Page 68 - 1958-08
P. 68
4 m u MUE SOCIALISMULUI Nr. 114 2
Retragerea trapelor invadatoare
este prima si cea mai urgentă măsnrâ D E P E S T E
în vederea asigurării păcii în Orientul mijiuciu
HOTAREF^
C uvîn tarea ro stită de to va ră şu l A vram B unaciu, m in istru l A fa cerilo r E xtern e
w w tsp
a l R . P . R om în e, la sesiunea ex tra o rd in a ră a A du n ării G enerale a O. N. U .
N E W Y O R K 18 (A g e r p r e s ). — In şed in ţa d in d im in e a ţa zilei de 18 tei O.N.U. şi dorinţa neţărmurită de a o regăsim în invocarea arbitrară de Militariştii vest- î mpotriva voinţei poporului libanez
întări şi sprijini rolul O.N.U. ca or către S.U.A. şi Anglia a articolului
a ugust a sesiunii extraordinare speciale a A dunării G enerale a O .N.U . gan efectiv în apărarea păcii şi secu 51 al Cartei. Acest articol se aplică germani fac manevre Şamun a respins cererea
a luat cuvtntul A vram Bunaciu, m in istru l Afacerilor Externe al R.P. Ro- rităţii, iar pe de altă parte se acţionea numai în cazul cînd un membru al
m ine, care a rostit urm ătoarea cuvin ta re: ză în dispreţul Cartei O.N.U. şi se O.N.U. este obiectul unei agresiuni
subminează acţiunea dusă de O.N.U. armate, ceea ce este departe, de a fi
Domnule Preşedinte, tală. Lumea este de acord că pro în Liban aşa cum a fost decisă de situaţia Libanului şi Iordaniei. Ori- in Marea Baltică de retragere a trupelor americane
blemele acestei regiuni sînt complexe Consiliul de Securitate. cît de largă ar fi accepţiunea pe care
Delegaţia romînă împărtăşeşte pă dar nu este mai puţin adevărat că am acorda-o noţiunii de agresiune MOSCOVA 19 (Agerpres). d in L iban
rerea acelor delegaţii oare au subli cu cit se va încerca' complicarea lor, ORICE PRETEXTE S-AR INVOCA armată, faptele bine cunoscute şi con — In legătura cu exerciţiile Ho
niat gravitatea -încordării actuale cu atît mai dificilă va fi şi soluţio AICI, RAMINE UN FAPT INCON cluziile observatorilor O.N.U. în Liban tei maritime militare a Germa BEIRUT 19 (Agerpres). In declarat că nu poate cere retra
create în Orientul apropiat şi mijlociu narea lor, cu cît se vor înmulţi în TESTABIL CA TRIMITEREA DE ne arată cu evidenţă că ea nu poate niei occidentale începute zilele cadrul unei conferinţe de presă gerea trupelor americane deoa
şi consideră că sarcina actualei sesi cercările de a se abate atenţia Adu TRUPE AMERICANE ŞI ENGLEZE fi aplicată situaţiei existente. Dacă acestea in golful Kiel, exerciţii pe care a organizat-o în seara rece este convins că „situaţia
uni a Adunării Generale este de a-şl nării Generale de Ia ceea ce este prin IN ORIENTUL MIJLOCIU A CON există un adevărat respect faţă de care se desfăşoară în condiţiile de 18 august la Beirut, actualul nu va ti destul de calmă şi de
concentra atenţia asupra cauzei prin cipal, primordial şi urgent ,cu atît va STITUIT NU NUMAI O NESOCO Carta O.N.U. atunci organizatorii in „folosirii armei atomice“ şi sînt preşedintele al Libanului, Şamun, liniştită“ in Liban înainte de
cipale a acestei încordări şi de a TIRE A PROCEDURII STABILITE tervenţiei trebuie să-şi amintească dc o verigă nouă in lanţul pregăti şi-a reafirmat intenţia de a-şi data expirării mandatului său.
căuta prin eforturi comune să găseas fi mai dificil de a ieşi din impasul IN CONFORMITATE CU CARTA ŞI articolul 2, paragraful 4, care cere rilor agresive ale Bonnului în păstra postul pînă la expirarea Şamun a recunoscut însă tară
că soluţia pentru înlăturarea ei to PENTRU CARE AU VOTAT ŞI DE statelor membre să se abţină de Ia Marea Baltică, ziarul, „Kras- mandatului său, la 24 septem să vrea că el personal şi guver
actual. • LEGAŢIILE S.U.A. ŞI MARII BRI ameninţarea sau uzul forţei în rela naia Zvezda“ scrie că strategii brie. nul Solh sînt răspunzători de
TANII PRIN REZOLUŢIA DIN 11 ţiile lor Internaţicnalc. „atlantici“ acordă o mare aten crearea unei situaţii încordate
Este dreptul popoarelor arabe de a-şi IUNIE 1958 CARE PREVEDE TRI- ţie regiunii Mării Baltice, spe- Şamun a respins încă odată în ţară, reafirmînd că nu inten
alege acel regim politic pe care ele îl AMTEREA UNUI CORP DE OBSER Mai mult decît atît, organizatorii rînd să o folosească pentru o ţionează „să admită in guvern
socotesc corespunzător intereselor for VATORI IN LIBAN, DAR ŞI O PU intervenţiei au făcut încercări dc a- agresiune împotriva Uniunii cererile opoziţiei şi ale întregii reprezentanţi ai opoziţiei“, atît
TERNICA LOVITURA DATA PRES sociere a Naţiunilor Unite la acţiunea timp cit deţine mandatul de pre
Delegaţia romînă, fără a subestima seama cît de straniu sună ele în a- TIGIULUI O.N.U. Organizaţia Na lor ilegală. In acest scop a fost sus opinii publice libaneze de retra şedinte.
însemnătatea problemelor politice şi ceastă Adunare. Justificarea principală ţiunilor Unite nu poate îi pusă în ţinută în Consiliul de Securitate de
economice ale acestei regiuni, consi invocată aici de reprezentanţii S.U.A. faţa unui fapt împlinit şi nu poate către delegaţii S.U.A. şi Angliei teza gere neîntîrziată a trupelor ame
deră că ceea ce a dus la actuala în şi Angliei este aceea că au trebuit să fi redusă la rolul iţe a i se notifica că acţiunea trupelor americane s-ar
cordare şi a creat o serioasă primej răspundă apelului preşedintelui Şamun misiunile pe care un stat sau altul şi complecta cu aceea a observatorilor ricane staţionate in ţară. El a
die de război cu consecinţe incalcu al Libanului şi regelui Hussein al Ior le-au asumat singure fără nici o îm O.N.U. Dar această teză nu a fost
labile pentru întreaga omenire este daniei. Nu vom mai insista asupra ca puternicire. Cine ar putea susţine că însuşită nici de Consiliul de Securita Sovietice şi a celorlalte state O P E R A Ţ IU N I E N E R G IC E
intervenţia armată a Statelor Unite şi racterului juridic neconsiituţional al poziţia în care au fost puşi observa te, nici de observatori. Punctul de ve socialiste.
a Angliei în Liban şi Iordania, in acestui apel, care a fost deja demon torii O.N.U. din Liban prin debarca dere în privinţa observatorilor a fost
tervenţie îndreptată împotriva inde strat aici, dar dacă există un lucru, rea trupelor americane ar duce la în exprimat de la început cu claritate. „Krasnaia Zvezda“ arată că ale a rm a tei de eliberare a lgerien e
pendenţei şi voinţei de libertate a po de care se tem mai mult decît de ori tărirea prestigiului O.N.U. ? Ce im Grupul de observatori O.N.U. repre
poarelor arabe, împotriva hotărîrii ce conducătorii S.U.A. şl Angliei — presie a făcut asupra opiniei publice zintă singura acţiune întreprinsă de presa burgheză nu ţine in secret PARIS 19 (Agerpres). Opera nisia şi le-au supus unui puter
acestor popoare de a-şi afirma drep este tocmai acela de a-i lăsa pe pre mondiale faptul că în timp ce grupul Consiliul de Securitate, de aceea nu cine trebuie să ocupe poziţiile ţiunile armatei algeriene de eli nic foc de arme şi mitraliere.
tul la viaţă şi de a duce o politică şedintele Şamun şi pe regele Hussein observatorilor O.N.U. a formulat în există aici nici o bază pentru stabili principale ale N.A.T.O. în Ma berare naţională devin tot mai Trupele franceze au suferit pier
conformă cu interesele şi năzuinţele faţă în faţă cu propriile lor popoare. cele două rapoarte anumite con rea Baltică. După părerea ei, energice. După cum anunţă zi deri care nu sînt încă anunţate
lor proprii. Aceasta constituie un Este un fapt că opoziţia populară îm cluzii, S.U.A. şi Anglia şi-au justifi rea vreunui contact sau relaţii de lu principala torţă de şoc va ti arul „France Soir“, în noaptea de comandamentul francez.
drept inalienabil al popoarelor arabe, un potriva celor doi conducători este atît cat acţiunea lor miliiară prin concluzii flota maritimă militară a R.F.G. de 15 spre 10 august subunităţi
drept sfînt ai oricărui popor, un de mare îneît ei nu se mai pot spri diametral opuse? Aceeaşi mentalitate cru formale sau neformalc între gru Nu mai trebuie să spunem, con ale patrioţilor algerieni au În După cum relatează ziarul, in
drept înscris la loc de cinste în Carta jini nici măcar pe forţele armate na tinuă „Krasnaia Zvezda“, că cercuit cîteva posturi militare luptele împotriva trupelor fran
O.N.U. de care nimeni nu se poate ţionale. Această stare de lucruri osie Trebuie restabilit purile de observatori ai Naţiunilor militariştii de la Bonn vor ac franceze situate de-a lungul ceze care au avut loc la 16 au
atinge. ESTE DREPTUL POPOA recunoscută deschis chiar de cercurile frontierei dintre Algeria şi Tu gust şi-au găsit moartea 98 de
RELOR ARABE DE A-ŞI ALEGE politice şi în presa celor două ţări oc ACUM SARCINA ADUNĂRII GE Unite şi forţele nelibaneze din Liban. răsculaţi algerieni.
ACEL REGIM POLITIC PE CARE cidentale. Atunci cum poate fi denu NERALE ESTE DE A LUA ASEME
ELE IL SOCOTESC CORESPUNZĂ mită o acţiune militară a unor puter NEA MASURI CARE SA RESTABI prestigiul O. N. U. cepta c.u muliă bucurie acest
TOR INTERESELOR LOR, ACEI străine avînd drept scop menţinerea LEASCĂ PRESTIGIUL1 O.N.U.—ATIT
CONDUCĂTORI POLITICI CARE RE cu forţa a unor asemenea conducători DE GREU LOVIT DE PROCEDURA reprezintă intervenţia americano-erigle- rol. Pentru orice eventualitate O declaraţie a lui Palmiro Togliatti
PREZINTĂ ACESTE INTERESE, altfel decît o agresiune armată îndrep ARBITRARA A S.U.A. şi ANGLIEI ză în Orientul mijlociu. S-a mers pînă ei au concentrat deja trei pă ROMA 19 (Agerpres). Ltiînd rele Chinei, Indiei, Indoneziei au
ACEA ORIENTARE PE ARENA IN tată împotriva popoarelor Libanului — ŞI SA RĂSPUNDĂ SPERANŢE acolo îneît s-a spus că totulnu ar fi
TERNAŢIONALA PE CARE O CON şi Iordaniei ? In plus toată lumea îşi LOR GARE SE PUN IN EA. decît rezultatul unui efort dea crea o trimi din numărul total al na cuvîntul .în oraşul Sondrio, la izgonit pe stăpînii lor străini,
SIDERA JUSTA, ACEI PRIETENI aminteşte că în comunicatul Casei Albe isterie de război. Cu alte cuvinte, se
PE CARE SE POT BIZUI IN PRO privind-debarcarea trupelor americane Domnule preşedinte I Frazele nobile pretinde că nu trimiterea pe calea ae velor lor in porturile Baltice din un miting consacrat lunii pre aşa cum procedează în prezeiit
MOVAREA INTERESELOR LOR NA în '’Liban' se arăta că această măsură şl citarea principiilor înalte nu pot să rului a mii de soldaţi în Liban şl Ior
ŢIONALE. a fost determinată de evenimentele acopere acţiuni ce contrastează prin e- dania, că nu violarea spaţiului aerian Germania occidentală. sei comuniste, Palmiro Togliatti, popoarele arabe. In întreaga
din Irak, evenimente asupra cărora senţa lor cu nvorala şi legalitatea in chiar şi a! ţărilor neutre de către a-
A trecut vremea cînd aceste lucruri factori de răspundere ai S.U.A. şi An ternaţională. Această duplicitate amin vioanele militare americane, că nu a- Ignorînd voinţa popoarelor iu secretarul general al C. C. al lume au loc profunde transfor
se hotărau în marile metropole occi gliei au dat o versiune tot atît de teşte de o expresie folosită la începu larmarea bazelor militare străine din Partidului Comunist Italian, s-a mări.
dentale şi mai ales a trecut vremea falsă ca aceea pe care încearcă s-o tul acestui secol de Theodore Roosevelt: Cipru, Lidia, Italia etc., că nu decla
cînd-ele erau impuse voinţei popoare dea acum evenimentelor din celelalte „Speak softly and carry a big stick" raţia ministrului american al Apărării bitoare de pace din statele Balti referit la situaţia internaţională. Am ajuns într-un moment, a
lor arabe prin forţa armelor. In se ţări arabe. Chiar S.U.A. şi Anglia au („Vorbeşte ou blîndeţe şi ţine o bîtă“). privind dotarea cu arme atomice a tru ce, care cer ca Marea Baltică să Una din particularităţile ca continuat Togliatti, cînd mase
colul nostru nu există şi nu poate recunoscut ulterior Republica Irak şi Este oare întîmplător că tocmai cei pelor debarcate, că nu declaraţiile in fie o mare a păcii, scrie in înche de milioane nu mai pot îi ţinute
exista nici o justificare pentru o ac deci, implicit, caracterul intern şi le care ţin bîta în mînă fac în această stigatoare împotriva Republicii Irak ar racteristice ale actualei situaţii sub jug în folosul unui pumn
ţiune militară de tip colonialist ca gitim al schimbărilor petrecute în a- adunare apeluri să li se vorbească.cu fi alarmat opinia publică mondială, ci iere „Krasnaia Zvezda“, cercuri internaţionale, a spus Togliatti, de oameni de la New York, Lon
cea întreprinsă de Statele Unite şi ceastă ţară. Cum se poate atunci ca blîndeţe ? Desigur, se poate vorbi cu o propagandă tendenţioasă care, chi le militare de la Bonn caută să o constituie iaptul că există po
Anglia în Orientul mijlociu. Toa lifica acţiunea S.U.A. şi Angliei, care blîndeţe dacă interveuţioniştii îşi vor purile, ar fi lipsită de orice temei. A- transforme această regiune în- poare supuse unei asupriri dra sau Paris, care obţin profi
te aşa-zisele justificări menţionate de împiedică prin forţă armată schimbări retrage miile de soldaţi înarmaţi pînă devărul este că amploarea măsurilor tr-un cap de pod al războiului crunte şi care luptă pentru in turi de miliarde. In prezent po
reprezentanţii acestor două mari puteri interne în altă ţară pe care ele. însele în dinţi din Liban şi Iordania. Nu se militare luate de S.U.A. şi Anglia ca şi atomic. dependenţă şi există puteri reac poarele vor să-şi hotărască ele
în sprijinul acţiunii lor militare aparţin poate însă să nu fi de acord cu po declaraţiile ameninţătoare ale unor per ţionare care se străduiesc să îm însele soarta şi ele pot realiza
de fapt secolului XIX — şi este de sînt silite să le recunoască în împre ziţia pe care au luat-o reprezentanţii sonalităţi oficiale din aceste state au piedice această luptă. Popoa- acest lucru. Marca Revoluţie
mirare că conducătorii lor nu-şi dau jurări analoage ca legitime ? autorizaţi ai opiniei publice arabe care arătat întreg' 1 omeniri că există pri
au arătat că atîta timp cît prezenţa mejdia ca faimoasa politică „în pragul Socialistă flin Octombrie a indi
trupelor amerioane şi engleze in Liban războiului“ („brink of war“) procla
şi Iordania ameninţă liniştea şi secu mată de conducătorii S.U.A. să fie Pentru interzicerea armelor atomice, pentru pace cat oamenilor un drum nou, de-
ritatea Orientului mijlociu şi apropiat, pusă în practică. Primejdia continuă să monstrînd că capitalismul, care
este greu să se discute despre un pro fie prezentată atît timp cît trupele ame şi dezarmare
gram de dezvoltare economică, despre ricane şi engleze continuă să staţione pînă atunci era considerat invin
combaterea bolilor, a lipsei de apă ca ze în Orientul mijlociu.
şi despre alte lipsuri de care suferă Lsuscspăspii© c o n f e r i n ţ e i cibil, nu esle deloc astfel. Acest
lumea arabă. Pot spune din propria DELEGAŢIA ROM1NÂ CONSIDERA drum a tost urmat şi de alte
noastră experienţă că poporul romîn CA RETRAGEREA TRUPELOR STRĂ
s-a putut concentra asupra' progresu INE DE PE TERITORIUL LIBANU in te rn a ţio n a l© d e la T o k io popoare şi mersul lor înainte
lui economic al ţării, asupra exploată LUI ŞI IORDANIEI ESTE PRIMA Şl spre.independenţă, şi dreptate so
rii resurselor naţionale, asupra învăţă- CEA MAI URGENTA MĂSURĂ IN
mînlului şi culturii, tocmai pentru că VEDEREA ASIGURĂRII PĂCII Şl TOKIO 19 (Agerpres). Cea ponia a insulei Okinawa, pro cială are o uriaşă însemnătate
s-a eliberat de dominaţia imperialişti SECURITĂŢII IN ORIENTUL MIJLO de-a patra conferinţă internaţio bleme propuse de comitetul de pentru întreaga lume. Aceasta
lor. Guvernul romîn priveşte cu sim nală pentru interzicerea armei pregătire. Aceste obiecţii ale de-' constituie o garanţie a faptului
patie lupta popoarelor arabe pentru li că şi aici, în Italia, vom putea
bertate naţională, pentru independenţă, atomice şi cu hidrogen şi pentru legatului american au fost însă să ducem cu tot mai mult suc
dezarmare, care are loc în pre ces lupta noastră pentru liber
Bunul plac şi arb itrariu l constituie încă pentru dreptul de a folosi resursele ţă zent la Tokio, se află în centrul respinse întrucît problemele in tate, pace şi bunăstare generală.
o trăsătură caracteristică a politicii In încheiere Togliatti a subli
rilor lor în interesul progresului lor atenţiei opinie] publice mondiale. cluse pe ordinea de zi de către niat rolul Partidului Comunist
marilor puteri colonialiste economic şi cultural. Pe adresa conferinţei continuă comitetul de pregătire sînt strîns ca organizaţie de avangardă
să sosească telegrame de salul legate de apărarea păcii şi inter
Domnule preşedinte, Adunarea Gene care luptă pentru dreptate, pace
Este evident că nu este vorba de ARAB, ELF. AU APARUT PE COAS din partea diferitelor organiza zicerea armei nucleare.
principii, ci este vorba de bunul plac TELE A/Y1ERICII LATINE. AMINE rală a fost martora unor încercări de şi libertate.
şl de arbitrariu care au constituit şi ELE POT APARE IN ŢARI ALE A-
din păcate constituie încă o trăsătură SIEI SAU AFRICII. TREBUIE PUS minimalizare a primejdiei pe care o ţii democratice, a unor oameni
caracteristică a politicii marilor pu CAPAT ODATA PENTRU TOTDEAU
teri coloniafe în relaţiile lor cu aIle NA ACESTOR PRACTICI DE FOR politici şi activişti de seamă pe
ţări. A stabili la Washington şi Lon ŢA CARE APARŢIN TRECUTULUI.
dra cine este bun şi cine nu, care tărîrri obştesc din întreaga lume.
partide politice şi oameni politici sînt In acest sens ţările mici au Intr-a
prooccident.ali sau nu şi a-i sprijini devăr un rol important de jucat ală CIU. Delegaţia romînă este convinsă In cadrul şedinţei plenare diri Ultimul slogan'
pe unii împotriva altora, constituie o turi de marile puteri, ale căror obli că rezoluţia propusă de delegaţia 18 august a fost adoptată © re
practică perimată şi condamnată de gaţii majore şi răspunderi principale U.R.S.S. corespunde pe deplin tocmai zoluţie în care se protestează Biroul federal pentru închisori a N um eroase firm e am ericane pro
in menţinerea păcii şi securităţii sînt acestei necesităţi. Retragerea trupelor împotriva faptului că guvernul
popoare şi de Carta O.N.U. ESTE consacrate în Caria O.N.U. De rolul americano-engleze din Orientul mijlo englez intenţionează să efectue a n u n ţa i acum cîteva zile că la sfîr- ducătoare dc film e de g ro a ză au în
TIMPUL SA SF. ÎNŢELEAGĂ CA şi interesele ţărilor mici în viaţa in ciu constituie condiţia indispensabilă ze noi experienţe cu arma nu
POPOARELE ARABE SÎNT SINGU ternaţională ar trebui să-şi aminteas pentru rezolvarea oricăror alte probleme cleară; şiiu l anului trecui num ărul adulţilor cheiat contracte cu societatea de a-
RE CHEMATE SA DECIDĂ IN A- că mereu acei care invocă existenţa importante politice şi economice ale
CESTF, PROBLF..ME ş i CA ELE SE ţărilor miei numai atilnci cînd caută acestei regiuni. Delegaţia romînă îşi Delegatul S.U.A. a cerut ca am ericani aflaţi in închisori a fost sigurare „U oiid Insurance", care va
POT LIPSI CU SUCCES DF. BUNE pretexte pentru a împiedica o îniîl- reafirmă totodată hotărîrea de a-şi a- conferinţa să nu discute proble
LE OFICri ALE TRIMIŞILOR SPE nire a marilor puteri. Ţările mici au duce întreaga contribuţie la eforturile me ca recunoaşterea R. P. Chi cel m ai mare înregistrat vreodată în em ite poliţe de asigurare, garantind 1
CIALI DIN WASHINGTON SAU mai puţină nevoie de declaraţii mă Adunării Generale îndreptate spre în neze si retrocedarea către J a
LONDRA SUSŢINUŢI DF. DETAŞA gulitoare cît de acte care să dovedeas tărirea păcii şi securităţii în Orientul istoria S .U .A . N um ărul persoanelor o prim ă de 1.000 dolari pentru spec-
că respect faţă de recunoaşterea în apropiat şi mijlociu.
MENTE DF, MARPNA SAU DE PA- fapt a dreptului lor de a-şl stabili d eţin u te în 1957 se ridica la 195.414, tutorii care vor m uri de gro a ză în
RAŞUTIŞTI. politica lor confcrm cu interesul na
ţional. Nu este oare tocmai politica de ceea ce reprezintă o creştere faţă de tim pul vizionării: unor asem enea fil
Delegaţia romînă consideră că apă forţă, pe care două mari puteri o
rarea drepturilor popoarelor arabe îm duc. faţă de ţările arabe, motivul prin onul precedent de 3,1 la su lă . R a- m c. D upă cu m rela tea ză re v ista a-
potriva metodelor colonialiste şi a in cipal pentru care ne-am adunat aici ?
tervenţiei militare a marilor puteri oc De asemenea nu poate fl trecut cu ve portim l num ărul d eţin u ţilo r la popa- m ericană „Tim e" ultim ul slogan ian-
cidentale trebuie să fie cauza comună derea faptul că în organizarea inter
a tuturor statelor mari şi mici. SE laţia S .U .A . rezulta că la fiecare sal pe piaţa film u lu i am erican este...
venţiei militare în Liban şi Iordania
POATE SPUNE ASTAZ1 CA CAU 100.000 locuitori 116 sin i d eţinuţi. „Acest film vă poaleucide". Spre
ZA INDEPENDENŢEI POPOARE forţele militare aeriene americane au
ULAN BATOR. — In baza unei ho- C om entariile sini de prisos. Pe edificare cităm prologul elaborat de
LOR ESTE TOT ATIT DE INDIVI violat chiar şi spaţiul aerjan a două tărîri a Partidului Popular Revoluţio
ZIBILA CA Şl CAUZA PĂCII. AS nar Alongol şl Consiliului de Miniştri . ( H m , ă**W *m W lin g ă a tile a „ recorduri" in să riiu ra p ro d u c ă to ri-. p e n tru film u l „ C raniul _s
TĂZI DETAŞAMENTELE DE MARI ţări neutre ca Austria şi Elveţia, ceea al R. P. Mongole, cu începere de la 'V & Â Â M Ă
15 august a.c. au fost reduse preţurile în jlungim e a... hroaşlelor, a scuipa- care u r lă " : „Va fi o plăcere pentru )
NA SAU DE PARAŞUTIŞTI AU IN ce a atras protestul legitim al acesicr cu amănuntul la 495 feluri de bunuri
două ţări. de larg consum. Aceasta este cea de-a tulul la distanţă,- a duratei Rol; and noi (producătorii N .R .) dc a s u p o r ta )
VADAT TARI ALE ORIENTULUI treia reducere de preţuri în ultimii pa
tru ani. De pe urma noii reduceri R o lu lu i şi a a lto r ' d ră c o v e n ii d e a- clielţitleU le d v . de in m o n n u U a rc Ut
populaţia va realiza un cîştig de 10
milioane tugrici. al R.A.U. Consiliu! executiv va avea anunţat că guvernul francez a încu cest gen, s-a m ai adăugat unul ¦ al cazul cînd veţi sucom ba în tim pii! ,
sediul temporar la Cairo pină la ter viinţai. în principiu, în inod temporar,
minarea noii construcţii din Hodeida să acorde Camerunului „deplină auto- d e lic te lo r .. In tr -a d e v ă r , n o u l reco rd v iz io n ă rii film u lu i... A c p st p ro lo g
destinată sediului permanent. nomie internă”; pînă la ridicarea tu
telei O.N.U. , este de neînvtdial. I este urm at de o ' im agine suges'tivă, •
BERLIN. — La 17 august a avut loc arătind capacul unui sicriu care sc
la Weimar dezvelirea solemnă a mo DAKAR. — , In ziua de 17 august Cine-! opreşte deschide încet, după care apare o '
numentului lui Ernst Thălman, condu a avut loc la Dakar (Africa occiden
BUENOS AIRES. — După cum a- cător de frunte al Partidului Comu tală franceză) o manifestaţie ia care inscripţie cu litere n e g r e : „Este
nunţă agenţiile occidentale, guvernul nist din Germania şi al clasei munci cei peste 1.000 de participanţi au scan Ziarul olandez „De Telegraaf" pu
argentinian a elaborat un proiect de toare germane. dat lozinci ca „Vrem independenţă".
lege cu privire la trecerea luturor te „Jos colonialismul”. Manifestanţii au pentru dv...". Vitrinele sălilor în ţ
renurilor petrolifere din Argentina în NEW YORK. — La 10 august „New fost atacaţi dc poliţie. blică o ştire a corespondentului său
proprietate naţională. Proiectul de lege York Post" a anunţat că în baza unei
va fl prezentat în curînd congresului hotărîri a curţii supreme a statului NF.W YORK. — La 18 august a a- care sîn t prezentate asem enea film e t
spre a fi discutat şl aprobat. Alabama,. un cetăţean negru, Jimmy vut toc o convorbire între A. A. Gro- din W ashington în care se spune că
Wilson, în vîrstă de 55 de ani, va fi tnîko, ministrul Afacerilor Externe al
executat zilele acestea pentru vina U.R.S.S., şi J. F. Dulles,. secretarul de sini pline de pietre şi coroane fu
„de a fi furat un dolar” de la o fe stat al S.U.A. In cadrul convorbirii regele H ussein al Iordaniei „nu mai
meie albă. au fost abordate probleme referitoare
nerare, sicrie, capete dc m ort, oase
PARIS. — La IR august Ministerul Ia lucrările sesiunii extraordinare spe iese din palat de 3 zile". In . urm a
francez al Teritoriilor de peste mări a ciale a Adunării Generale a O.N.U
nem ulţum irilor crcscinde din ţara . s
Faptele imperialiştilor fa tă de regim ul existent, ci iiUenţio- acoperiţi..cu pete dc sm g c i
sînt în contradicţie cu vorbele lor
nea ză să renunţe ia tron. FaPlele enum erale s M suHc<ent de \
D ar cine te opreşte d-Ie f u ssein ¦ edificatoare pentru a dem onstra ca <
Poporul iordanian ? Faptele dovedesc
care pro d u c film e cu m ar f i .
CAIRO. — Consiliul executiv al fe ^^ /g
deraţiei Statelor unite arabe, formală
După cum se vede, faptele nu numai între declaraţii şi fapte caracterizează co n tra riu l. O are nu to c m a i p e n tru a a d e v ă r.., cra n iu l, cu to a te a c c e s o r iile ,
că nu se aseamănă cu vorbele, dar sînt în cazul de faţă poziţia S.U.A. şi An
în flagrantă contradicţie cu ele. Dele gliei faţă de Organizaţia Naţiunilor U- din R.A.U. şi Yemen, ’ s,e va întruni te a p ăra d e . p ro p riu l p o por ai che; necesa re u n e i ¦ju d e c ă ţi să n ă to a se ,
gaţia romînă trebuie să constate cu nite. Pe de o parte se proclamă a- !
regret că aceeaşi lipsă de concordanţă deziunea totală faţă de principiile ,Car
la Cairo imediat ce preşedintele Nas- m at în ţară trupele engleze?, T.O.,
ser va numi pe cei şase reprezentanţi
conform aprobării Direcţiunii ~ Generale P.F. T.R. nr. 236.020 din 6 noiembrie 1949. - Tipar.:': întreprinderea Poligrafică „I MAI“ - Deva.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marlie nr. 9, Telefon: 188 ! 189 175. laxa plătită în numerar
