Page 69 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Joi 21 august 1958
S C IH IH M B H U M UDE (P M E A B f t E Muncă însufleţită
oaoooooo-oaoooooooooooooooooooocx in intervalul 14 16 august, la La fabrica de marmeladă din Ha­
ţeg s-au organizat în zilele de 18 şi 19
La L depoul de locomotive din Simeria au august schimburi de onoare în cin­
stea celei de a 14-a aniversări a eli­
depoul fost organizate schimburi de onoare în berării patriei. După două zile de în
cinstea zilei de 23 August. In acest trecere, primul lcc a fost ocupat de
schimbul I condus de tovarăşa Lucia
C.F.R. Simeria timp, turele de serviciu au avut depă Popa care a îndeplinit planul de pro
„ şiri de norme de 25<-34 la sută. In ducţie în proporţie de 135 la sută. ur
o frunte s-a situat tura condusă de Du mat de schimbul III condus de tova
răşa Irina Rill cu o realizare a planu­
--------- ;------------------------------------------nntru Hanes. De asemenea, echipele de lui în proporţie de 128 la sulă.
pe locomotive, au realizat o economie de 34 tone combustibil convenţional. S-au evidenţiat în mod deosebit tov.
Maria Bistrian, Iuliana Valter, Ana
Această economie a fost realizată îndeosebi de brigăzile de pe locomotivele: Bălăccanu, Ecaterina Szekely din
schimbul I, Ana Cotolan, Eteica Rill,
230.192 (Paul Erdely, Cornel Popa), 230.315 (Matei Rigău, Gheorghe Straie, Victoria Marcu din schimbul III şi
alţii.
Mihai Zamonijă) şi 230.257 (loan Barbu, Ludovic Csibi, loan Podeanu).
Ziua de 15 august a avut un caracter deosebit, dat fiindcă atunci s-a or­
ganizat un schimb de experienţă pe regionala C.F.R. Timişoara. In cadrul
schimbului s-au prezentat referate asupra aplicării metodelor înaintate de lu­
cru folosite de feroviarii sovietici Lunin, Papavin şi Blinov. Participanţii au
ascultat cu mult interes ceea ce le-a fost expus. Succese de seamă
Ultima zi a schimbului de onoare a fost rezervată muncitorilor din a-
telierele depoului. Pentru buna reuşită a zilei schimbului de onoare, au fost Ziua de 18 august a. c. a
luate măsuri cu 3 zile înainte. Rezultatele au fost îmbucurătoare. Ca o rea­ fost parcă cea mai însufleţită
lizare de seamă menţionăm că în acea zi au fost spălate 2 locomotive, pentru muncitorii de la între­
spre deosebire de datele anterioare cînd se spăla cite 1 pe zi. Trebuie amin­ prinderea de industrie locală
tit faptul că spălarea celei de-a doua locomotive s-a făcut cu material eco­ „IIoria“ din Alba lulia. In a-
nomisit. De asemenea, calitatea lucrărilor a fost superioară. S-au evidenţiat ceastă zi a fost organizat schim­
muncitorii: Ion Solea, Gheorghe Sima, Teodosie Ostap, Gheorghe Raduj bul de onoare în cinstea zilei
Ghqorghe Mircea şi irodache Pricpp. de 28 August. Cu acest prilej,
toate secţiile şi-au realizat pla­
ÎA^ZOVOOOOOOo<x >000000000 Întrecerea a fost cîştigată de nul de producţie după cum ur­
m ează: lăcătuserie (I) 120 la
S S t a f f s C . F. R . S tura 111-a condusă de tov. 1. sută, turnătorie 105 la sută, fie­
rărie 113 la sută, mecanică 106
Drăgoi, datorită unei mai bune la sută, electrotehnică (11 ni­
chelaj) 115 la sută, lăcătuşerie
! SIMERIAî organizări a muncii şi a spri­ (II montaj) 115 la sută, tîmplă-
ooooo ooc jinului cadrelor tehnice. S-au e-
>0000000 videnţiat în muncă oameni ca rie 101 la sută, tipografie 103
la sută.
, Zilelji trecute eu avut loc în Vasile Godgea, loan Haţegan,
gara C.I'.R. Simeria schimburi Sabin Popa, Ion Piesa şi alţii. O contribuţie însemnată la
înregistrarea acestor succese au
de onoare in cinstea celei de-a MARIN VELEA adus-o muncitorii Trifan Piesa
şi loan Popa de la lăcătuşerie
H-a aniversari, a eliberării pa­ corespondent
triei.
aparatul de fotografiat
întreprinderile oraşului Deva
Ziua eliberării patriei este intim -
piuată de fiecare om a! m uncii cu
noi şi însem nate succese. M inerul )
din Valea Jiului, oţciarul de la H u­
nedoara. ceferiştii! de la Sim eria sau
Teiuş, fiecare se străduieşte la locul
său de m uncă să dea cit m ai m ult
cărbune, oţel, să transporte cit m ai
m ulte m ărfuri.
L a D eva, ca şi in a ltă p arte, ziu a j-
de 23 A ugust este tntim pinală cu re­
zultate frum oase In m uncă.
O biectivul aparatului de fotogra­
fiat a surprins c'deva aspecte din
m unca harnicilor m uncitori ai ora­
şului Deva. (1). Tipografia întreprin­
d e rii „1 M a i". S a ia m a şin ilo r. La
plane, m aşinişiii Arcadie Cosia, Lu­
dovic Doroş şi puitoarele Terezia
S tin g ă şi Rozalia Zalm en m uncesc
de zor. Se tipăreşte Carnetul agita­
torului. (2). Recunoaşteţi atelierul ?
E sle paniofăria, secţia de com andă
şi croi a cooperativei „Solidaritatea.".
Tovarăşii Francisc Ringer, Ion Ve-
ţan, loan Dubaru, loan Duma, siau
aplecaţi deasupra calapoadctor m un­
cin d cu riv n ă . O a m e n ilo r m u n c ii Ic
trebuie pantofi cit m ai m ulţi şi m ai
buni. Despre calitate poate vorbi
orice c lie n t; despre cantitate vor­
besc cele 18— 21 procente de depă­
şire a norm elor realizate de aceşti
tovarăşi. (3 ). Pentru ca păm inlul
depozitat in m agazia fabricii de te­
racotă să ia form a caldelor, trece
m a i în tii in m iinile cetpr de la pre­
pararea masei. Teodor U nc, Lazăr
Ilanciu, Itie Szazi, se străduiesc ca f
de la m alaxor să plece spre m asa (
iipăritorilor cit m ai m ulte calupuri.
(4 ). La întreprinderea Bam poloc lu­
crează şi com unistul losif Szabaduş.
In cei 10 ani de m uncă, din m iinite
lui au ieşit sule de piese de piairă
sau m arm ură cioplită. C lişeul îl în ­
făţişează executind lucrările de fin i­
sare ta un ornam ent destinat recon­
stru cţiei castelului C o rvin iio r de la
Hunedoara. (5 ). In ultim ii ani lo­
cuitorii oraşului au prim it în folo­
sin ţă m a i multe, blocuri. A cesta, s i­
tuai in slrada Piiim on Sirbu se află
în finisare. C onstructorii de aici au
holărit ca pină la data de 23 A ugust
să predea beneficiarului 12 aparta­
m ente. (6 ). La I.A.R.T., in cadrul
secţiei de confecţionat c u tii.d e con­
serve lucrează iov. Elena Cri!. Mi-
nuind cu pricepere m aşina de ş/an-
ţat îşi depăşeşte cu regularitate nor­
m a de producţie, fapt ce o si/ur uzu
printre fruntaşele întreprinderii.
4 pagini 20 bani
(I), Gh. N. Popa, loan Schiau
şi. Saveta Coştea de la turnă­
torie, Gheorghe Ordean şi Si-
mion Schiau de la fierărie, A-
lexanclru Coman şi Alexandru
Keseg de la mecanică, Mihai
Cormoş şi loan Loga de la elec­
trotehnică, Sabin Lâpăduş de le
lăcătuşerie, loan Danciu de la
timplărie şi Dczideriu Molnar
de la tipografie, care au obţi­
nut in această zi cele mai mari
depăşiri de plan.
Lăcătuşul Con
stantin Tiţă mun
ceşle de zor. Fini
sează lagărele de la
rolele cajei de lu
cru a laminorului
Blumlng dc 1.000.
IN FOTO: Tov
Constantin Tiţă în
plină activitate.
DIN MUNCA Şl VIAŢA MINERILOR
Eu şi copiii mei nu ducem
grija zilei de mîine
Cînd se apropie Ziua de 23 August,
noi, cei care lucrăm zi de zi în aba­
taje, începem să analizăm mai profund
roadele muncii. Şi dacă ele sînt slabe
iu i ne simţim deloc bine, deoarece 5ti producţie, îmi pot întreţine omeneşte
condiţiile create de regimul democrat - familia. Şi nu numai atît. In aparta­
popular, este imposibil să nu duci la
bun sîîrşit sarcinile.
Eu n-am lucrat în mină pe timpul
burgheziei. Dar îmi dau seama din ce>o
povestite de minerii mai în vîrstă, cit
dc greu se muncea atunci şi cit de
prost erau plătiţi oamenii. Lucrez la
mina Uricani de 5 ani şi silit şef de
brigadă la sectorul 11 într-un abataj
cameră. De curînd, sectorul nostru a
fost declarat cel mai bun în Valea
Jiului pe perioada 1 mai — 1 august.
Pentru acest rezultat am primit drept
recompensă „Casca de aur a tehnicia­
nului“. In luna iulie am dat împreuna
cu ortacii mei 304 tone cărbune peste
plan.
Dar nu despre aceasta vreau să
vorbesc. Aş vrea să arăt — lucru ştiut
de altfel — că munca noastră, a mi­
Avem condiţii foarte bune
de lucru
In preajma marilor sărbători,
aproape fără să orei îţi amin­
teşti de vremurile trecute negă­
sind termen de comparaţie pen­
tru a arăta condiţiile grele de
muncă ale minerilor, nesigu­
ranţa cu care intrai în mină
înainte de 23 August 1944.
Eu lucrez la mina Ruperii de
16 ani, aşa că îmi dau seama
perfect de felul cum am. fost
trataţi in trecut şi cum sîntem
astăzi. De fapt, in timpul regi­
mului burghezo-moşieresc nu se
putea vorbi, de condiţii de mun­
că. Pe ei nu-i interesa altceva
decât să dai cărbune,' cit mai
mult cărbune şi să primeşti un
salariu mic. Alt necaz era şi
acela că munceam cu mijloace
rudimentare. Astfel, de multe
ori intram in mină cu gîndul că
nu ne vom m a i.Întoarce acasă.
Aşa a fost in trecut.
Acum, lucrez tot la mina Lu-
peni şi sînt şef de brigadă la.
sectorul 11. Condiţiile de mun­
că sînt foarte bune. Abatajul
in care lucrez este complect
mecanizat. Dispunem de pik-
După ce a termi­
nat şcoala profesio­
nală din cadru! Com­
binatului siderurgic
Hunedoara, tinăra
Paraschiva Ciovican
a devenit o munci­
toare calificată cu
multe cunoştinţe.
lat-o în fotografia
noastră, in prima zi
de muncă, lucrind la
maşina de şlefuit.
Cresc şi se î n t ă r e s c
fîiidupilB organizaţiilor le partid
Exploatarea minieră
Vulcan
O rganizaţiile de bază de la.
această exploatare, îndru-
maie fiind de către comitetul de
partid se ocupă cu multă grifă
nerilor, este răsplătită din plin. Dai
mult cărbune, primeşti şi salariu ma­
rc. Cu cei peste 2.000 Iei pe oare-i câş­
tig în fiecare lună, plus primele de
mentul pe care l-am primit, mi-am a-
dus mobilă nouă, aparat de radio. Cu
banii pe care-i cîştig, copiii mei trăiesc
fericiţi, fără grija zilei de mîine.
De aceea, acum cînd minerii din
întreaga ţară sărbătoresc cea de a 14^a
aniversare a eliberării patriei, am vrut
să arăt grija pe care ne-o poartă nouă,
minerilor, partidul şi guvernul, grijă
care se manifestă din plin în fiecare
zi şi pentru care noi sîntem recunos­
cători. Pentru aceasta, luptăm şi vom
lupta mereu pentru ca rezultatele mun­
cii noastre în abataje să fie cît mai
bune, pentru a da patriei cărbune tot
mai mplt.
FLOREA RI IDARII
miner, şef de brigadă la mina
Uricani
hamere, ciocane de abataj, ma­
şină de perforai electrică, avem
iluminaţie suficientă. In toate
abatajele sînt create asemenea
condiţii de muncă. Desigur că
şi eu, împreună cu ortacii din
brigadă, am căutat să muncim
cit mai bine pentru a intîmpina
marea sărbătoare cu cele mai
frumoase rezultate in muncă.
Anul acesta am dat caii± 3.000
tone de cărbune peste prevede­
rile planului, iar în cinstea zi­
lei de 23 August ne-am anga­
jat să dăm 2.000 tone peste
plan. O să reuşim in mod si­
gur. Nici nu ar putea fi altfel.
Noi, minerii, sîntem recompen­
saţi, munca noastră este apre­
ciată. ¦ In fiecare lună primesc
un salariu intre 2.500—3.500
lei. Drept stimulent pentru mun­
ca depusă am fost decorat cu
„Medalie muncii" in anul. 1956
şi ca „Ordinul muncii" clasa
lIEa in anul 1957.
ANDREI NAGY
miner, şef de brigadă,
Ia sectorul II, mina Lupeni
de creşterea şi întărirea rîndu- mit 10 candidaţi — toţi munci­
rilor partidului, primind in rin- tori : organizaţia de bază de la
durile candidaţilor şi ale mem­ sectorul I şi organizaţia de ba-
brilor de partid pe cei mai me­ pă de la sectorul IV.
rituoşi muncitori, tehnicieni şi
U zinele de reparat
ingineri..
Această grijă este dovedită şi utilaj minier Petroşani
de faptul că din cei 134 candi­ Y \ e la începutul anului şi. pir
daţi primiţi de către organiza­ nă în prezent, organizaţia
ţia de bază de aici de la înce­
putul anului şi pină1în prezent, de bază de aici a primit un nu­
130 sînt muncitori care lucrea­ măr de 13 noi membri, de par­
ză nemijlocit în producţie, 2 tid şi 57 de candidaţi., majori­
sînt maiştri mineri şi unul e tatea muncitori fruntaşi în pro­
inginer. ducţie.
In această perioadă au fost In ultimul timp au fost pri­
primiţi 17 noi membri de partid miţi in rîndurile candidaţilor
din care 14 sînt muncitori. Prin- tov. Ladislau Kasomj, frezor,
trei cei primiţi ca membri de loan Vas, Constantin Costache,
partid sînt tov. loan Săbău, in­ lăcătuşi şi Constanţa Rotaru,
giner, şeful.y sectorului III şi strungăriţă. In rîndurile mem­
loan Filimon maistru mecanic brilor de partid au fost pri­
la sectorul IV. miţi tov. Nicolae Gheza şi
Gheorghe Sereş, forjori, frun­
In primirea de noi membri şi taşi. în producţie cărora li s-a
candidaţi de partid se eviden­ redus stagiul de candidatură cu
ţiază organizaţia de bază nr. 5 3 şi respectiv 4 luni..
ateliere care în luna iulie a pri­
•CUS -
întovărăşiţi! din Romos obţin
rezultate tot mai frumoase
Membrii întovărăşirii agricole dul întovărăşiţi (or cu o supra­
„ liv ia i” din Rpmos, raionul O- faţă de 40 hectare. Printre a-
răştie au ascultat îndemnul or­ ceştia sc află Maria Jurj şi Mi­
ganelor de partid şi dc stat şi au hai Bire, care au intrat cu în­
executat în comun toate lucrările treaga suprafaţă de teren pe
la culturile de păioase. Odaia care o posedă.
cu terminarea treierişului, au a-
vut satisfacţia de a afla că pro­ In dorinţa de a realiza şi a-
ducţia medie obţinută de ei în­ nul viitor recolte lţogate, mem­
brii acestei .întovărăşiri au. în­
trece cu peste 400 kg. grîu !a ceput pregătirile pentru -însămîiu
hectar pe cea a ţăranilor cu ţările de toamnă. Chiar de la
gospodărie individuală.
batoză au oprit sămînţa- necesa­
Convingîndu-se că munca pe
tarlale întinse este mai spornică, ră, au. tăcut arături pe o mare
un mare număr de întovărăşiţi
şi-au mărit suprafaţa de teren suprafaţă de teren şi şi-au repa­
din întovărăşire, iar alte 40 de
familii de ţărani muncitori au fă­ rat atelajele şi uneltele agri­
cut cereri pentru a intra în rai­ cole.
ZEVEDEl STAN1LA
corespondent
P a v a re a stră zii
TEIUŞ (de la subredacţia munei cu gara, oamenii au ho-
tărit să facă un trotuar, pe care
noastră voluntară). De eîteva circulaţia să fie cit mai accesi­
zile strada V. 1. Lenin, una din bilă.
străzile principale din comuna
Teiuş, a devenit un adevărat Conform devizului întocmit,
trotuarul se va întinde pe o su­
şantier. Care şi căruţe aduc din prafaţă de 1.800 m. p. Cimen­
prundul văii nisip pe care !1 de­ tul, betonul şi celelalte mate­
pozitează pe marginea străzii. riale au fost procurate cu bani
O echipă de oameni sapă şi dau proveniţi din contribuţie în
cu lopeţile la o parte un strat muncă, iar lucrările vor ti făcu­
de pămint de 25—30 cm. gro­ te in mod voluntar. Pînă acum,
sime. In urma lor, o altă echi­ pe' o suprafaţă de aproape 800
pă de oameni nivelează şi mon­ rn. p., s-au montat 2.500 bucăţi
tează plăci din beton. Pe una plăci din beton.
din părţile străzii respective,
care face legătura centrului co­ A. OŢOICJ
ca c a ban ă
In mijlocul brazilor, de unde se deschide o perspectivă încântătoare, o-
dihna pentru excursionişti este bine venită. La cabană găseşti întotdeauna o
mineare gustoasă, un pat curat, condiţii optime pentru reconfortare.
Vara şi iarna oamenii muncii îşi petrec zile minunate de odihnă, colin-
dînd prin locurile pitoreşti ale regiunii noastre.
IN CLIEŞU : cabana Baleia din muntele cu acelaşi nume. Dé aici se
pot face excursii pe munţii Vîrîu Mare, Piluga Mare, Vasielu Galeşu, la lacul
Gaieşu, Custura, Păpuşa etc.