Page 63 - 1958-08

N r. 1141
EDUCAREA
în centrul preocu
r Titlul de membru de partid
presupune anumitie calităţi, o-
bligaţii, cere ca fiecare1membru
de partid să pună măi presus
de orice interesele generale ale
construirii socialismului, să do­
vedească în întreaga sa activi­
tate o conştiinţă înaltă şi devo­
tament neţărmurit faţă de po­
por. Fiecare membru de partid
trebuie să-şi închine întreaga
sa activitate traducerii în viaţă
a tuturor hotărîrilor partidului,
să constituie un exemplu demn
în muncă şi in întreaga sa
comportare.
Aceste calităţi înalte ' ce se
cer unui membru de partid nu
se formează diintr-o dată ci sînt
rodul unei munci perseverente
de educare, dusă în timp înde­
lungat de către organizaţiile de
partid.
Un bun prilej de formare a
acestor calităţi ce se cer unui
viitor membru de partid, îl con­
stituie stagiul de candidatură
ce trebuie să-l facă cel care a
cerut să intre in partid. Ajuto­
rul primit din partea comuniş­
tilor în educarea partinică, du­
cerea la îndeplinire a diferite­
lor sarcini de partid şi pe linie
obştească, participarea ia adu­
nările organizaţiilor de partid,
preocuparea pentru ridicarea ni­
velului politic şi cultural al can­
didaţilor de partid sînt citeva
metode ce se folosec în munca
de educare a viitorilor membri
de partid.
Organizaţiile de partid din ra ­ menea, întâlnirile dintre candi­
ionul Petroşani au obţinut re­
zultate,. bune în educarea can­
didaţilor, au acumulat o expe­
rienţă preţioasă in direcţia pre­
gătirii temeinice a candidaţilor
de partid. Despre acest lucru
vorbesc succesele în producţie
ale celor mai mulţi candidaţi şi
contribuţia acestora la îmbună­
tăţirea muncii de partid.
Printre organizaţiile de
bază care şi-au îmbogăţit
simţitor activitatea ca ur­
mare a întăririi rindurilor
şi educării candidaţilor de par­
tid se numără cele de la
U.R.U.M.P., Depoul C.F.R. Pe­
troşani, nr. 2 •de la mina Pe-
trila, nr. 3 de la mina Aninoasa,
nr. 9 de la mina Lupeni, nr. 5
d'e la mina Vulcan şi altele.
Despre grija crescîndă pen­
tru educarea candidaţilor vor­
beşte faptul că lă cei mai buni,
Ia cei care în timpul stagiului
au dovedit merite deosebite în
pregătirea lor politico-ideolo-
gică, muncind bine în produc­
ţie, adunările generale ale or­
ganizaţiilor de bază au hotărît
să le reducă stagiul.
Tov. Ghilea Mihai şi
Vasile Dalea de la U.R.U.M.P.,
Rernus Moisiu de la mina Ani­
noasa, Bela Mraz şi Anton Du-
ban de la mina Lupeni, precum
şi mulţi alţii se numără printre
acei cărora le-a fost redus sta-
Hunedoara, ieri şi azi
rAm cunoscut-o cu zece ani în
urmă, împins pe aceste melea­
guri de munca noastră, a gaze­
tarilor, care ne poartă paşii
prin toată ţara.
Hunedoara era o mică aşe­
zare cu pretenţie de oraş ; o al­
cătuire de case făcută parcă la
repezeală, alandala, cu străzi
înguste şi desfundate. Se deose­
bea de orice orăşel de provin­
cie prin aceea că avea prea mul­
te cîrciumi şi prea multe ghe­
rete de negustori. Am întîlnit
atunci, pe străzile Hunedoarei
oameni cu traistele pe umăr în
căutare de lucru. Acest fapt dă­
dea oraşului o iluzie de port sau
de nod de cale ferată. Aveam
senzaţia că între cerul şi pă-
mîntul Hunedoarei parcă nu
era aer, ci doar un amestec de
fum şi praf de furnal care-mi a-
păsa pieptul şi mă făcea să
respir greu.
Aşa arăta — în linii mari —
Hunedoara moştenită de la bur­
ghezie şi aşa au mai dăinuit
lucrurile o bucată de vreme, cam
cît i-a trebuit noului gospodar
să-şi facă socotelile şi să por­
nească ia bună rînduială.
Am cunoscut atunci cu ani
în urmă oameni ai Hunedoarei
şi printre ei pe prim topitorul
Gheorghe Simeria. Am petrecut
împreună cu el ore în şir la
gura cuptorului, am parcurs îm­
preună valea Zlaştiului spre
Boj. Aici, în sat, am ciocnit u-
nul, sau poate mai multe pă­
giul. Stînd de vorbă cu oricare
din aceşti noi membri de partid,
ei vorbesc cu respect şi recu­
noştinţă despre ajutorul care
l-au primit din partea organiza­
ţiilor de partid, din partea co­
muniştilor mat vechi în vederea
pregătirii lor spre a intra in
partid.
Mulţi membri de partid ca
tov.' Nicu Constantin de la
U.R.U.M.P., Alexandru Lingu-
raru, Gheorghe Croitoru, de la
mina Petrila, Gaşpar Nemeş de
ia mina Lupeni, Mihai Tucaciuc
şi Pop loan de la mina Ani­
noasa se numără printre cei ca­
re se preocupă cu grijă şi simţ
de răspundere de educarea can­
didaţilor.
Muncind alături de candidaţi,
impărtăşindu-le din experienţa
lor în muncă, comuniştii îi aju­
tă să-şi ridice nivelul profesio­
nal dar în acelaşi timp îi spri­
jină şi in direcţia educării lor.
Pentru mulţi membri de partid
a devenit o obişnuinţă de a se
preocupa şi de felul cum îşi pe­
trec candidaţii timpul lor liber.
Aşa se face că la cluburi, cine­
matografe, manifestări sportive
să fie văzuţi împreună candida­
ţii cu — prietenii, sfătuitorii şi
profesorii lor — comuniştii.
Expunerile de conferinţe cu
diferite subiecte din viaţa de
partid, situaţia internaţională şi
altele sînt de un real ajutor în
educarea candidaţilor. De ase­
daţi şi comuniştii vîrstnici unde
s-a vorbit candidaţilor despre
viaţa şi munca lor din trecut,
despre luptele purtate sub con­
ducerea partidului au ajutat la
educarea viitorilor membri de
partid. Tov. Iosif Cotoţ, şeful
exploatării miniere Vulcan, tov.
Aron Cristea, şeful exploatării
miniere Aninoasa, loan Romo-
şan, de la U.R.U.M.P. şi mulţi
alţii au vorbit in faţa candida­
ţilor de partid.
Faptul că membrii Biroului
Comitetului raional de partid
fac expuneri in faţa candidaţi­
lor cu prilejul înmînării docu­
mentelor, constituie de aseme­
nea o dovadă de grijă pentru e-
ducarea candidaţilor.
Cea mai eficace metodă de e-
ducare a candidaţilor s-a dove­
dit a fi insă repartizarea de sar­
cini şi controlul îndeplinirii lor.
In Valea Jiului s-a reuşit să se
repartizeze majorităţii candida­
ţilor sarcini îmbunătăţindu-se
şi controlul îndeplinirii lor. Iată tas, Nendreanu Gheorghe, Gosmescu
cîieva exemple: candidatului de
partid Borca Iul tu de la mina
Petrila i s-a repartizat sarcina
de a se ocupa de calitatea căr­
bunelui, tov. Ştefan Moldovan
de la aceeaşi mină se ocupă de
difuzarea presei in sectorul III,
Ştefan Rusu de la U.R.U.M.P.
a primit sarcina de a se ocupa
de o brigadă de tineret. Mulţi
hărele de ţuică, şi am aflat mul­
te din bucuriile şi necazurile o-
ţelarului. A fost cel dintîi oţe-
lar din ţara noastră care urmînd
exemplul oţelarilor sovietici, a
început să elaboreze şarje rapi­
de în cadrul primului plan cin­
cinal.
Da 1 Simeria Gheorghe a fost
cel dintîi care a elaborat, după
exemplul oţelarilor sovietici,
şarje rapide 1 Nu l-am văzut de
mult. Am auzit că ar fi ieşit la
pensie. Intre timp poate m-a
dat uitării. Eu nu l-am uitat
însă. Gum poţi uita un astfel
de om care, la bătrîneţe nu ştia
carte? Seri de-a rîndul la lumi­
na lămpii cu petrol, ii citea din
cartea in care vorbea despre ex­
perienţa elaborării şarjelor rapi­
de, o fetiţă de vreo 13 ani, fe­
tiţa lui. Şi aşa, la bătrîneţe, o-
mul acesta a început să deprin­
dă slova cărţii, tocmai pentru
a înţelege mai bine comoara ex­
perienţei sovietice.
Am cunoscut ceva mai tîrziu
pe Aurel Stanciu. Un om pe
jumătate gol, sta în faţa cup­
torului AAartin. El introducea în
masa oţelului fluid un fel de
lingură lungă — oţelarii o nu­
mesc crucnă — şi smucea de ea
într-o parte şi-n alta, repetînd
această mişcare de cîteva ori, a-
proape mecanic. O muncă isto­
vitoare. I se vedeau muşchii
braţelor îrnp!etindu-se ca parî-
mele şi sub dogoarea cumplită
â euptorului, pielea arămie a' o­
candidaţi au sarcini în cadrul
organizaţiilor de masă sau in
colectivele de redacţie ale gaze­
telor de perete etc. Informările
ce se cer candidaţilor in adu­
nările generale despre telul cum
şi-au îndeplinit sarcinile consti-'
tuie o metodă bună. In acest
fel se poate urmări modul cum
muncesc candidaţii, cum îşi due­
la îndeplinire sarcinile.-
Paralel cu creşterea preocu­
pării faţă de educarea candida­
ţilor a sporit şi exigenţa faţă
de ei. La cei la care s-a dove­
dit delăsare faţă de pregătirea
lor 11 s-a prelungit stagiul, iar
împotriva unora care s-au dove­
dit nedemni de a deveni mem­
bri de partid s-au luat măsuri
de excludere din rindul candi­
daţilor. Printre aceştia se gă-,
sesc Nicolae Barbu, Luca Kele:
men, Petru Pîrvulescu de la mi­
na Lupeni, Iosif Frunză de la
mina Petrila.
Creşterea preocupării faţă de
educarea candidaţilor arată că
organizaţiile de partid din Va­
lea Jiului luptă pentru traduce­
rea în viaţă a sarcinilor puse
de partid in domeniul pregătirii
temeinice a candidaţilor, lucru
ce va duce fără îndoială la ob­
ţinerea de noi succese în toate
sectoarele de activitate.
P. U.
MAS MULTA ATENŢIE
cercului de artă plastica die Calau
In aceste zile a fest deschisă — în- lementare de educaţie etică.
tr-una din sălile clubului „11 iunie“
din Călan, o expoziţie de pictură a depusă, exponatele membrilor cercu­
membrilor cercului de artă plastică. lui de artă plastică din Gălan su­
Au expus aici pînze în ulei, acva- feră, în marea lor majoritate, din
rele, tuş, creionări, mai mulţi mem­ punct de vedere al proporţiilor, com­
bri ai cercului plastic, printre care binaţia culorilor, diformaţia figurilor
menţionăm pe muncitorii Gioas Cos-
Danii, Semeniuc ioan, Zamoniţă Mihai,
Cîrştiuc Traiari, desenatorul Ke-
lemen Ştefan, Humei Emeric şi alţii.
De la bun început‘Trebuie să men- " tate şi originalitate a'dus acolo că lu­
ţionărn,7şţrădania.ipe care membrii crările»- expuse reprezintă reproduceri
cercului au depus-c în scopul realiză­ după cărţi poştale ilustrate şi fotogra­
rii lucrărilor expuse, trecînd peste
greutăţile pricinuite de conducerea
clubului din Călan în ce priveşte
sprijinirea acestui cerc.
Şi fiindcă ne găsim la acest capi­ turnătoriei, uzinei de semicocs, sau pe
tol; este cazul să arătăm că cercul ogoarele întovărăşiţilcr de prin apro­
de artă plastică din Călan funcţio- , pierea Călanului. Ca atare, exponatele
nează la voia întîmplării, fiecare mem­ sînt nesemnificative, şterse, statice,
bru al cercului lucrînd acasă, cu ma­ lucru confirmat şi de puţinii vizitatori
teriale proprii (culori, pînze etc)., fără ai expoziţiei.
o îndrumare concretă din partea vre­
unui cadru -calificat. Toate acestea, pe
motivul că în cadrul clubului, nu s-a
găsit nici o încăpere în care mă­
nunchiul de începători în arta plas­ în slaba orientare şi îndrumare pe
tică să-şi desfăşoare activitatea şi care Casa regională de creaţie a acor­
unde să primească măcar noţiunile e- dat-o acestui cerc cît şi complectului
mului căpăta luciri de metal.
Praful plutea în aer. II simţeai
în nări, dulce şi înecăcios.
Erau condiţii grele de muncă
la oţelăria Hunedoarei.
Dar cum stau lucrurile, acum?
Anii de prefaceri tumultoase au
schimbat faţa Hunedoarei. Ha a
devenit o adevărată inimă care
pulsează metal întregii economii
naţionale.
Am vizitat de curînd pentru a
nu ştiu cîta oară Hunedoara.
Aurel Stanciu, fostul argat pe
la chiaburii din Alba, prim-to-
pitor hunedorean s-a înapoiat
din Zaporojstal. A stat în U-
niunea Sovietică două luni în
schimb de experienţă. Reîntors
în ţară a fost repartizai să lu­
creze la noua oţelărie al cărei
prim cuptor a intrat in funcţiu­
ne în luna mai. Un prieten mi-a
povestit că primul lucru pe <~are
l-a făcut oţelarul cînd s-a urcat
pe platoul cuptoarelor, a fost să
exclame plin de înoîntare:
— Adăi, frate, dar aici ! arcă
sînt la Zaporojstal!
In hala oţelăriei noi, de di­
mensiuni impresionante, liniştea
pare improprie. Omul vorbeşte
fără efort şi glasul lui predo­
mină totuşi mişcarea utilajului
greu. Din cînd în cînd se aud
soneriile automatelor. Şi el,
prinvtopitorul Aurel Stanciu stă
la postul de comandă şi supra­
veghează şarja. Omul de azi se
deosebeşte de cel de ieri.
Intr-un 'timp scurt am vizitat
' "DRÜMUL Sm iAhlSM ULÜl Pag. 3
§PORT Cultura căpşunilor —
Campionatul regional de fotbal sursă iînporfantă dc cîştig pentru
pe anii 1958-1959 G.A.C., întovărăşiri şi Jăranii individuali
In prima sa şedinţă comis ia regională de fotbal a discutat Căpşunile sînt unele dintre bătrîne înmulţite prin despărţire
v despre organizarea campionatului regional de seniori şi juniori. fructele cele mai apreciate de nu dau rezultate bune nici la
I Comisia a hotărit ca in acest an campionatul regional de fot- consumatori datorită gustului prindere nici la- rodire. Este bine
) bal să se organizeze pe două serii: seria l-a Valea Mureşu- plăcut, aromei şi fineţe! lor. Ele ca stolonii pentru plantare să se
\ lui şi seria II-a Valea Jiului. In cazul in care intr-un oraş au apar primăvara timpuriu, cînd recolteze în tim p # plantării, sau
\ fost două echipe, s-a tras la sor ţi in aşa fel ca o echipă să ac- în general lipsesc alte fructe. In cel mult cu 1-2 zile înainte. In
' tiveze intr-o serie şi'cealaltă intr-alta. Cele două serii vor avea afară de aceasta, din căpşuni se acest caz se păstrează în muşchi
pot prepara dulceţuri, gemsuri umezi feriţi de soare.
cite 10 echipe fiecare. Iată seriile: sau marmeladă de calitate su­
SERIA h a: Aurul Zlatna, Unirea Alba Iulia, C.F.R. Te­ perioară şi băuturi ca ; sirop, li­ înainte de plantare stolonii se
chior sau vin neîntrecut la gust. fasonează, adică se înlătură
i u ş , Şurianub Sebeş, Metalul Cugir, Dinamo Orăştie, Minerul Preparatele derivate din căpşuni frunzele, uscate sau rupte şi se
Brad, „1 Mai“ Petreşti, Corvinul Deva şi Şantierul Hune- şi in special căpşunile în stare scurtează rădăcinile la cinci pi-
proaspătă au o valoare nutritivă nă la şase cm., apoi se mocirlesc
doara. foarte mare deoarece ele conţin într-o mocirlă- făcută din pâmîni
SERIA 11-a: Flacăra Orăştie, Paringul Lonea, Minerul Ani­ 5-10 la sută zahăr, precum şi- argilos, balegă de vacă: şi apă.
cantităţi importante de acizi or­
noasa, Minerul Vulcan, Minerul Petrila, Victoria Haţeg, Victoria ganici uşor asimilabili, substan­ Terenul destinat pentru plan­
ţe grase, substanţe azotoase şi tarea căpşunilor dacă a fost în­
Câlan, Minerul Ghelar, Constructorul Hunedoara şi Recolta însemnate cantităţi de vitamine. grăşat şi arat c/r 1-2 luni îna­
Gu toate acestea în regiunea inte d'e plantarea de toamnă, sau
Deva. noastră căpşunile sînt. puţin răs- dacă a fost arat toamna pentru
Campionatul regional de seniori va începe la 31 august. pîndite deşi avem condiţii foar­ plantarea de primăvară^ se va
te bune pentru cultura lor. ara din nou cu 2-3 zile Ia adîn-
} In prima etapă au fost programate următoarele meciuri: SE­ oimea de 7-8 cm., înainte de
RIA l-a: Aurul Zlatna—Şantierul Hunedoara; Unirea Alba Gultivarea căpşunilor este u- plantare. Plantatul se face în
Iulia—Corvinul Deva; C.F.R. Teiuş—„1 Mai" Petreşti; Şuria- şoară şi rentabilă. Căpşunile în­ rînduri la distanţă de 80-100 cm
nul Sebeş—Dinamo Orăştie; Minerul Brad— Metalul Cugir. cep să rodească abundent chiar între rînduri şi de 30-35 cm. în-:
SERIA If-ă: Recolta Deva—Victoria H aţeg; Flacăra Orăştie— în al doilea an după plantare şi tre plante pe rînd.
Minerul Aninoasa; Minerul Ghelar—Paringul Lonea; Minerul dau producţii maxime în anii
Petrila—Victoria Călan; Minerul Vulcan—Constructorul Hune­ 3-5, cînd ajung la 7.000-8.000 Plantatul se face cu plantato­
kg. fructe la hectar. rul (un băţ d’e lemn lung de 20
doara. -25 cm., gros de 2-3 cm. în dia­
Conform hotăririi C.R.F. in echipele de seniori nu vor pu­ Orice gospodărie colectivă, în­ metru şi ascuţit la un capăt). Gu
tovărăşire şi ţăran cu: gospodă­ acesta se face o groapă adîncă
tea fi folosiţi mai mult' de 3 jucători avînd vlrsta de 30 ani. rie individuală din regiunea de 8-10 cm. în care se intro­
Campionatul echipelor de juniori din acest an a fost orga­ noastră are posibilitatea să în­ duce stolonul cu rădăcinile.
fiinţeze o plantaţie mai mare sau
nizat in 4 serii. El va începe la 21 septembrie. Iată seriile: mai mică de căpşuni. Plantarea trebuie să se facă
SERIA l-a : Jiul Petroşani, Minerul Lupeni, Corvinul Hunedoa­ neapărat la adîncimea potrivită.
ra, U.M. Cugir, Aurul Brad, C.F.R. Simeria. SERIA Ih a : Su­ Pentru ca plantaţiile să reu­
danul Sebeş, „1 Mai“ Petreşti, Unirea Alba Iulia, Aurul Zlat- şească şi să dea producţii spo­ Dacă se plantează prea adînc,
| na, C.F.R. Teiuş, Metalul Cugir. SERIA IlI-a: Minerul Ani­ rite trebuie să se aibă în vede­ acoperindu-se mugurele de creş­
noasa, Paringul Lonea, Minerul Vulcan, Minerul Petrila, Vic­ re cîteva reguli şi anume: căp­ tere sau dacă se plantează prea
toria Haţeg, Victoria Călan. SERIA IV-a: Minerul Ghelar, şunile pot fi cultivate în cultură afară lăsîndu-se rădăcinile des­
Constructorul Hunedoara, Recolta Deva, Corvinul Deva, Mine­ pură (numai căpşuni pe acelaşi coperite, stolonul nu se prinde.
rul Brad, Flacăra Orăştie. Echipele Şantierul Hunedoara şi teren) sau intercalate înr livezile Imediat după plantare căpşunile
Dinamo Orăştie au fost scutite de a avea echipe de juniori. trebuie udate cu cîte F2 litru
Hotărîrea C.R.F. prevede că o echipă care nu prezintă juniori, de pomi, printre rînduri, unde de apă la plantă. Dacă in zilele
conform programării, sau are două forfaiturii va fi exclusă din solul este puţin umbrit. Soiul următoare după plantare nu
plouă, udatul se repetă în fiecare
campionat şi echipa de seniori. în care se plantează căpşunile
zi pînă cînd se observă că sto­
să fie reavăn, gras, însorit, fe­
lonul s-a prins.
rit de stagnări de apă şi de us­
îngrijirile ce se dau culturilor
căciune. Foarte potrivite pentru
de căpşuni în primul an constau
cultura căpşunilor sînt livezile
dezinteres purtat faţă de cerc de că­ în menţinerea solului afinat şi
de meri ale G.A.G. din Geoagiu
Aşa se face că, cu toată străduinţa tre conducerea clubului „11 Iunie“ din fără buruieni prin executarea
şi ale altor gospodării care au
Gălan. mai multor praşili. In perioadele
un sol bogat şi posibilităţi de
GH. L. secetoase este necesar să se irige
irigare.
DIN SĂ LILE culturile de căpşuni deoarece îă-
Pentru plantarea căpşunilor
tribunalului dăcinile lor nu pătrund adînc în
este necesar ca terenul să se
S-a înfruptat pămînt şi suferă din cauza se­
din avutul cooperativei pregătească dinainte, îngrăşîn-
şi stîngăcia desenelor. cetei.
Gu ocazia unor verificări ino­ du-se cu 40-60 tone bălegar la
Ceea ce este mai grav> lucrările Toamna se îngraşă cu 200 kg.
expuse aici dovedesc dezorientare com­ pinate efectuate la gestiunea hectar şi să se are la adîncimea
plectă faţă de realitatea şi. viaţa nouă cooperativei „Furnica” filiala din superfosfat şi 50 kg. sare pota-
a patriei noastre. Lipsa de personali­ de 25-30 cm.
Bîrcea Mare s-a constatat că sică la hectar. După administra­
gestionarul Gavrilă Gobjilă a Plantatul este bine să se facă
delapidat în timp de cîte- rea acestor îngrăşăminte se sapă
va luni de zile suma de pe la sfîrşitul lunii august şi în­
7.705 lei. De asemenea, ges­ printre rînduri la adîncimea de
ceputul lunii septembrie, pe timp
tionarul amintit a sustras şi 18-20 cm. Primăvara se curăţă
fii, acestea însăşi fiind eexcutate cu unele mărfuri din cooperativă noros. Găpşunile plantate în a-
multă stîngăcie. Nici una din lucrări printre care şi o bicicletă pe care frunzele uscate cu grebla, apoi
nu este inspirată din realitatea şi via­ a vîndut-o. ceastă perioadă a anului vor in­
ţa ce freamătă în jurul furnalelor, se sapă printre rînduri dîndu-se
Pentru delapidarea sumei a- tra în producţie în anul ce ur­
mintite cît şi pentru neglijenţa totodată şi 70-80 kg. azotat de
în serviciu individul Gavrilă mează, Se pot planta şi primă­
Gobjilă a fost condamnat de amoniu la hectar. Peste vară se
Tribunalul popular raional Hu­ vara. In acest caz este nevoie
nedoara la 4 ani şi 6 luni în­ prăşeşte de cîte ori e nevoie şi
chisoare corecţională şi obligat însă să se ude de cel puţin 2-3
la despăgubiri civile prin con­ se rup mustăţile date din tulpini,
fiscarea averii personale. ori. Pentru plantare, se folosesc
lăsîndu-se numai acolo unde es­
MARIA POPP stoloni tineri (plante noi formate
Aşa cum s-a mai spus, această fugă te nevoie să se complecteze go­
de realitate şi originalitate nu o pu­ corespondentă în acel an din tulpinele tîrîtoare
tem atribui în întregime membrilor lurile.
cercului de artă plastică din Gălan. ale plantelor vechi) care să ai­
Dezorientarea lor trebuie căutată şi Inginer I. PASC
bă 3-4 frunze bune dezvoltate şi
cercetător la Staţiunea Experi­
rădăcini lungi de 7-8 cm. Tufele
mentală Pomicolă' Geoagiu
obiectivele noi ale Hunedoarei, Hunedoarei s-a întins pînă aici. rea hotărîrilor partidului şi gu­ dealul Ghizidului s-a ridicat o-
ridicate în ultimul an. Interlo­ raşul nou, oraşul muncitoresc.
cutorul meu, colaborator al zia­ In această luncă a Gernei hu- vernului. Directivele Congresu­
rului din localitate, mă punea S-a ridicat oraşul nou — nu-i
nedorene s a înălţat unul din lui al II-lea al Partidului Mun­ bine spus. S-a ridicat şi se ri­
la curent cu ultimele noutăţi. dică. A depăşit de pe acum, ca
cele mai importante obiective citoresc Rornîn,. analizînd ritmul
— Acum se lucrează intens la volum, oraşul vechi. Tnsă nu-i
al doilea cuptor Martin de la o- industriale construite în anii reducerii preţului de cost pe în­ deajuns... Doar odată eu mări­
ţelăria nouă. Specialiştii spun rea combinatului siderurgic creş­
că acesta va intra -în funcţiune din urmă — laminorul bluming. treaga industrie, constată că te neîncetat şi necesitatea de lo­
la 23 August, ziua eliberării pa­ cuinţe, de magazine. De aceea
triei noastre. In acest timp s-au E) se întinde pe o suprafaţă de în siderurgie realizările obţinu­ se ridică noi schele, se pun me­
atacat şi lucrările la cel de al reu fundaţii. 80 de apartamente
treilea cuptor. Şi acesta nu va cîteva hectare. Constructorii a- te nu sînt: încă pe“ măsura po­ aşteaptă luna aceasta să-şi pri­
fi ultimul... mească locatarii. Alte 12 blocuri,
firmă că greutatea construcţiilor sibilităţilor existente. Partidul a cu GÎteva etaje, sînt la roşu. Se
Hunedoara se dezvoltă într-
un ritm rapid, avînd o pondere metalice a halelor trece de cerut celor ce muncesc în acest face amplasarea altora. Şi într-
din ce în ce mai mare în cadrul un alt sector al dealului Ghizid
industriei noastre socialiste. F.a 20.000 tone şi că toate halele la­ sector, ca şi tuturor oamenilor mulţi, foarte mulţi oameni ai
se dezvoltă în special pe linia muncii îşi construiesc case pro­
industriei siderurgice. Vor in­ minorului totalizează o lungime muncii din ţara noastră să lup­ prii, prin credite de la stat.
tra în funcţiune anul acesta
de aproape 1 km. Insă, impor­ te pentru o mai accentuată scă­ De pe deal se vede cum ora­
două melanjoare fiecare cu o şul nou se lasă la vale, în în­
capacitate de 600 tone, care vor tanţa lui economică nu constă dere a preţului de cost a produ­ tâmpinarea vechiului oraş — bă-
aproviziona cu fontă fluidă cup­ trînul şi prăfuitul oraş Hunedoa­
toarele noii oţelării. S-a termi­ în extinderea pe care o are, ci selor. Cuvîntul partidului a gă­ ra. Se disting mai multe tipuri
nat recepţia unei importante sta­
ţii de rectificare a benzenului în faptul eă prin intrarea lui în sit un puternic ecou şi în rîn- de blocuri noi. Unele, sistem
care va da materie primă indus­ vilă. Altele, în stil modern, în
triei noastre chimice, tinere şi funcţiune blumingul va dubla durile siderurgiştilor Hunedoa­ linie dreaptă, cubice: cu cîteva
v;guroase. Gontinuă lucrările la caturi. In centrul aşezării noi
baleria 3-a de cocs, la fabrica producţia de laminate a ţării rei. De la ei a pornit o mişcare tronează un grup de restaurante
de var şi dolomită...
noastre şi că din aceasta va a- patriotică de reducere a preţului demne de orice oraş modern.
...Peştişul, cînd l-am cunoscut Teatrul e gata. Un teatru cum
prima oară, era o aşezare ru­ vea de cîşiigat, în primul rînd, de cost pe tona de oţel fluid, pe
rală. Lunca Gernei din apropie­ rar se intîlneşte in localităţi si­
re, era plină de păpuriş şi săl­ industria' constructoare de ma­ tona de fontă, pe tona de mine­
cii de apă, sau plîngătoare. milare. S-au atacat lucrările la
Crengile lor atîrnau lamentabil şini. reu. aglomerat etc. Angaja­ complexul sportiv.
deasupra mlaştinei. Şi parcă aş­
teptai să apară dintr-o clipă în Pentru noi, laminorul bluming mentele luate, care păreau uno­ In dezvoltarea lor, oraşul nou
alta pe potecă femeia de ţară in- mai are o semnificaţie. Ga şi ori­ ra de nerealizat, au fost înde­ s-a luat la întrecere cu combina­
toreîndu-se de la apă purlînd care altă mare construcţie a plinite în scurtă vreme. S-a a- tul siderurgic.
socialismului din ţara noastră, preciat că numai din economiile
ulciorul pe cap. şi blumingul este un fruct, un realizate pînă la finele anului Aşa arată Hunedoara azi. Ea
rod al colaborării dintre Repu­ prin reducerea preţului de cost constituie mîndria regiunii Hu­
Acum, în locurile acestea, se blica Populară Romînă şi Uniu­ în cîteva principale întreprin­ nedoara. mîndria ţării.
întrepătrund două imagini noi, nea Sovietică. Bunăoară, utila­ deri siderurgice se vor putea
deosebite una de cealaltă, una construi peste 1.100 apartamen­ Şi mîine, Hunedoara, aces*.
de sat,--alta de oraş. Industria jul greu al blumingului este li­ te. Mişcarea patriotică a oţela- centru siderurgic va arăta aşa
vrat în întregime de Uniunea rilor Hunedoarei se extinde a- cum numai un puternic centru
Sovietică. In afară de aceasta, cum şi în alte centre muncito­ muncitoresc dintr-o ţară care
la montarea agregatelor a par­ reşti din ţară. clădeşte fericirea oamenilor, poa­
ticipat un grup de specialişti te să arate...
sovietici. *
NICOLAE BIVOLU
Hunedoara s-a dezvoltat şi se Cînd am cunoscut pentru pri­
dezvoltă neîncetat. Insă acest ma oară Hunedoara, dealul Chi-
important centru siderurgic nu zidului1era un deal ca oricare al­
se manifestă în viaţa economică tul, cu singura deosebire că.era
a ţării numai ca putere indus­ plin de mărăcini.
trială. Hunedoara trăieşte toto­ Zgomotul combinatului nu pă­
dată şi o imensă viaţă politică. trunde pînă aici. Nici fumul
Multe iniţiative de interes repu­ furnalelor. Ci doar mirosul flo­
blican au pornit de aici. Greu rilor cîmpului.
este cuvîntul şi aportul siderur- Fantezia' proiectanţilor şi con­
giştilor hunedoreni la îndeplini­ structorilor s-a oprit aici. Pe