora s-a îmbunătăţit cerinţele impuse de scopul edu fur, peste uriaşele transformări textieri, dintre cei mai pricepuţi
iar arta pe care au promovat-o cativ şi in nici un caz nu tre dintre ei să i se lase dreptul zilnice petrecute aici, s-a închis cu stricteţe in viitor conducerea şi mai înzestraţi.
şi-a adus astfel contribuţia in buie să ne lăsăm furaţi de a- „de a fi iubitul", termină prin în casă, a tras storurile, şi-a
ansamblul general al luptei saltul unor gusturi minore ce a renunţa la dragostea lor în- astupat urechile şi a început clubului cultural de la I.C.S.H., Numai aşa se va ajunge că
pentru formarea omului socie încă îşi mai fac loc în concep tr-un chip enfatic, teatral, muş- a-şi imagina o lume a lui per
tăţii noi, socialiste. Au putut fi ţia unor oameni şi in virtutea chetăiresc, oferind intrusului flori sonală, de o dulcegărie striden de la Combinatul siderurgic, intr-adevăr programele artistice
şi parcă spunindu-i: „bravo tă, presărată cu ofuri şi accese
nene, ne-ai suflat-o". Oare aşa melancolice. De ce oare 7 Nu e ansamblul artistic al Sfatului ce se vor prezenta în viitor să
să fie in viaţă ? Numai un sen firesc să ne întrebăm aşa ?
timent superficial, de suprafaţă, popular regional (a cărui reper fie corespunzătoare sarcinilor ce
S-ar putea încă vorbi şi 'des-
torii de asemenea, cel mai ade stau în faţa noastră în ceea ce
sea sînt destul de discutabile) priveşte educarea şi luminarea
şi in general toate formaţiile continuă a omului muncitor.
de estradă din regiune. Trebuie V. DAN
să le fie deosebit de clar faptul
că misiunea lor, e nobilă şi că
