Page 65 - 1958-08

•luneci oara-Ü evfc PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNfŢl-VA I Citit! Tn pagina 4-a

Anul X Nr. 1142 Miercuri 20 august 1958 4 pagini 20 bani Retragerea trupelor

invadatoare este prima

şi cea mai urgentă

măsură în vederea

asigurării păcii

în Orienlul mijlociu

Cuvîntarea rostită de to­
varăşul Avram Bunaciu, mi­
nistrul Afacerilor Externe al
R. P. Romîne, la sesiunea
extraordinară a Adunării

Generale a O.N.U.

3 PUEUSI Se lărgeşte sectoral socialist

NOI SUCCESE Comuniştii fabricii A L A G RICU LTU RII MOSCOVA
în fruntea întrecerii
Numărul ţăranilor muncitori care depun în aceste zile ce­ VEDERE ASUPRA ^
reri pentru înscrierea în unităţile socialiste din agricultură creş­ KREMLINULUI,
te mereu. In zile de sărbătoare, adunaţi la căminele cultura­

IN ÎNTRECERE întrecerea socialistă care a !ost le, ţăranii muncitori discută asupra avantajelor pe care le oferă DIN SPRE PODUL
lansată la falnica de blănuri lucrarea pămîntului în comun, creşterea animalelor în comun, DE PIATRA
asupra rezultatelor pe care le-au obţinut colectiviştii şi întovă-

„Vidra" din Orăştie in cinstea răşiţii.

t Colectivele întreprinderilorindustriale dinregiunea ! zilei de 23 A ugust a cuprins Aceste fapte şi munca politică de lămurire desfăşurată
în rîndurile lucrătorilor ogoarelor, tac ca tot mai mulţi ţărani
noastră * L întregul colectiv. Piuăîn pre-

1 închină celei de a 14-a aniversări aeliberării patriei noastre J l zen tîn !runtea acestei între- muncitori să renunţe la mica proprietate individuală şi să se

’ succese tot mai de seamă. A ^ ceri s-au situat com uniştii din înscrie înfr-una din formele socialiste de lucrare a pămîntului.
i1 Cele afirmate de noi sînt susţinute de însăşi faptele ce se
petrec. Spre convingere : într-o singură zi au fost inaugurate 6
jabrică, care au obţinut cele m ai

\ L am in ato rii şi-au rea liza t an gajam en tu l bune rezultate în întrecere.

} Muncind cu mult elan, laminatorii Combinatului siderurgic In prim ul rînd este dem n de întovărăşiri.
< din Hunedoara au laminat luni, 18 august a.c., ultimele tone de relevat succesul com unistului
Io n M ărgineanu de la secţia In raionul Alba
oţel din cadrul angajamentului luat în cinstea zilei de 23 Au­ înnobilare care pînă acum şi-a
realizat sarcinile de p la n în încă 123 familii de aceste noi familii nu- guraiă o intovărăşi-
gust. Astfel, angajamentul lor de a da pînă la 23 August 9.500 proporţie de 115 la sulă. E xem ­ ţărani muncitori din mărul familiilor ţă- re agrozootehnică in
tone laminate peste plan a fost realizat cu 4 zile înainte de plul lui a !ost urm at şi de can­ comuna Teiuş au i- rănilor muncitori din care un număr de
termen. didata de partid Paraschiva

+ Productivitatea muncii a sporit anul acesta faţă de plan

| cu 5,34 la sută, în loc de 3 la sută cît prevedea angajamentul j M iclea care a obţinut o depăşi­ naugurat in zilele a- Teiuş care sînt in 144 familii au in­

* laminatorilor, iar economiile realizate la preţul de cost întrec L re de plan de 26 la sută !aţă cestea a 7-a întovă- sectorul socialist al scris 522 oi şi o su-
! 732.000-»O r t r tr tr t <Ie_•i. de 8 la sută cît îşi luase anga­
4 tJ t jam entul. De asem enea, candi­ răşire agricolă din agriculturii se ridică praţaţă de 825 hec-
jt M in e r i i d e la G h e la r r a p o r t e a z ă daţii de partid Alexandru Bor-
so şi Lucreţia llerm an şi-au de- comuna lor. Ei au la 702, întovărăşirile tare teren agricol,

3 înscris pentru a lu- auînd o suprafaţă de Din oile înscrise, 170

* ^ era la un loc, o su- 621,80 hectare. au fost repartizate

ţ C. .o.le.c.t.i.v.u.l. .ex.ploatării miniere Ghelar a extras de Ia înce- 4 păşit sarcinile de plan cu 16 I prafaţă de 77,63 hec- In aceeaşi zi, în pentru fondul de

* puful anului şi pînă la 18 august 10.521 tone minereu de lier t şi respectiv cu 11 la sută. 1 iare teren arabil. Cu satul Cib a fost inau- bază.

| peste prevederile planului, dintre care 1.400 tone au fost extrasei D intre secţiile !abricii cele s In raionul Brad P e n tru va lo rific a re a
ţ numai în cursul lunii acesteia. Angajamentul minerilor de Ia 4 pămînturilor neproductive
j Ghelar, luat în cinstea aniversării eliberării patriei noastre, a j mai bune rezultate au !ost ob- 3
j fost realizat de mai bine de două ori. Productivitatea muncii'pla-.j U na d in principalele sarcini trasa ie de către consfătuirea de la C onstan­
î nificată a crescut de asemenea cu 4 Ia sută, iar din reducerea j ţinute de secţia înnobilare, care j ţa este şi valorificarea pe scară largă a păm înturilor inundabile şi a celor
j preţului de cost minerii au realizat o economie de 148.000 lei. j neproductive.
J Definind locul I în întrecere, minerii din raionul nr. 3, con- j în perioada 1-14 august a dat A întovărăşirea agro- pentru a creşte in strinse la un loc 46
zootehnică din satul comun un număr de hectare teren ugri- In acest scop, com itetul executiv al Sfatului popular raional Orăştie a
j* jK ste plan 467 m etri patraţi 3 elaborai un plan de m ăsuri a cărui aplicare în practică a şi început. Piuă

j dus de inginerul Frederic Mera, candidat de partid, au extras ţ blănuri. >

O contribuţie deosebită tn ob- j Căzăinesli cuprinde 155 oi. Pentru asigu- c0'-
un -num' ă„r ,de' a54i fa- rareapăşun„ilor şi F/oosn/dreuzlueirmdlee bază
ţinerea acestor succese au adu- 3

s>o şi m a iş tr ii Io n D epcea şi 3 milii. care au adus bazei furajere au fost 53 de oi.

M artin Reitz, precum şi com u- j

j anul acesta cu (>.011 tone minereu mai mult decît era planifi- ¦ nistul Petru A rgint de la sec- In raionul Orăştie acum s-au făcut lucrări pentru asanarea apelor care inundau ierenul din
J^ cat. Printre brigăzile care s-au remarcat cu succese de seamă, ** ţia argăsitorie. care s-a dove­ valea situată intre co m u n ele. Dineul Mare şi M ărtineşli. A stfel, cetăţenii
. se numără şi celeconduse de Dumitru Preda, Nicolae Bucu- J dit a fi un bun agitator în ria­ din salul Tăm ăşasa au săpat prin m uncă voluntară un canal pentru cap­

I reştean,Bota Mircea şi alţii. î dul m uncitorilor pentru o pro- 1 In salul Răeătău a luat fiinţă care au fost aduse 142 oi. Cele tarea apelor pe o lu n g im e de 1.000 m .l. iar cei d in D ineul M ic pe o lu n ­

: • tA. Z. J dacţie sporită şi de bună caii- ) o întovărăşire agrozootehnică. în 65 familii care au inaugurat în­ gim e de 600 m.l. Pe ţoală întinderea văii am intite va fi săpat, num ai prin
» 4 .» ţ .ţ.4 tovărăşirea au înscris o supra­
t. ‘ • 4 tale. I in raionul Hafeg faţă de 266 hectare teren agri­ m uncă voluntară, un canal cu o lu n g im e loială de 4000 m .l. Aceste lucrări
col şi au hotărît ca un număr de
¦-O'* • ¦ --* « - ¦ o • •# * * • * ¦ ¦+- Cele două întovărăşiri agrico­ 31 oi să fie considerate ca fond dc asanare continuă. O dată cu term inarea lor aici vor fi redate agriculturii
le create nou în acest raion sînt de bază al noii întovărăşiri.
în satele Fărcădin şi Ciopeia. peste 120 hectare teren care pînă acum erau inundate sau neproductive.

M in e rii V ă ii J iu lu i obfin noi su ccese De asem enea, in O colişul Mic s-au luat m ăsuri pentru valorificarea

a 70 hectare teren care din cauza !nu ndaţiilor produceau o !Ineaţă de slabă

Cu fiecare zi care ne apropie ele sărbătoarea eliberării pa- 'terii Gheorghe Michiev, iuiiu Borca şi caliiale. ...

4. iriei noastre, munca minerilor din Valea Jiului devine mai rod- Nicolae Cristea din sectorul ii — sec- In Fărcădin întovărăşirea „Oc­ «oocx>oeooooc«oooi?ooooooooo0ooooooooooooooooooooooooooo; ooooccoooocooooe<x;ooooooooooooooooooooooooo’ooooooooooooooooo

* nică, mai hotărită. Graficele de producţie saltă mereu, de la zi <or fruntaş pe mină — care au extras tombrie Roşu” cuprinde un nu­ Şcolarizarea copiilor la clasele l-IV

? la zi. In fiecare abataj, galerie, munca se desfăşoară cu tot deJa între 250-450 tone cărbune peste măr de 12 familii care au în­
prevederile planului la zi. Cu aceleaşi scris pentru a lucra la un Ioc o
t mai mult spor. 1• cuvinte se mai vorbeşte însă şi de alte suprafaţă destul de mare de te­
brigăzi fruntaşe din sectoarele 1 şi ren arabil.
Pînă la dala de 18 august, în frun- sectorul I, se străduiesc la fel ca cei III şi mai ales de minerii sectorului şi generalizarea învăfămînîului de 7 ani —
lea întrecerii pe bazin se găseau mi­ din brigăzile conduse de minerii Gheor­ IV. Primii care au depus cereri sarcini importante la începutul noului an şcolar
nerii din Uricani, care au dat de la ghe V. Ilie, Spiridon Timofte sau Flo- pentru înfiinţarea întovărăşirii
începutul lunii curente 2280 tone căr­ rea Blidaru de Ia sectorul II, pentru Deşi sectorul IV este unul din cele au fost ţăranii muncitori Ion Nu ne mai desparte mult timp de vîrslă şcolară şi de a mări în- tajul de neşcolarizati comunicai
bune peste plan. Pe mină, sectorul frun­ a extrage cît ir^ii mult cărbune peste mai grele sectoare din Valea Jiului, Golan, Toader Radu şi alţii. de începutul noului an şcolar continuu numărul celor care ter- de către raioane nu oglindeşte
taş, sectorul II a condus pînă acum plan, pînă la 23 August. deşi sectorul este rămas în urmă cu cînd elevii şi cadrele didactice mină 7 clase, pentru a lichida situaţia existentă de fapt, deoa-
cîteva zile. Dînd dovadă de mai multă circa 800 tone cărbune, în această lună In întovărăşirea agricolă vor relua activitatea la clasă, cu orice urmă a neştiinţei de carte rece el se referă numai ia cu-
hărnicie, minerii sectorului l le-au lua- tF minerii din brigăzile conduse de mine­ „Drumul belşugului” din Ciopeia forţe sporite. Sarcini multe şi şi a da ţarii generalii tot mai prinderea copiilor de vîrstă şco-
t-o înainte. Colectivul sectorului I are Deţinătorii drapelului de mină frun- cele 12 familii au înscris o su­ importante stau în această pe- luminate.' ' iară în clasa I-a. De aceea, am
în afara sarcinilor de plan, 1194 tone taşă pe bazin, minerii Petrilei, nu se rii Pamfil Crainic, Francisc Barlha ca prafaţă de 8,50 hectare teren a-
cărbune, pe cînd cei de la 11, 1074. lasă nici ei mai prejos. Pînă la data şi cei din brigăzile minerilor Ioan A- rabil. rioădă în faţa şcolii, a cadre- In regiunea noastră cuprinde- considerat că înainte de înce-
de 18 august, de la mina lor au luat lor didactice şi a secţiilor de rba copiilor de vîrslă şcolară în perea anului şcolar să punem în
Faptul acesta nu supără însă pe calea preparaţiilor 1267 tone cărbune lexe şi Aurel Cepălău, obţin succese de Noii întovărăşiţi printre c a re : învăţămînt şi cultură. clasele I-IV a fost o preocupa- discuţia cadrelor didactice a-
nimeni. Minerii din brigăzile conduse peste plan. seamă în lupta cu greutăţile de la Nicolae.Dobrei, Ioan Gîlcă, Mâ­
de Dumitru Vascul, Vasile Hriţcan, locurile lor de muncă. ţei Gîlcă, Filip Munteanu, vor
Vasile Apostol sau Ioan Bria de la La mină se vorbeşte acum tot tnai începe în toamna aceasta lucrul
mult despre brigăzile conduse de mi- în comun.

Una din preocupările de sea- re principală-a secţiilor de învă- ceasta problemă foarte imnor-
-'U ' mă a tuturor factorilor din în- ţămîrit şi . cultură şi. a cadrelor fantă a şcolii-noastre şi să a-

3^ satul d t la pealúa aimifitetX vătămînt care necesită sprijinul didactice, care s-au bucurat, de tragem atenţia asupra grijii ce
nemijlocit al organelor de stat sprijinul organelor de partid şi trebuie să i se acorde. Facem a-
şi de partid, pentru a putea fi de stat. Rezultatele obţinute pî­ cest lucru pentru că din cerce­

; Pe firul unei văi străjuite de $ă pricep cum merg treburile le oamenilor din salul nostru iivd a scos tn anul acesta cu înfăptuită în cele mai bune con­ nă acum situează' regiunea noas­ tarea problemei reiese că se pe­
o parte şi de alta de ramifica- !n lumea asta — începu, să po- decît mălai., şi acesta ps sub­ 700 kg. gria la hectar mai diţii, este şcolarizarea copiilor tră printre regiunile fruntaşe alt trece un fenomen asupra căruia

la clasele I-IV şi în acelaşi timp ţării şi aceasta ca urmare a făp- noi nu am reflectat aproape 'de
ţii ale munţilor Trăscăului se vestească, omul. Zile amare au ţire ! De pilă, ferească sfîntul. mult decît individualii. Aceas­ ducerea lor mai departe în cla tulul că a existat o strădanie loc.
află aşezat un sat ca ţoale sa- fost. destule nepoate. Da, da­ Nu era nici vorbă. Poate la tă recoltă a pus tot satul pe
tele de m unte; un sat pe care Am petrecut multe zile amare, paşti şi la crăciun vedeai cîte ghiduri. scle V-VII. adică generalizarea comună a tuturor factorilor inie-., Dacă urmărim de exemplu,

in trecut nu-l vizita nimeni r/e „O f! Mai bine de nu mă năş- învăţămîntului de 7 ani, potri­ resaţi. > ¦ după datele statistice, şcolariza­
la centru in afară.de jandarmi team l". Asemenea cuvinte le
şi perceptori. Acesta este Ighie- puteai auzi. atunci, la tot pa­ una din făină neagră. Pită al­ — Eşti colectivist ? vii Directivelor celui de al II-lea Aveiţi raioane .în regiune tu rea contigentului de elevi care a
lul-.din raionul Alba. -sul. Şi. oamenii nu le spuneau — Nu. Congres al P.M.R. şi recentei un n u m ăr1rnihim de ne,şcolari­ intrat în clasa-l-a în anul şco­
bă vedeam doar pe mesele ce­ — Păi rum ? zaţi şi : anume 10-20, ca ,de e- lar 1954-1955, în număr de 9505
lor bogaţi, Ia care lucram va­ Hotărîri a Consiliului de Miniş­ xemplu, Petroşani,' Alba, Orăştie pe regiune, observăm că an de
ra întreagă şi cînd mergeam — Ude, aşa-i. omul. De fen- tri.

Pe drumul bolovănos ce ur- de întrecuţi. Vezi, pe munţii la tîrg la Alba. Dar, o ve­ T. MARIAM De aceea, cadrele didactice at şi Haţeg. Dar făcînd un studiu aii se înregistrează pierderi mari
că 'pe nesimţite în spre satul ăştia ai noştri nu cresc bu- deam numai şi înghiţeam i’i CORNEL CISA4AŞUJ
datoria să acorde, încă de pe a- mai adînc a l ’ problemei, după
de sub munţi, am ajuns din căţele. Pe ei cresc doar lemne sec... Şef adjunct al secţiei învăţămînt
urmă un om, mic de statură, şi iarbă. Păminturile bune de — înţeleg că aţi dus-o greu (Continuare în pag. 2-a) cum şi tot timpul apoi, o alen- indicaţiile date de Ministerul şi culîură a regiunii Hunedoara
ţie deosebită muncit de cuprin- învăţămîntului şi Culturii, am
\ aprig la vorbă, şi foarte cal- la şes erau ale unui pumn de în trecut — îl întrerupsei eu.
dere în şcoală a tuturor copiilor ajuns la concluzia că procen- (Continuare in pag. 2 -a)

) culat in iot ceea ce spunea, bogătaşi. Oamenii din satul Aş vrea să ştiu cum trăiesc

) Eu l-am întrebat, una, el m-a nostru trăiau cu puţinul ce-l acum oamenii din satul dum­ FRU N TA ŞII MINEI GHELAR

i întrebat alta şi aşa am ajuns primeau pentru că munceau neavoastră.
) să discutăm despre sat, despre vara întreagă pe la bogătanii Omul mă privi cu o oareca­

Ş viaţa locuitorilor lui.- Luitidu- din !ghiu sau din alte sate de re ciudă pentru că l-am în­

3 ne cu vorba, pe nesimţite ne-am la şes. Mai ţineau cîte o vacă trerupt din vorbă. Şi după cî­

} trezit in marginea de jos a sa- şi.,.. 5—6 oi. Cu veniţii! adus teva momente de tăcere spuse
) tutui. In faţă ne apăru o gră- de acestea nu era chip să tră- ztm bind:

L dină mare, cu iarbă mâtăsoa- iască o familie, — Şoadă întrebare. Parcă

să. plină cu pomi ale căror 'co- Pînă nu de mult în fiecare nu ştii că acum treburile s-au (
roane răspindeau o umbră im- noapte de vară, pe la primul schimbat şi la noi în sat ca {
bietoare. cintat al cocoşilor oamenii îşi şi in toate satele din ţară. Pă~ (

~ Ştii ce spun eu ? — îmi. bateau in ferestre pentru a se mjniurile astea de la şes sînt l
zise ortacul de drum. scula unii pe alţii. Trebuia să ale noastre acutn. Şi...
(
Ce? ¦ fie dc noapte în holda bogăla- Omul tăcu, niă prinse uşu- $

— Hai puţin colea la um- Olor. Altcumvanu maierau - rei ?e mţ năj fplcindu-mi semn {

bră. Doar no fi foc. Mai po- primiţi la lucru.' Unii nici tiu cu cealaltă să ' ascult atent, i

vestim. Văd că te interesează mai veneau acasă. Dormeau 'Undeva, na departe, se auzea

viaţa satului nostru. pe Ungă garduri. Iţi. .era mai Iduduit de tractor.
¦)N-am stat pe ginduri. In ci- n]are mila cînd vedeai copiii — Ară la colectivă — con-

teva clipe ne-am văzut la tun- ?l pe cei bătrini cum se chi- tinuă 'bălrinul. Fac treabă bii- \

bra groasă a unui nuc băirin. rimau. mi tractoarele astea. Unde ară l

. — ...Au trecut mai mult de Şi cînd te gîndeşti că după ele se cunoaşte. Cresc buca- 5 MIRCEA BOTAR, ARON MUNTEANÜ, DUMITRU PREDA, CAROL’ SCRAMEU,
i 60 de ani de cînd am început atîta trudă nu găseai pe mese- iele de parcă-s vrăjite. Colec- )

VaTv.v ViA'.y - W ' şei de echipă la orizontul II; miner .şef de brigadă la mina de vest. miner, şef de echipă la orizontul I. artificier la orizontul IV,