Page 67 - 1958-08

Nr. 1142 • .%' ţv*-****• >. . ¦nv.’ ,. ! jr-Ä 9^-«ö -.-'iţi. -/*»r. DRUMUL SOCIALISMULUI Pac?. :1

Hatea comer?><8 ^ ,; Cupa „25 August“ Sa lotbal
¦ ;; V- H •;

1 ?v?»' SBK&L Zilele acestea fotbaliştii din comunele raionului Haţeg' îşi In secţia fabricii noi de
J Cugirul se dezvoltă tot m ai:mult.; Augustin Ni^tor, unii din. conducă- J vor disputa întîietatea pentru cupa „23 August" Ia fotbal, inte­ maşini de la Combinatul me­
resul stîrnif de această competiţie fotbalistică organizată din talurgic Reşiţa se strunjesc
* In ultimii ani el a căpătat aspec- toi'îi acestor unităţi nu au dat do-* iniţiativa U.C.F.S. raional, capătă pe zi ce trece o amploare tot
mai mare. Astfel, tinerii fotbalişti din colectivul „Retezatul” prin copiere matriţe de 5.000
* -tul unui orăşel muncitoresc. Acea* vadă de sufioientă preocupare pentru • Cîrneşti se antrenează cu sîrguinţă pentru a se putea prezenta mm. diametru pentru presa­
cit mai bine pregătiţi. Ei au şi susţinut cîteva meciuri amicale.
t tă dezvoltare a pus în faţa sfatu- asigurarea unei bune deserviri a popu- * De pildă, jucînd pe teren propriu cu iormaţia „Avîntul” din rea fundurilor de cazane. La
Ostrov au învins cu 2-0 prin. golurile înscrise de N!codim- şi acest sistem, de sirunjire s-a
T Iul popular comunal probleme mul- laţici. De asemenea, membrii corni- t Măiăeşteanu. Tot această formaţie a dispus în deplasare de a- ajuns prin adaptarea unui
celaşi adversar cu scorul de t-0 prin unicul punct înscris de
* tipie. Printre -acestea se numără ;4 tetiuui executiv au rcriticaţi .faptul că j şablon de copiat.
Dascaliuc.. IN FOTO : Maistrul prin­
| cea privind creşterea reţelei corner- încă în unele magazine igiena lasă de J Pregătiri intense în vederea competiţiei fotbalistice raionale
cipal Victor Ferentzi din co­
* ciaie şi- asigurarea populaţiei cu dorit. ... » dotată cu cupa „23 August” fac şi formaţiile din Rîu de Mori, lectivul care a realizat a-
Ostrov, Baru Mare, Berthelot' etc. ceastă inovaţie observă pre­
lucrarea corectă a matriţei.

* produse alimentare şi industriale* dth Oin păcate însă membrii comite- ţ

abundentă. In acest scop inembrii tutui executiv nu au „făcut îjjainle de [ ! f l ! Ü ?! — ¦-

.<•< ¦- - H
comitetului' executiv al sfatujui.' popu-^'-şedinţă' un -control prin unităţi. Ei

iar comunal Cugir au urmărit felul s_au niulţumit -numai cu unele con-

cum îşi desfăşoară. acg$tat«4 uni- statări făcute îh niod ocazional. A- Se repară două locomotive

tăţile comerciale de aici. cest iucru !_a împiedicat să discute

Pornind de la acest lucru, cu cit- cu competenţă şi să ia hotărîri care D im ineaţă. Cind echipa com plexă de vedea pe ei că nu prea erau dum iriţi. lier... Se apropie şi-i văd n u m ă ru l:
va timp în urmă, Comitetul execu- să fie în măsură să lichideze lip- la reparaţia şi spălarea locom otivelor Nu pricepeau de ce se dau atîtea in­ 342.178. C o n su lt c e a s u l: ora 12.
tiv al Sfatului popular comunal Cu- şurile. Aşa se explică faptul că deşi form aţii despre echipa lor. C înd au
aflat despre ce1 anum e e vorba, au în­ Tinerii s-au depăşit pe ei înşişi. Au
* gir a analizat într-una din şedinţele unele unităţi şi în special cele ale s-a prezentat ta lucru, ştia deja care cepui să povestească despre cum m un­ term inai revizia cu m ult înainte de

t sale felul cum îşi duc la îndepli- O.C.L. Produse industriale nu şi-au ¦ locom otivă va m ai intra In depou, pen­ iennen.
T nire sarcinile de plan unităţile co- îndeplinit planul de desfacere, comi-
i merciale în aprovizionarea populaţiei telul executiv nu a găsit o cale să » tru revizie, pe lin g ă aceea pe care o cesc. U n u l căruia se vede treaba îi E. USCAR
t cu cele necesare. Cu acest prilej în oblige prin decizia sa conducerea fi- » aveau în reparaţie de ziua trecută.
I faţa comitetului executiv au fost pre- liafelor să ia măsurile corespunză- j Răm inea să se îm partă oam enii, şi să plăcea să ştie cum stau cu planul — Q STARE D E L U C R U R I
t zentate de către conducătorii filiale- toare. De aceea, decizia nr. lt a co- ţ
* lor O.C.L. Alimentara, O.C.L. Pro- mitetuiui iexecutiv, dată în urma a- j în c e a p ă ’lu cru l. L a lo c o m o tiv a 342.178, scoase un carneţel şi sp u se:
l duse industriale şi T.A.P.L. rapoarte cestei şedinţe, este lipsită de sarcini * — D acă e vorba să se scrie la ziar,
ţ de activitate pe perioada ( ianuarie care să ducă la o bună aprovizionare. î au fo st daţi cei m ai tineri, Ceilalţi
şi-au continuat lucrul la locom otiva atunci m ai notaţi ceva şi despre rea­
I — 31 martie a:c. Oare O.C.L. Alimentara nu şi-a în­ 230.257, căreia i se făcea o reparaţie lizările noastre pe luna iulie. La spă­ eaw mi mat ţtâ-att li Mmmtík
m ai mare. larea locom otivelor, noi am a vu t o
1 Rapoartele pre- deplinit planul la scădere a tim p u lu i de lucru de 3,1 ore,
zentate au scos C ind tinerii s-au apucai de lucru, iar revizia a fo st întru iotul respectată.
fdesfaceri în pri!- ¦se fă c u s e ora 8,30. Io n S a u e r, şefu l
t în evidenţă că echipei le-a s p u s : — Totuşi, ai vrea să-m i spui de ce
Probleme a!e muncii mul trimestru pen- Zilele acestea comisia culturală a ca paravan, ba ca decor etc. Ce, eu retului, conferinţe, recenzii, simpozioane
munca în aceste — Băieţi, revizia pe care o facem ţii această evidenţă? cooperativelor „Sprijinul minier“ şi îs de vină dacă tinerii nu ştiu să păs­ nu s-a vorbit absolut nimic şi e firesc
unităţi -s^a imbu- „ tru că nu au fost ° locom otivei e adevărat că are norm ă „Partizanul” a analizat munca cultu­ treze bunurile? să fi fost aşa din timp ce nici odată
de lucru de 6 ore. Dar, io t a tît de a- — D eoarece sîn t nundru că şi eu rală a clubului cooperaţiei meşteşugă­ asemenea manifestări culturale n-au
nătăţit în mare sfaturilor populare devărat este că această locom otivă es­ reşti din Petroşani pe ultimele 10 luni. Despre costume, a continuat respon­ avut loc.
>i - . • î te una d in cele care fac m a n evră în particip la aceste depăşiri. Şi, m ai sabilul clubului, ce să vă mai spun.
staţia călători şi că, ţinind-o m ai pu­ Raportul de activitate, dacă se poate Cele ale brigăzii artistice de agitaţie... Şi, pe lingă acestea mai e un lucru
ridicate de ICRA. I ţin în revizie, facem un mare bine în ­ numi aşa, a fost prezentai? vei bal de au dispărut fără urmă. Nu ştiu unde grav: Nuşa Opriş lucrează la club ca
tov. At, Dumitrescu, responsabilul clu­ sînt. Nu mă puteţi condamna căci nu „bibliotecară“ dar ea nu figurează pe
parte. Numărul Deva ambalajele? L tregii circulaţii. şeriu cîte o dată la gazeta de perete. bului. le-am îmbrăcat eu. Tinerii sînt de nici un stat de plată. Există însă un
vină. F.i trebuie traşi la răspundere. alt personaj pe statul de plată — un
unităţilor comerciale crescut. De sigur că nu. Atunci aceasta tre- r — Tovarăşe Sauer — se adresă un — înseam nă că poţi să-m i spui ce­ Să urmărim şedinţa. Vorbeşte rapor­ Costumele formaţiei de estradă de a- instructor artistic, pe nume Elisabeta
torul : semenea nu ştiu unde sînt. Mi se pare Dumitrescu (soţia responsabilului clu­
De asemenea, s-a reuşit ca şi în di- buia să fie cea mai principală (şi cu l tinăr şefului — noi o să încercăm să va şi despre tovarăşii dum ilale de că pe la artişti pe acasă. Cu. biblioteca bului) care însă n-a fost văzută nici-:
Mai întîi vreau să vorbesc despre... însă stăm mai bine. Intr-un proces odată pe aici. E şi normal să nu poa*:
rectia aprov.i.z.i..o..n..a..m......ş..i, desfacerii de regret singura) sarcină., , d,in decizia *t term inăm pe la ora 13. lucru. inventarul (?) clubului. Iniţial, clubul a verbal de prin 1956 sînt trecute 1.516 tă veni la club deoarece Elisabeta Du­
— Bine, o să vedem . De acum la fost dotat cu 100 scaune (1953). In volume, dintre care 272 sînt împru­ mitrescu este responsabilă a unităţii
., — Despre ei poate prezent mai avem vreo 40. Restul... şi mutate cititorilor conform fişelor. In T.A.P.L. nr. 40 din Lonea.
pe care a trasat-o comitetul executiv? t aici responsabilul înghiţi un nod, .au prezent numărul volumelor din biblio­
spune oricare. fost împrăştiate pe la secţia ceasorni­ tecă nu-1 cunosc. Inventarierea a fost Şi culmea,- la şedinţă tov. Mihalcea
mărfuri şi produse să se obţină re p ajorja comitetului executiv era să > cărie, croitorie, coafor şi nu mai ştiu făcută pînă la 800 şi ceva dar de res­ din partea comisiei culturale a între-:
Unde. Ba mai ştiu, sînt cîteva şi la tul... Există cartoteci ale cititorilor cu prinderji „Partizanul“ nu a vorbit ni­
zuîlate bune. Aşa, de pildă, în primul cauje rădăcina lipsurilor şi să ia > Dar, dacă m -aţi întrebat... D espre cei Agenţia nr. 10 Pronosport(?). Nu-s peste 500 de cărţi împrumutate şi ne­ mic despre această stare de netolerat.
eu de vină dacă oamenilor le mai tre­ El a. afirmat însă: „putem spune că
trimestru ai anului magazinele O.C.L, hotărîri corespunzătoare. » care lucrează la cealaltă locom otivă, buie şi scaune. Aici la club şi aşa nu

Alimentara şi-au realizat planul la Comitetul executiv prin aceeaşi de. • ce să spun... Ii auzii şi eu că vor să

aprovizionări sută la sută, pe-sorti- cizie a obligat comisia permanentă » lucru. D em o n ta ţi cele 3 arcuri şi du- term ine lucrul cu vreo două ore tna-

mente-şi în special la, bunurile de de comerţ să analizeze, şi să con-J^ ceţi-le la fierărie. inie. Şi, cred că o să reuşească. Acolo
larg consum La desfaceri însă, pfe- troleze salubritatea magazinelor, ,corn- In tim p ce tinerii lucrau de zor,
nul nu a fost realizat decît în pro- portarea lucrătorilor din comerţ, pre- ’ lucrează Iordache Pricop, Io n Oprean,
porţie de 91,60 la sută. Rezultate cum şi felul cum se face aprovizio- l unii la saboţi, alţii la ajustarea tim o-
bune în îndeplinirea planului au ob- narea şi deservirea, stabilind totoda- nierei, ia verificarea sitelor, clapelor, Glieorghe Oprea, care de obicei se ţin

, instalaţiilor de aer şi nisip. Singurul de ouvînt. ,)

ţel era să se ierm ine lucrarea ă t m ai — Dar, despre cei de la locom otiva

ţinut şi unele unităţi ale O.C.L. Pro- tă ca ia 15 iulie aceasta să prezinte ^ repede. -k aceasta ?...
duse industriale. La mobilă de pil- «« raport comitetului executiv. Că a *
— S ă spună alţii. Dacă spun eu că

dă, planul a fost realizat şi depă- fost antrenată comisia permanentă în ’ j A m p ă ră sit pentru p u ţin ă vrem e pe G heorghe M ircea sau G heorghe M a tei veneau prea mulţi, aşa că... s-a făcut restituite din 1954—1955—1956. Dar tov. Dumitrescu a luminat acest club“:

î şit lună de lună în tot cursul tri- această acţiune este un lucru pozitiv, j, > tineri, în d re p tîn d u -m ă sp re cei care re­ sîn t harnici, poate se supără ceilalţi. economie, nu s-au mai cumpărat şi mai lipseso multe şi din cele care au Cum poate să-şi justifice spusele tov.
acolo. Cred că n-am făcut nici un rău fost restituite. Ei, ce să-i faci. Le-au Mihalcea nu e de explicat întrucît toa-:
ţ mestrului. Nu aceiaşi lucru l-au făcut Greşit s-a procedat însă cînd corni- j parau locom otiva nr. 230.257. Aici, — Ce vorbă-i aial? Să ne supă­ şi nu mă puteţi condamna pentru a- plăcut oamenilor cărţile şi... Aparatul te cele arătate mai sus sînt perfect
erau m ai puţini pe lingă m aşină. Cei ră m ? S în t harnici şi gata ! — inter­ ceasta. Am chitanţe de predare, zău de radio e la cineva pe acasă, tre­ valabile,
însă şi celelalte unităţi, care şi-au sia permanentă a fost obligată să ^ m ai m u lţi erau plecaţi în secţii cu di­ aşa. Dar să lăsăm asta. Mai avem 10 buie reparat. Asta e tot ce vă
ferite piese. veni unul, dîndu-şi puţin şapca nea­ mese de şah pe care le vedeţi cum pot spune despre activitatea culturală Numai anul acesta s-au investit pen­
realizat planul de desfacere numai facă această treabă, deoarece regu- j gră ca tăciunele pe ceafă. tru întreţinerea clubului 21.000 lei. Pe
M ecanicul lo co m o tivei era pe Lingă
în unele luni. lamenful de organizare şi funcţiona

Parle din cauzele ueîndeplinirii re al sfaturilor populare arată clar că I m u n c ito ri şi le da ajutor. L -a m în tre ­ ? arată. Tinerii, ei sînt de vină că nu a clubului. ce s-au cheltuit banii, nu se vede, că

!planului la unele unităţi comerciale ele nu sînt subordonate comitetului jj bat despre calitatea, lucrărilor pe care C ind am ieşit d in atelier, un şuie­ au ştiut să le întreţină, adăugă res­ S-au purtat apoi discuţii în exclu­ doar tencuiala stă să cadă, scaunele
din Cugir aparţin, aşa după cum a executiv şi că între acestea există ‘ le execută cei din echipa complexă. rat de locom otivă îm i atrase atenţia. ponsabilul clubului arătînd niş.te mese sivitate în jurul echipei artistice ca şi care au mai supravieţuit aproape că
intr-o stare jalnică. Masa de tenis, ve­ cînd întreaga muncă de educare, de nu mai pot fi folosite iar aspectul ex­
Reparaţiile pe care de fac ăştia din

« reieşit dinrapoarte, depozitelor cen-.doar raporturi de colaborare şi a - ’ echipa lu i S a u er, m i-a ră sp u n s el, s în t În to rc p r iv ir e a : o lo co m o tivă aluneca deţi bine nu mai poate fi folosită din culturalizare a cooperatorilor s-ar re­ terior al clubului lasă mult de dorjt.

ÎT trale Deva care au manifestat un jutorare. ,Cu mult, mai bine. ar fi { foarte bune. C ă dacă nu ar fi aşa cum încet, încet, pe şine. V enea din ate­ cauză că tot ei, tinerii, au folosit-o ba zuma numai la atît. Despre joile tine­ M. DUMITRESCU
slab interes pentru aprovizionarea cu făcut comitetul executiv dacă ar fi j trebuie, apoi nu cred că noi m ecanicii
am putea rem orca cu locom otivele m ai Şă învăfăm din experienţa frunfaşiior
• mărfuri a acestor unităţi. Din păcate solicitat sprijinul comisiei permanen- j m ulte vagoane d e d t .noriria. Ba, poate
m ai puţine.
| însă, rapoartele au insistat prea pu- te de comerţ să studieze slarep din i

* ţin asupra felului cum s-au străduit unităţile. .comerciale -înainte de şedin- ; — Dar, lucrările se fac şi re­ Cir a i obţinit „Casca de aer a ieiiaicianuiBi'
I filialele pentru asigurarea îndepli- ţă şi apoi să prezinte un referat cu > Locom otiva
ţ nirii planului de aprovizionare şi des- constatările făcute. pede?

T — Cum să nu. U ite I

facere. S-a căutat să se ocolească u- Faptul că membrii comisiei per­ asta avea tim p de reparaţie 36 ore. întrecerea desfăşurată de minerii urmă onoarea de a primi distincţia punderii faţă de muncă şi a elimină­ pildă, s-a asigurat un ai doilea loc de
nele lipsuri de ordin intern cum sînt manenfe şi-au executat această „sar- P ină acum au trecut vreo 16 şi cred Văii Jiului în cinstea Zilei minerului „Casca de aur a tehnicianului“. Ce rii oricăror nemotivate. Maiştrilor şi muncă, unde în perioada cînd primul

asigurarea unei deserviri civilizate, cină“ dală de comitetul executiv, nu că p este 4 ore va fi p u să în circulaţie. şi a zilei de 23 August, a mobilizat metode au folosit minerii din acest tehnicienilor sectorului, le-au fost re­ abataj lucrează în spiţuri ia culcuş,

a prezenlării mărfurilor, a bunei lor a făcut decît să se analizeze mal D espre ceea ce în sea m n ă cele 15— 16 activ toate colectivele sectoarelor de sector, ce rezultate i-a situat pe locui partizate brigăzi din abataje de care deci lucrări slab productive, o parte din

depozitări etc. bine situaţia existentă şi deci să fie ore eco n o m isite, n u m a i la a cea stă i o - . producţie din exploatările carbonifere fruntaş, iată întrebări pe care şi le să răspundă, în afara sarcinilor pro­ brigadă poate lucra în plin în cel de-al

| Membrii Comitetului executiv al propuse o serie de măsuri, pe care com oiivă, cred că rui-i nevoie să d is­ ale bazinului. In această întrecere pun acum mulţi mineri şi tehnicieni din fesionale. Intre aceştia, a luat naştere doilea abataj. Bineînţeles că planul bri­
cu tă m . .. P o a te , aşa ca m m ic calculj multe sectoare au concurat între ele găzii prevede ambele locuri de muncă.
sfatului popular comunal Cugir au comitetul executiv nu le-a putut lua e bine să se ştie că în acest tim p, un pentru a obţine titlul „Casca de aur exploatările Văii Jiului. Pentru a le o aprigă întrecere, pentru sprijinirea In acest fel, brigada lui Năsăleanu a
a tehnicianului“. Printre acestea, în dat peste plan în lunile mai-iulie 811
t analizat în discuţiile purtate unele din necunoaşterea situaţiei de fapt, j face cunoscut toa- ................. brigăzilor. Rezulta­ tone de cărbune faţă de 600 cît preve­
primele rînduri s-au aflat sectorul If dea angajamentul său. La fel s-a pro­
lipsuri pe care le-au avut filialele în măsuri care au dus la îmbunătăţirea tren poate fi dus pînă la Arad şi îna­ te acestea, redăm tul este că de mai cedat cu aproape toate brigăzile d
Uricani, sectorul II Petrita, sectorul mai jos un scurt bine de două luni, batajele şi pregătirile sectorului nostru.
cursul primului trimestru. Aşa după acTivităţii filialelor O.C.L. şi T.A.P.L. poi. NTERVIUL Cu concursul conducerii exploatării şi a
V Lonea şi altele. MinVerilFo.r de la sec­ colectivelor din sectoarele transport şi
cum au arătat tovarăşii Nicolae Să- din Cugir. In iiinp ce discutam cu m ecanicul, torul II Uricani ie-a revenit pînă la interviu acordat de ntutm în sectorul nostru mecanic, s-a îmbunătăţit transportul pe
tov. inginer Iosif j nici o brigadă nu galerii, îneît lipsă de goale, cu tot
bău, înDujmu riturlu n oBsîtrrsuan,se Ioaadnun aRruăsucîţsilv a d in parcul de vagonete redus şi producţia
Peşitz, şeful secto- rătnîne sub plan. mereu sporită, nu s-au resimţit. S-a
i echipa lui Sauer. La început, se putea îmbunătăţit şi aprovizionarea cu lemn,
rului li al minei Uricani: Lucru! acesta a tăcut ca oamenii sa pe care brigăzile noastre Îl primesc a-
V IA I A »SE P A R T I® cîşlige bine şi să tie îndemnaţi să lu­ cum în cantitatea şi dimensiunile ne­
ÎNTREBARE : In primul rînd, creze cît mai cu spor. Dovadă sînt cesare.
O organizaiile de bază care ne-ar interesa ce metode au fost randamentele de 5—7 tone pe post ob­
folosite in sectorul pe care-l ţinute ritmic de brigăzi ca a lui ion ÎNTREBARE: Ce ne puteţi
n-a mis la ¦inimsi pi robleinele pJL roducţ*iei conduceţi, metode care o-au dus Steţ, Gheorghe V. llie, Spiridon Ti- spune despre succesele brigăzi­
la obţinerea celor mai frumoase mofte şi randamentul mediu pe sector lor sectorului, despre năzuinţele
L succese ? mai mare cu 25,8 la sută decît cel de viitor ?
planificat. Aceasta în perioada mai—
In luna iulie sectorul III al ficienţe organizatorice şi poli ti- rea autorităţii conducerii admi- secţie sindicală în ziua de 27 RĂSPUNS : De la bun început vreau iulie a. c. Pentru tot corpul tehnic al RĂSPUNS: Ca să vorbim despre
minei Lupeni a rămas dator pa­ ce care au dus la scăderea dis-> nistrative a sectorului. Secreta­ iulie a lipsit din mină pentru sectorului, principala grijă este să a- succesele noastre este suficient să arăt
triei 3.000 tone de cărbuni. Şi ciplinei în muncă. In ziua de 17 rul organizaţiei de bază tov. La- a-şi rezolva o foaie de boală să arăt că nu am aplicat metode spe­ sigure tuturor brigăzilor condiţii pen­ că am fost distinşi cu „Casca de aur
doar acest colectiv se angajase iulie de pildă, doi maiştri mi­ dislau Siacez întreţine însă o at­ neachitată anterior. Iar, secre­ ciale, deosebite. Să vedem pe rînd. tru a-şi îndeplini ritmic planul de pro­ a tehnicianului“. Fapiui vorbeşte de la
ca în cinstea Zilei minerului să neri din acelaşi schimb au lipsii mosferă de bîrfealâ împotriva şe­ tarul organizaţiei de bază şi-a ducţie. sine. Totuşi vă dau cîteva cifre. Sec­
dea peste pian 500 tone cărbune. Mai întîi, în sector s-a dus o inten­ torul nostru a dat peste plan în cele
nemotivat de la serviciu. E clar fului de sector care este şi el luat cu de la sine putere 3 zile să muncă de educare a muncitorilor trei luni peste 5.000 tone de cărbune,
Aşa cum se ştie, la mină a- concediu pentru a-şi rezolva une­ a sporit cu 25 la sută randamentele,
;ar în unele împrejurări cauze că în acea zi, lucrurile au mers membru de partid. le chestiuni personale. Mai sînt şi in sensul întăririi disciplinei, a răs- Un sprijin preţios am primit *şi din şi a redus considerabil preţul de cost
obiective care împiedică mersul slab. .Slaba organizare a mun­ E ciar deci că o mare vină alţi comunişti care dau aseme partea organizaţiei de partid şi a co- pe' tona pxtrasă. Hotărîţi să cucerească
cii, lipsa unei activităţi politice pentru situaţia proastă din sec­ nea exemple proaste în faţa tine­ AI I I | mitetului de secţie sindicală din sector titlul (pe care azi îl deţinem) minerii
normal al muncii, îngreunează în spiritul întăririi disciplinei, tor le revine comuniştilor de rilor muncitori din sector. şl pe mină, care ne-au îndrumai per­ noştri şi-au îndeplinit şi depăşit cu
extragerea cărbunelui. De data face ca la acest sector să existe aici şi în primul rînd biroului Direcţia Generală a Poştei şi Difu­ manent. La indicaţia organizaţiei de mult angajamentele lor. Brigada lui
lunar absenţe nemotivate. Cîte organizaţiei de bază. Biroul or­ Rămînerea în urmă cu pro­ zării Presei anunţă abonaţii că la 1 partid, ia ţoale locurile de muncă au Gheorghe V. IIie a dat în loc de 600
aceasta spre fericirea tuturor ce­ sute de tone de cărbune nu se ganizaţiei de bază nu a anali­ ducţia trebuie să dea de gîndit septembrie începe primirea de abona­ fost repartizaţi membri sau candidaţi tone, 854 tone de cărbune peste plan,
lor din sectorul III nu au fost pierd din această cauză ? In a- zat cauzele care au dus la a- comuniştilor din această organi­ mente la ziare şi reviste pe anul 1959, de partid, care prin exemplul lor au cea a iui ion Sleţ a dat 1819 tone
asemenea cauze. „Goale” s-au cest sector lucrează foarte mulţi ceastă situaţie. O astfel de ana­ zaţie de bază. Tov. Augustin prin oficiile poştale, factorii poştali, mobilizat pe ceilalţi mineri la luptă pesle pian. Toate celelalte brigăzi din
găsit din abundenţă.' Lemnul la oameni noi. Să fi uitat oare or- liză ar fi făcut să se ia măsuri Zborovschi, secretarul comitetu­ dlfuzorii de presă din întreprinderi, in­ pentru îndeplinirea sarcinilor de pian sector şi-au depăşit planul cu 150-450
fel. Aerul comprimat întotdeauna lui de partid pe mină ar trebui şi a angajamentelor. lone de cărbune.
peste 3 atmosfere, deci suficient.. ganizaţia de bază, că una din , hotărîte pentru îndreptarea lti- să meargă mai des în mină la
Craterele şi restul de utilaj în locurile de muncă, să vadă greu­ stituţii şi de la sate. ÎNTREBARE : Acestea ar fi Pentru viilor, colectivul nostru con­
bună stare de funcţionare. In­ principalele sale îndatoriri este cruriior. Dimpotrivă, unii mem­ tăţile minerilor, să ajute mai metodele politice şi organizato­ sideră ca o sarcină de mare cinste să
tr-un Guvînt cauze tehnice de ex­ mult organizaţiile de partid din Abonaţii la publicaţiile romîneşti şi rice pe care le-aţi folosit. Am lupte pentru a-şi menţine titlul cuce­
ploatare nu se pot invoca. Cu să îndrume organizaţia sindica­ bri de partid au dat exemplu sectoarele rămase în urmă eu sovietice a căror abonamente expiră vrea să cunoaştem şi metodele rit. Hotărîrea aceasta a şl început să
toate acestea chipă cum am vă­ lă, pe cea de U.T.M., să ajute pe prost de disciplină în muncă. producţia. la 31 decembrie, sînt înştiinţaţi că în- tehnice ale colectivului dumnea­ fie tradusă în fapt. In primele 11 zile
zut sectorul a rămas mult în ur­ tinerii mineri să se califice grab­ Tov. Ludovic Zborovschi din bi­ cepînd de la 1 septembrie a. c. pot voastră. Ce ne puteţi spune in din august din abatajel'e noastre au
mă. nic, să-i educe în spiritul dra­ roul organizaţiei de bază a re­ N-ar fi oare nimerit ca măcar să-şi reînnoiască abonamentele pe anul această privinţă ? pornit la ziuă peste 1.200 tone in a-
gostei . pentru meserie, penlrţ: fuzat în ziua de 17 iulie să in- acum, comitetul de partid sâ a- 1959 prin oficiile poştale, factorii poş­ fara planului.
Pe bună dreptale se pune în­ nalizeze activitatea organizaţiei tali şi difuzorii de presă din întreprin­ RĂSPUNS : Măsurile tehnice folosite v GHEORGHE DUMITRESCU
trebarea : care sînt atuncr. cauze­ biruirea greutăţilor începutului? tre din nou în mina la dispozi- de bază din sectorul III al mi­ deri, instituţii şi de la sale.
le rămtnerii în urmă a producţiei nei ?
în sectorul respectiv? ¦ -• Organizaţiâ de partid, folosind ţia dată de şeful de sector. în Oficiile poştale, factorii postati şi di­ de noi au fost următoarele: S-a asi­
dreptul de control are datoria să generai acest tovarăş nu dove­ N. PETRAN,
In sectorul 111 sînt multe de­ dezbată probleme din cele mai deşte îndeajuns interes faţă de fuzorii de presă din instituţii şi înlre- gurai in permanenţă linia de fronturi

arzătoare. In .acelaşi timp este producţie. Petru Todofscici care prinderi încep la 1 septembrie primi­ activă necesară îndeplinirii sarcinilor
'datoare să lupte pentru întări­ e şi preşedintele comitetului de
rea de abonamente la presa sovietică de plan. La abatajul nr, 1, unde lu-

şi R.P.R» pe anul 1959, | crează brigada lui Miron Nâsăleanu, de