Page 66 - 1958-08

.m s - g DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1142 V

ess

Mi$î? i t | - *S5s se Despre activitatea femeilor Amintirea unui geniu

¦ P »' * w m E IM Ä

*- "5 din Cugir al muzicii rom îneşti —

'.

GEORGE ENESCUCurăţenia comunei
: ;V
Comitetul femeilor din CugHr a mobilizat toate femeile Ia La 19 august 1881 s-a născut George o lungă boală. Cu 3 luni înainte de a

o acţiune de curăţenie şi înfrumuseţare a străzilor şi clădirilor. Enescuy cel oare avea să devină mîn- muri, a primit- vizita a doi muzi­

La propunerea femeilor, în această acţiune, a fost organizată dria neamului nostru. cieni romîn» cărora la despărţire le-a
întrecere între circumscripţii pentru cea mai curată stradă şi După mai bine de 60 de ani de la spus: „Mă gîndesc tot timpul la ţară,
cu casele cele mai bine întreţinute. sînt cu tot sufletul alături de poporul
cronicele vieneze care vorbeau despre

Primele rezultate ale acestei acţiuni au început să se arate. George Enescu ca despre un „Mo- nostru. După ce mă voi face bine, am o

In o serie de circumscripţii, în special cea a noilor blocuri mun­ zart romîn“ 1 — marele dirijor Leo- singură dorinţă: să vin în ţară. Pînă

citoreşti, au început să se cureţe străzile, spaţiile verzi etc. pold Stokovski îl consideră astăzi atunci vă rog să transmiteţi tuturor

La arie drept „unul din cei mai larg înzes­ sănătate şi putere de muncă“. Visul
traţi muzicieni ai întregii istorii a său de a-şi revedea patria nu i s-a

Comitetul femeilor a luat in iţiativa ca în tot timpul campa­ muzicii care numai cu AVozart mai împlinit.
niei de freieriş, ia aria de aici, să organizeze citirea în colectiv poate fi comparat“. E cu adevărat Acordurile muzicii lui Enescu răsu­
greu de spus ce a nă azi -în toate
a ziarelor şi a diferitelor broşuri. Astfel, în fiecare zi la arie au fost mai mare: marile săli de-con­
făcut de serviciu, în mod voluntar, cîte două femei. Zilnic în violonist, dirijor, certe ale' lumii, ea
pianist sau com­ o mărturie a ge­
pauzele de prînz şi de scitimbare a batozei femeile au citit dife­ pozitor. Enescu a niului creator al
rite articole din ziare şi broşuri. Printre cele mai active femei fost însăşi muzica poporului nostru şl
în această acţiune au fost tov. Maria Marandici, Cornelia Te- pe pămînt. ca o contribuţie de

ban, Georgeta Njcolau, Ana Vasiu, Maria Bîrz şi altele.

Crescătoarele de păsări Om de o poliţe-, preţ la dezvoltarea

In saful de fa poale! Unul dintre cole măi importante Pentru a stimula creşterea păsărilor, comitetul de femei a ţe cuceritoare, de patrimoniului cul­
oraşe ale regiunii noastre este procurat şi vîndut gospodinelor doritoare să crească păsări, un <5 bunătate şi de
munfifor Hunedoara-. Orăşelul care număra număr de 1.150 pui de găină de rasă. o modestie rar în- tural al omenirii,
înainte 6.000 de locuitori, cunoaşte tîlnite, avea o cul­ Printre măsurile
(Urmare din pag. I-a). satul nostru este pline albă. azi o înflorire deosebită. Cartiere De asemenea, femeile au fost îndrumate să-şi crească de la tură vastă, bucu- luate de partid şi
—— Gei din colectivă au din bel- noi se ridică unul după altul. găinile proprii cît mai mulţi pui. Ca urmare a acestei acţiuni rîndu-se de o me­ guvern pentru a e-
peste 60 de femei au crescut în acest an un însemnat număr de morie proverbială.
mă să nu se înşele fuge clte- şug. Mai dhunăzi am văzut IN CLIŞEU : Vedere din Hune­ Se ştie că partituri terniza memoria
doara — clădirea Sfatului popu­ pui. Astfel, Cornelia Bucureştean, Olimpia Paştină, Paraschiva văzute o singură lui George Enescu
lar raional şi orăşenesc.* Zuba, Margareta Dărăbanţ şi Maria Bîrsan au crescut peste 100 este si aceea a insti-
de pui fiecare.
tuirii concursului
şi festivalului inter­

odată de bine. Am aşteptat să cifiva colectivişti, pe Costea dată, le executa şi naţional „George
Pregătiri în vederea deschideriisuu înscris primii. Enescu“, care se va
văd cum le merge celor care Gligor, David Cornel, Opriş conducea fără note, ţine din 3 în 3 ani. Anul acesta se
chiar după intervale lungi de timp.
Mihai şi pe alţii mergînd cu

— Şi ai văzut cum trăiesc ? carele împovărate de saci la George Enescu a fost un exemplu va desfăşura între 4 şi 22 septembrie

— In orice caz mai bine cu moară la Sebeş pentru a face noului an şcolar în Valea Jiului de muncă, de extremă exigenţă faţă şi vor lua parte la el un mare număr
mult ca individualii — răspun- făina albă. Au oamenii grîu de sine, de stimă şi dragoste faţă de de muzicieni din ţară şi străinătate.
se bătrînul. Chiar duminica mult şi dacă au, de ce să nu muzicienii înaintaşi ca şi faţă de cei In acest timp vor avea loc nu mai

trecută au avut o petrecere mănînce pline albă. In curînd va începe un nou peni, şcoala medie din localitate Şi librăriile raionului Petro­ contemporani. puţin de 28 concerte, festivalul înche-

mare. Au împărţit avansul de — După cite văd ii lauzi pe an de şcoală. Pentru ca el să iie va profita şi de sala de sport a şani s-au pregătit pentru înce­ De la vîrsta de 5 ani, cînd începe indu-se — la noi în ţară — cu pre­
40 la sută. Am fost invitat şi colectivişti, spui că trăiesc bi­ mai fructuos, pentru ca roadele clubului sindicatului minier. perea noului an şcolar. Zilele a- studiul temeinic al viorii, şi pînă n-a miera operei „Oedip", o capodoperă a
eţi. la petrecerea lor. De fapt ne, mai bine decit inieiividualii. lui să mulţumească părinţii, e- Şcoala elementară din Paro- mai putut munci, Enescu şi-a închinat geniului lui George Enescu.

tot satul a fost acolo, peste — Nu spun decit adevărul. levii şi profesorii, încă din pri­ şeni a primit în această vară un cestea ele au pus în vînzare viaţa crezului său: „Să te odihneşti Treptat, Enescu intră în conştiinţa
200 de oameni. , Au venit şi — Dacă ăstă-i adevărul, a- peste 42.000 manuale şcolare
mele zile de vacantă-, înMtoate preţios sprijin din partea orga­ pentru şcolile cu limbile de pre­ de muncă prin altă muncă“. muzicală a omenirii. Amintirea lui ră-
din satele vecine să vadă cum tunci de ce nu vrei să te in- dare romînă, maghiară, germa­ Călăuzit de un alt crez luminos al mîne vie în inimile celor care au avut
unităţile şcolare din Valea Jiu­ nelor locale şi a întreprinderii e- nă şi polonă. fericita ocazie să-l cunoască şi să-l
o duc colectiviştii din Ighiel, scrii şi d-ta ? lui au început intense pregătiri nergo-construcţii, termocentralei său „artistul este frate al oamenilor“, vadă ca violonist, dirijor sau pianist,
în vederea deschiderii anului .şco­ Paroşeni şi Sfatului popular Vul­ FLORICA MAN Enescu a străbătut ţara în lung şi dar nepreţuita sa comoară componis­
fiindcă li s-a dus vestea. — M-ai auzit spunind că nu lar 195S-1059. L.a majoritatea can. Aici se execută împrejmui­ în lat dăruind înalte clipe de emoţie tică pe care a lăsat-o îl va face ne­
şcolilor se fac reparaţii uşoare, rea şcolii cu un gard din pre­ Prin muncă voluntară artistică unor largi mase populare. El muritor şi în generaţiile de peste
— Au primit multe produse vreau ? zugrăveli, vopsi torjg, curăţenie. fabricate, se înalţă şi se nive­ şi contribuţie benevolă
Dar unele, îndeosebi şcolile din lează curtea, ferind-o astfel de si-a slujit ţara cu „armele“ sale: veacuri.
la avans ? — Nu, nu 'pot spune asia. Lupeni au cunoscut în această inundaţii, se fao reparaţii ex­
pana, vioara şi bagheta.
— D a ! Cîte 3 kg. grîu, o Ai spus numai că aştepţi să

jumătate kg. lapte de oaie, vezi cum o duc cei care s-au

aproape jumătate kg. de lină înscris primii. In 4 mai 1955 moare la Paris, după

şi 2 lei la fiecare zi-muncă. — Asta da. Dar acuma am vară transformări mari. Copiii terioare şi zugrăveli interioare. Prof. I. MUNTEANU

Samoilă Ion, un colectivist văzut că in colectivă se lu- minerilor din Lupeirrvor’ găsi la 1 Şcoala a primit de la organele Duminica trecută cetăţenii satului
Balomir, raionul Orăştie, au sărbăto­
vrednic, a dus acasă vreo 400 crează mai cu spor şi se tră- 15 septembrie pragul unor săli şi întreprinderile amintite şi o rit un eveniment de seamă în viaţa
satului lo r: aprinderea primelor becuri
kg. grîu, plus celelalte drep- ieste mai bine. Tractoarele a- noi, înzestrate cu mobilier nou. magazie pentru depozitarea com­ electrice pe uliţele satului. Acţiunea ANUNŢ I
de electrificare, care a început în pri­
turi. Costea Nicolae, Florea celea sint o mare binefacere Astfel, şcoala de 7 ani nr. 1 şi-a bustibilului, lucru de care era măvara acestui an, a fost realizată In cadrul Staţiunii experimentale Miniş funcţionează. Cen. ’
numai prin munca voluntară şi con-,
Gligor, Samoilă Petru şi alţii, pentru oameni. Asta o spun mărit localul cu o aripă care-i neapărată nevoie, precum şi un tribuţia benevolă a cetăţenilor. In pre­
zent curentul electric a fost introdus
au primit şi mai mult decit el toţi ţăranii din sat: Ce să mai oferă 7 săli de clasă, o sală teren anexat şcolii pe care elevii în proporţie de 20 la sută din planul trul şcolar agricol cu două şcoli, în specialitatea „Viticultură“ : j
fiindcă au făcut mai multe lungim vorba ! Poate ai să mai profesorală, înlesnjndu-i astfel îl vor folosi ca lot şcolar şi te­ total de electrificare. Aici oamenii au
crearea şi a unei săli de gim­ ren sportiv. muncit cu multă tragere de inimă la una profesională.şi una tehnică de maiştri. )
fasonarea şi transportul stîlpilor, la
zile-muncă. vii pe la noi şi atunci... Şi la celelalte şcoli din raio ­ plantarea acestora cît şi la întinde­ Pentru şcoala profesională se primesc absolvenţi a' 7 cl. I
Da, da, o duc bine cei din Bătrînul mi-a dat să înţeleg nastică şi a unei săli-atelier. H nul Petroşani lucrările gospodă­ rea reţelei de curent. Acţiunea de e-
colectivă. Au început să-şi... că se va înscrie în colectivă, drept că sînt încă multe de fă­ reşti necesare sînt în toi. elementare de la 14-17 ani.
lectrificare totală a satului Balomir
Omul tăcu un moment apoi dar nu singur, ci împreună cu cut. pînă la ultima lucrare, dar O grijă în acest sens o are şi continuă. Pentru şcoala tehnică de m aiştri se primesc absolvenţi ai
secţia de învăţămînt şi cultură a
începu să numere degetele de multe alte familii care au stat meşterii promit că elevii acestei sfatului popular raional, care a şcolilor profesionale sau echivalente cu 2-3 ani in producţie, cu
la miini. spuhînd pentru fie- la îndoială la fel ca şi el. şcoli nu vor -suferi din cauza lor. procurat pînă în prezent însem­
stagiul militar satisfăcut avînd vîrsta de maximum 35 ani.
Intr-un .nou local îşi vor des- nate cantităti de material didac-
care un h'uhîe: Murar Nico- M-am despărţit de acest ţă- tic. Inspectorii se ocupă, printre înscrierile se fac de la 1 — 29 august.
lae, O'priş loan,' Costea Nico- ran muncitor individual care făşsura cursurile şsi elevii-' şscolbii altele, şi de distribuirea după
lae... După ce termină de nu- mi-a spus atit de deschis ceea necesităţi a acestui material,
murat spuse apăsat:' ce gîndeşte. M-am dus la ga$- \ medii mixte din Lupeni. Şi aici care constă din materiale pentru Informaţii suplimentare se pot primi la Sediul Staţiunii în
podăria colectivă şi acolo y lucrările de gospodărire sînt în orele de ştiinţe naturale, chimie
— Sînt mulţi colectvişti ca- m-am convins că spusese nu- , plină' desfăşurare. Prin darea în şi fizică, maşini de socotit pen­ fiecare zi.
re-şi fac case noi. Nici nu-i \ folosinţă a. acestui local elevii tru clasa I-a, aparate de rezolvat
yor profită: de 9 clase de studiu, r~
mai. ştiu. Unii ca Florea Ion, mai adevărul. Colectiviştii din
Costea Mihăilă, David Mihai acest sat trăiesc intr-adevăr o de 3 laboratoare, o sală de fes­ Atitudini nepermise
tivităţi, o frumoasă bibliotecă şi
şi-au cumpărat vaci pentru lap- viaţă nouă, din ce in ce mai im- un colţ roşu, de camere pentru
te de toată frumuseţea. Opriş belşugatâ. Şi viaţa aceasta pionieri şi U.T.M.-işti iar corpul fracţii ordinare, menghine, cleşte,
) Mihai şi-a cumpărat şi aparat nouă, care şi-o făuresc prin didactic îşi va putea desfăşura tejghele şi alte aparate şi unelte
} de radio. Despre aceia care munca unită pe tarlale mari, Aveam o chestiune urgentă tîrziu la ora 11. Răgazul era — Dar tovarăşi, încercă cel
ţ şi-au cumpărat haine, mobilă îi îndeamnă pe individuali zi
t şi alte scumpeturi nici nu mai de zi să se îndrepte cu încre- mai bine munca, avînd la dispo­ necesare activităţii practice de la Hunedoara. Am aflat de ea destul de scurt, dar nu m-am ameninţat, de abia s-au urcat,
ziţie în locul unei săli mici pro­ laborator şi atelier. O parte din doar dimineaţă la ora 8 şi re­ neliniştit. Este cursă din oră-n n-am avut timp, tocmai pregă-
fesorale o spaţioasă sală. Kxistă şcoli au primit deja bănci noi,
) vorbesc. dere în spre gospodăria coleca de asemenea săli pentru perso­ secţia aşteptînd ¦încă noile co­ zolvarea ei cerea prezenţa orâ — mi-am spus — aşa că, team biletele.,,

< Si încă ceva: acum si în tivă. nalul administrativ. Fiind patro­ menzi de bănci de la Orăştie, mea în oraşul amintit cel mai dacă plec de la Deva spre Nu ştim...

nată de exploatarea minieră Lu- care se cer a fi urgentate. Hunedoara la oralO, ajung ta- Au depus mărturii în acest

man bine. Nimic mai simplu sens şi alţi călători din cursă,

(U rm are din oag. l-a ) V noastre vor depinde în mare şi aşa ar fi fost de nu se băga dar cei 2 din .„nu ştim “ nu au
măsură de felul în care vom şti pe fir „ghinionul“. Totul a vrut să iasă. Şi fiindcă n-au
Sicoiarizarea copiilor !a cíasete ide copii, care clin diferite moti­ să cerem sprijinul organelor de mers cum nu se poate mai vrut, au tras taxatorului o a-
0*

ve rămîn în afara şcolii. In anul şi generalizarea învăţămîntului de I ani — partid şi de stat în această acţi­ bine pînă ce am ajuns în mendă de 161 lei, iar nouă o i
şcolar 1957-1958 numai ui elevi­ une atit de importantă, de a- staţIi:a din c__e_a_n__găIZ!i. AAJici, s-a~u întîrzie/>*r*e/¦» dde 3Q0f) m<imn1u1yt/ei ,
lor de mai sus a ajuns la 8268 ceea acest lucru trebuie să fie
urcat încă 5 călători, cursa a Că eu am intîrziat acolo
¦— ceea ce înseamnă o pierdere la o preocupare permanentă a con­ pornit mai departe şi taxato- un^ e trebuia să sosesc, că ta-
ducătorilor şcolii.
sarcini importante începutul noului a i şcolarde 1235 elevi, cea mai mare par­
te fiind în trecere de la clasa Pentru că fenomenul acesta al rul. Dn umi.t,ru Rnad,u, a ,încep•ut, *x,atorul a f1ost nevinovat si că
in general toţi călătorii din
I-a la a Il-a şi anume de aproa­ vâţămîntului de 7 ani. Directi­ că în raionul Sebeş din 1.005 e* gospodăria lor, oprindu-i să ur­ rămînerii în-afara şcolii a multor
pe o mie. Desigur că sînt şi vele Congresulu al Il-lea al levi înscrişi în clasa V-a în anul meze şcoala de 7 ani, şi uneori copii se petrece peste tot şi mai să se pregătească pentru a e- a M a s s_m a M

cauze obiective ale acestor pier­ P.M.R. prevăd ca pînă în 1960 şcolar 1955-1956, găsim în cla­ pe cea de 4 ani. Pentru această, ales în satele îndepărtate, este libera bilele noilor pasageri. de atitudinea celor doi con- ţ
deri, ca repetenţia şi trans­ să se realizeze procentul de 90 sa VII numai 695, iar în raionul problema şcolarizării şi generali­ necesar ca alături de cadrele di­
ferul copiilor în alte re­ la sută pe ţară, privind cuprin­ llia, din 765 absolvenţi a 4 cla­ zării învăţămîntului de 7 ani tre­ dactice să lie mobilizaţi în a- Nu a trecut insă mai mult de trolori, am ţinut să afle şi |
giuni, care totuşi se compen­ derea absolvenţilor de 4 clase se găsim în ciasa VlI-a în a- buie pusă în discuţia cadrelor ceaslă acţiune deputaţii sfatu­ 5 minute şi iată-ne ajunşi la conducerea l.R.T.A. Na de al- f
rilor populare al căror sprijin
sează in mare parte şi care nu în clasa a V-a şi ducerea a- cest an numai 212. didactice, într-un consiliu peda­ poate ti de un mare folos.. marginea Devei. Aici, maşina ^a, dar poate, in sfîrşit, îi va ţ
justifică rămînerea copiilor în a- cestora pînă ia încheierea ciclu­ Din datele prezentate reiese gogic, unde să fie discutată cu
jfara şcolii, fenomenul fiind o rea­ lui elementar II. mult simţ dc răspundere. Conducătorii de şcoli trebuie se opri şi îşi făcură apariţia determina pe cei in cauză ca t
litate asupra căreia trebuie să re­ că şcolarizarea copiilor şi mun­ să folosească din plin sprijinul controlorii Ion lstrate şi Amos altădată totuşi să ştie, că nu
flectăm c toţii. Dacă astfel se Recent a apărut Hotărîrea ca de generalizare a învăţămin- învăţătorilor şi profesorilor comitetelor de părinţi, să facă Radu. le este permis să se groză­
petrec lucrurile, fără îndoială că Consiliului de Miniştri care în tului de 7 ani în regiunea noas­ diriginţi, ca şi tuluror cadrelor din această acţiune o problemă vească la călători şi nici să-i
aceasta înseamnă generarea de lumina directivelor congresului tră rpu este mulţumitoare mai a- la care să-şi dea contribuţia toţi 77' s împiedice pe aceştia să ajun-
noi analfabeţi. Pierderi mari s-au al II-iea stabileşie că în ţoale les dacă ţinem seama de con­ didactice de altfel, le revine sar­ factorii.
localităţile unde există şcoli dc diţiile ce le avem. cina ca în tot timpul anului să — Pregătiţi biletele!
înregistrat la această serie de urmărească pierderile de copii, Unele secţii de învăţămînt ^şi
elevi în raioanele Ifia, Alba şi 7 ani, învăţăminte! acesta este Faţă de această situaţie se im­ cauzele lor şi să nu cedeze cu cultură raionale ca Sebeş, Orăş­ Ne-am conformat cu toţii, gă la timp acolo unde sînt aş-
obligator. Aci însă situaţia eslc pune să fie luate de pe acum o uşurinţă la diferite motivări fără
dar cind am înţeles că au de teptaţi.

Orăştie, pentru că tovarăşii di­ nu tocmai mulţumitoare. Astfel, serie de măsuri care să ajute la temei ale părinţilor. tie, Alba şi altele au înţeles im­ | gînd să ţină cursa în loc pînă r—'r-'i- « t ,Q. »«»»o*«
rectori de şcoli şi la rîndul lor dacă în anul şcolar 1954-1955 îmbunătăţirea şcolarizării şi la
secţiile noastre de învăţămînt şi am avut în întreaga regiune punerea în aplicare întocmai a Directorii de şcoli vor anali­ portanţa acestei probleme şi au | ce vor termina, controlul, am
cultură n-au acordat atenţia cu­ 7.186 de absolvenţi a> clasei a prevederilor Uotărîrii Consiliu­ za periodic în consiliile peda- analizat-o cu mult simţ de răs­ cam început să ne neliniştim.
venită acestei probleme, n-au ur­ IV-a, dintre aceştia numai 4.880 lui de Miniştri, privind genera­ gogice felul cum muncesc în a-
mărit ce anume se petrece cu e- s-au înscris în clasa V-a in anul lizarea învăţămîntului de 7 ani. ceastă directie cadrele didacli- pundere în consfătuirile cadrelor Şi, ca un făcut parcă, au
levii care părăsesc şcoala în şcolar 1955—1956, rămînînd in-, ce. Acelaşi lucru îl vor face şi început controlul tocmai cu cei
timpul anului. Secţiile de învăţămînt şi cul­ didactice din 28-29 iunie a.c. 5 călători, care, urcaţi doar din
scrişi în clasa a VlI-a la înce­ tură raionale trebuie să se îngri­ secţiile de învăţămînt şi cultură ceangăi nu avură timpul fizic
Unii învăţători de multe ori putul anului şcolar ce a trecut în şedinţele cu directorii. Se impune ca la început de pentru a obţine biletele.
se bucură atunci cînd unii 3.621, ceea ce înseamnă că din jească să asigure, cu ajutorul an şcolar conducătorii de şcoli,
elevi cu care lucrează mai greu sfaturilor populare, spaţiul nece­ Directorii de şcoli trebuie să
la clasă, au frecvenţă slabă sau totalul absolvenţilor de 4 clase sar şcolarizării şi cazării copii­ aibă, încă de la începutul anu- toate cadrele didactice din regiu­ — Aha, v-am prins!
părăsesc şcoala definitiv, fără să 2.306 nu au urmat şcoala de 7 lor în internate. . nea noastră să privească cu toa­
se gîndeasoă că. de aceştia tot lqi şcolar o evidenţă nominală a tă atenţia’şi seriozitatea această
vor trebui să se ocupe mai .tîr- ani şi alţi 1.259 au rămas cu stu­ Directorii de şcoli şi toa­ copiilor neşcolai izaţi şi a ab- sarcină, de rezolvarea căreia de­
ziu, aifabetizîndu-i. dii incomplecte. La aceasta sc te cadrele didactice trebu­ solvenţilor clasei a IV-a, pentru pinde succesul muncii noastre în
mai adaugă şi pierderile de 200- ie să 'înceapă ¦încă de pe a 'cunoaşte situaţia fiecărui co­
O altă sarcină tot aşa de im­ 300 în clasa a VII-a în acest an. acum acţiunea de lămurire pil şi să ia măsuri în consecin­ viitor. Şi către taxator.
portantă este generalizarea în- Din datele ce le avem rezultă a părinţilor care din diferite mo­ — Iţi facem forme de a-
tive vreau să-şi reţină copiii în ţă. Noul an şcolar care îl vom
Desigur că rezultatele muncii începe trebuie să însemneze rea­ mendă.
lizări şi mai mari în munca de
luminare a poporului nostru. „ +**•**•' •*'*'*% * * * '» « * ! — *¦’