Page 70 - 1958-08

Pag. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. T143

i>rmrn8Ei.-r-ix %xxr—~i-“r!sow!

^ k :-~ Propunerile cetăţenilor se realizează A ii îl II |
Ü, ' SAH »*i l « * S Í
11 La începutul acestui an în cadrul Se aduce la cunoştinţa între­

La uzina de fibre sintetice relon din Săvineşti, re­ IN FOTO: Se fac ultimele verificări a galetelor unei adunări obşteşti cetăţenii din co­ cum, s-au executat lucrările de zidărie pelor şi în special a unui izvor care prinderilor şi instituţiilor că la
giunea Bacău lucrările de construcţie s-au terminat, de tragere sub conducerea maistrului Popa Săndu- şl acoperiş. De asemenea, s-au făcut curge pe aici. Canalele vor fi acoperite
Urmînd a se executa finisările exterioare, Pînă în pre­ lescu. muna Cuglr au discutat despre lucră­ tenculellle Interioare şl exterioare. Noul cu plăci din beton armat. 1 septembrie a.c. începe reînnoi­
zent s-au montat 30 la sută din totalul utilajelor. grajd va avea o capacitate de 6 tau­
rile pe care să le execute cu ajutorul rine şi două cabaline avînd fiecare bo­ In momentul de faţă lucrările sini rea abonamentelor la ziare şi re­
xe frumos amenajate. Totodată graj­ în toi, mare parte din ele fiind aproape
contribujiei voluntare. Cu acest pri­ dul este prevăzut cu instalaţie de lu­ terminate. viste pe anul 1959 — prin oîl-
mină electrică şi apă potabilă curen­
lej a fost stabilit volumul contribuflei tă. Grajdul are şi locuinţă pentru în­ Alfe lucrări ciile poştale, factorii poştali.
grijitori. In viitorul apropiat se vor
voluntare în muncă şl în natură. Preo- monta uşile şi ferestrele. Cetăţenii din Cugir au propus ca în — Reînnoifi-vă abonamentele Ia
acest an să se repare mai multe dru­
cupîndu-se în mod permanent de rea­ La acest grajd cărămida necesară muri şi podeţe de pe raza comunei ziarele centrale şi locale pe anul
circa 50.000 buc., a fost făcută pe prin contribuţie voluntară. Prin grija
lizarea propunerilor cetăţenilor, sfatul plan local. Prin contribuţia în muncă, sfatului popular comunal şi cu spri­ 1959 prin oficiile poştale, factorii
cetăţenii au transportat pămîntul pen­ jinul deputaţilor, pînă acum au fost poştali şi difuzorii de presă din
popular, avînd sprijinul deputaţilor, a tru umplutură. reparate 3 drumuri de hotar pe o su­ întreprinderi, instituţii şi de la
prafaţă de 800 m.p. şi s-au desfundai sate.
pornit la înfăptuirea lor. Pavarea sfrăzii Cindeni şanţuri în lungime de 920 metri. De
asemenea, au mai fost reparate 3 po­ — Abonaţi-vă la ziare şi revis­
Grajdul comunal In ultimii ani în Cugir s-au con­ deţe ; două pe strada Scăunel şi unul te pe anul 1959 prin oficiile
struit un mare număr de case indivi­ pe drumul de hotar Cindeni. poştale, factorii poştali şi difu­
este aproape gafa duale. Strada Cindeni, care face legă­ zorii de presă din întreprinderi
tura între noul cartier de locuinţe in­ Tot prin grija sfatului popular s-au instituţii şi de la sate.
In cadrul acestei adunări s-a stabi lt dividuale şi restul comunei, era aproa­ făcut în cîmp două adăpători pentru
pe impracticabilă. De aceea, cetăţenii vite, din care una din beton. — La reînnoirea abonamente­
ca una din lucrări să fie terminarea în au propus repararea ei. lor dvs. pe anul 1959 cereţi să
* vi se facă abonamentul pe ter­
cursul anului a grajdului comunal. A- Pe la începutul anului, sfatul popu­ men de 3-6-12 luni, pentru a vă
lar a treout Ia repararea străzii Cin­ in mobilizarea cetăţenilor la realiza­ asigura primirea neîntreruptă a
ceastâ construcţie făcută după proiecte deni. Conform planului, strada va li rea contribuţiei voluntare mult inte­ publicaţiilor.
pavată pe o suprafaţă de circa 3.000 res au depus deputaţii.
moderne este aproape gata. Pînă a- m.p. cu bolovani de rîu. De asemenea — La I septembrie începe în
vor fi făcute canale de captarea a- toată ţara primirea de abona­
Formaţiile artistice mente Ia presa sovietică pe anul
c<x>coo(>ooooocx)oooooocoo(xx)oo<X!00<X!Oooo(X)OOOOoooooo<x>oo\ x ?-ííoosooowooogocmoooco<>so<xx>(X)0!x>oooc>oooooocoqoooooccooocx>ooOoooo şi soliştii 1959. Abonamentele se primesc
prin oficiile poştale, factorii poş­
se pregătesc tali şi difuzorii de presă.

Cîteva zile ne mai despart de 0 - « - * # - * * • -fit-*©•*¦• *• « • ••• •* •
măreaţa sărbătoare a lui 23 Au­
-Un scurt popas la Calan gust. Ştiri numeroase şi îmbu­ Brigada veteranului 1
curătoare sosesc din toate col­
ţurile regiunii la redacţie, cu Mai m ult de 50 m ineri sînt denu­ t
succese obţinute de oamenii m iţi la Aninoasa, veteranii m inei. A-
muncii în întâmpinarea acestei t
sărbători.
t
Alte veşti ne vorbesc despre
Dacă cineva care nu a mai Dacă înainte cu un an şi prinde vestiare, baie, magazie intensa pregătire pe care o fac august. O rtacii l-au ascultat, i-au pentru ortacii lui Dunca. Au fost *
formaţiile artistice şi soliştii prim it sfatul şi i-au urm at exem plul scoase 130 tone de cărbune peste
fost in Călan de vreo doi ani ceva curtea uzinei era un fel şi alte accesorii pentru spor­ pentru a contribui, lâ rîndul lor, t
la desfăşurarea festivităţilor în­
chinate zilei eliberării patriei ¦
noastre.
încoace ar trece acum să-l vi¦ de magazie de diverse mate- tivi. ceasta pentru faptul că decenii în şir şi curajul în m uncă. La sfirşitul lu­ plan In prim a decadă a lunii. Ş i ¦
La Deva, de pildă, cu ocazia au luptat in adincul m untelui, scor- nii iunie cu toate greutăţile, planul într-una din zile, D unca-baci a tre­ ¦
ziteze, cu siguranţă că schim- riale, acum parcul de 2.000 Nici odihna nu este negli­ adunării festive din seara zilei inonindu-l şi scoţind la lum ină bogă­ a !ost realizat şi chiar întrecut cu
bările de aici l-ar frapa de la m. p. şi cei 200 puieţi plantaţi jată. La vestitele băi termale de 22 august, îşi vor da con­ ţiile negre. Mai m ult de 50 m ineri 58 tone de cărbune. Dar anagaja- cut pe la sector. tV
prima vedere. In orice parte dau un aspect cu totul nou şi ale Călanului oamenii sînt cursul cele mai bune formaţii ai Aninoasei au cunoscut crunta ex­ m entul era m are şi zilele treceau re­
şi-ar roti privirea, ar vedea pidcut. găzduiţi in noi şi noi cons­ artistice şi cei mai populari so­ ploatare a capitaliştilor, şirul anilor pede. Luna iulie a fost pentru or­ — A ş vrea să ştiu clim stă m cu V
un şir de lucruri noi. Călanul trucţii. Cele două bazine, lo­ lişti vocali din oraşul nostru, angajam entul — se adresă secreta­
s-a schimbat mult in ultimii In oraş, din anul 1957 s-au calul pentru restaurant cu do­ reşedinţă a regiunii. rului de sector — da ’ te rog cum u­
ani. Aici, muncitorii se pot a- uă terase, gardul de beton ce
proviziona cu orice mărfuri, in- împrejmuieşte tot teritoriul a- Scenariul regizoral al tablou­ reci plini de m izerie şi deznădejde, tacii tui Dunca, luna celei m ai în ­ lează plusul de cind m i-am luat an­
cepînd cu acul de cusut pînă la parţinind băilor, precum şi co­ lui „Eliberarea“, conceput şi
aparatul de radio, de la nas­ fetăria în curs de construcţie, montat de talentatul I. Preda, şi tot atîţi cunosc azi m unca şi viaţa sufleţite m unci. Fiecare schim b adu­ gajam entul, adică d in iunie. Secre­
ture la costumul de camgarn. sînt noutăţi pentru vizitatorii va fi urmat de un bogat şi se­
Pentru satisfacerea nevoilor ce n-au mai dat pe aici de lecţionat program artistic la adevărată. De aceea, deşi au depăşit cea cu el roade deosebii de frum oa­ tarul de sector răsfoi nişte registre
culturale, in vechiul cazinou, desfăşurarea căruia vor contri­
unde Auschnit făcea banchete mai mult de 1 an. bui : corul P.T.T.R., orchestra vîrsta de a m ai m unci, ei im se m ai se. Iar la sfirşit de lună brigada lui apoi s p u s e :
de balalaici, orchestra de estra­
dă a Sfatului popular regional, pot despărţi de abataj. Petru Dunca a raportat cu îndreptă­ — 838 tone plus, D unca-baci.
recitatorul A. Mardare, renumi­
tul cântăreţ Felician Fărcaşu, Printre aceşti m ineri veterani se ţită m lndrie că planul a fost între­ — M ulţam fain. S-or purtai bitie
soliştii vocali Dinu lancu, Galic
Petru, Ilieş Margareta, Irina num ără şi Diuica-baci. Conduce şi cut cu 650 tone. oam enii m ei. Ne întrecurăm anagaja-
David, Cocan Maria, Vass Au­ azi cu pricepere una din brigăzile Prim ele zile ale lui august, zile in
relia şi echipa de dansuri a m entul cu 138 tone. No, nu-i bai —
T.R.C.L.H.
filantropice, muncitorii pot vi' Construcţii noi sectorului I al m inei Aninoasa şi nu care toţi oam enii m uncii se pregă­ tăt aşa să m eargă că m erge fain,
Din repertoriu am intim :
ziona filme şi spectacole intr-o Apariţia de noi clădiri în Că­ „Soare nou“, „Suită de cîntece se lasă m ult în urm a celor tineri. tesc să sărbătorească ziua de 23 A u­ LUCIA LICIU
lan a devenit un fapt obişnuit. din Bihor“, „Măreţ pămînt al C ind m inerii A ninoasei au pornit la gust, au jo st zile de adevărat avînt corespondentă
sală de toată frumuseţea. Iar, Ca să numărăm ceea ce s-a patriei“ — coruri, suite de dan­
construit pînă acum, poate ar suri din Oaş, cântece populare întrecere pentru a intim pina cea d e -a ^ _ „ ,
la sfirşit de săptămină, in rit­ cere un timp prea mare. Aşa ciobăneşti şi numeroase cîntece
că ne mulţumim să ştim că de masă şi patriotice rornîneşti 14-a a n iv e rsa re a eliberării p a triei, j,
mul muzicii, se distrează in pavat străzi pe o suprafaţă de muncitorilor le-au fost reparti­ şi sovietice interpretate de soliş­
zate un număr de 60 loturi tii vocali. D unca-baci şi-a aduant ortacii, s-au i
noua grădină de vară amena- 12.948 m. p . şi trotuare pe o pentru locuinţe individuale. PROSPECT
In aceste zile se pregătesc şi sjătuit, au analizat îm preună posibi- ?
fată in parc. suprafaţă de 8.965 m. p., de-a De asemenea, in anul aces­ celelalte formaţii artistice din
întreprinderile şi instituţiile o- lităţile ce le au şi apoi s-au alăturat j
_. . lungul drumurilor s-au plan- raşului Deva. Ele vor prezenta In cadrul Deparlamentului Poştelor CONDIŢIILE DE ÎNSCRIERE: '
tat puieţi şi iarbă pe o lun­ programe bogate în zilele de 23 întrecerii cu un anagajam ent de 700 * şi Telecomunicaţiilor din Ministerul Candidaţii care vor să urmeze una
U incinta, străzi şi 24 August pe estradele ora­ tone peste plan. Transporturilor şi Telecomunicaţiilor din aceste şcoli vor depune o cerere
şului funcţionează , 2 şcoli tehnice, una la însoţită de următoarele .acte:
şi O cantină gime de 1.200 metri. Iar dacă . E ra ’ ia începutul lunii:, iunie .cind.* Bucureşti şi alta în Timişoara. — certificat de naştere (copie lega­
probleme spre a fi analizate ? Bi­ ortacii lui Petru Dunca, au pornit f A. — ŞCOALA TEHNICA DE POŞTA’ lizată);
... . , seara ai drum fie in colonie, roul organizaţiei de bază îm­ la întrecere. In abatajul nr. 2 din • ŞI TELECOMUNICAŢII BUCUREŞTI, — diploma de maturitate în original i
Istoria dezvoltării vieţii Că- i-n uzină, poţi merge foarte preună cu mai mulţi comunişti sectorul /, unde lucrau, se iviră m u l- 1 are 2 secţii în care se pregătesc cia- — certificat de sănătate cu analiza
au constatat că pregătirile erau te necazuri. La începui, suitorul nu f dre de calificare superioară în ramu- Wasserman şi radiografia pulmonară;
lanului este strins legala defo ta, toate locuinţele din colonie de slabă calitate, lucrările de în­ voia in ruptul capului să-i ajute la f rj]e . poştă, telegraf şi telefon. — dovada satisfacerii serviciului mi­
treţinere erau neglijate, s-au fă­ transportul cărbunelui din abataj, ţ
cea a uzinei de aici. De aceea, i.ţi. . l.u.m.inează„ că’lea. au fost reparate şi spoite. cut unele depăşiri la fondul de
mărirea uzinei, înfrumuseţarea Despre clădirea în construc­ salarii etc.

ei, sînt aşa de strins legate cu Ceva despre sport ţie de lingă vechea şcoală am In adunările generale şeful de S -a u iv it apoi a lte le : presiune, lip- î I. _ Secţia Exploatare P.T.T.R., cu litar pentru cei care au vîrsta peste
a centrului siderurgic, incit şi odihnă aflat că tot şcoală va fi. In am­ sector a prezentat referate bine
nici hu se pot concepe sepa­ bele clădiri vor funcţiona o întocmite, s-au purtat discuţii
şi s-au adoptat măsuri corespun­
rat. Atunci, cînd intr-o seară Sportul in general şi fotba­ şcoală de 7 ani şi un liceu se­ zătoare pentru lichidarea lipsu­ să de lem n, de goale. ^ durata de 1 an pregăteşte: 20 ani;
la noua poartă de intrare in lul în special are o tradiţie ral. Vor fi condiţii bune de , rilor. Membri şi candidaţi de
uzină neonul îşi aşternea lu­ destul de mare in Călan. Aici lucru şi pentru cadrele didac- \ partid ca tov. Gheorghe Genaru, V e te ra n u l D unca n-a d a i în l ă t u r i i — oficianţi P.T.T.R.; — declaraţie tip de stare materială
mina alburie, mulţi dintre lo- se fac concursuri de atletism, tice şi pentru elevi. Gheorghe Michiev, Iuliu Borca, a candidatului şi a părinţilor sau sus­
Vasile Sidorov şi mulţi alţii au n iciodată. A şatrebuie să fie u n a- ^ — telefoniste interurbane ; ţinătorii legali, eliberată de Secţia fi­
făcut propuneri preţioase în ve­ nanciară.
derea îmbunătăţirii muncii. d e v ă ra lc o m u n ist şi . el nus-a do ve- * — telefoniste morsiste şi teleimpri-
Cererea împreună cu toate actele
calhici au venit să privească, popice, volei şi fotbal. Pentru -k Cu sprijinul organizaţiei de d it a lljel. A m a i a v u t de în fr u n ta t | matoriste. menţionate mai sus se depun la cen­
partid conducerea sectorului a trele de înscriere de la Direcţiunea
Jar cînd in interioruluzinei a aceasta s-au creat şi se creea- Călanul capătă astfel pe zi luat măsurile indicate de adu­ g reu tă ţi, da r v o in ţa lu i a fo s t în- | In această secţie stnt admişi absol- regională P.T.T.R., pe raza căreia can­
nările generale şi astfel în scur­ didatul îşi are domiciliul (recrutarea
fost pavată suprafaţa de2.500 zâ condiţiile necesare. Stadiac-e trece aspectul unui adevă­ tă vreme s-a ajuns la rezultate to ld ea u n a m a i tare. D eci nu p u tea ^ venţi ai cursului mediu teoretic cu di- se face numai de pe raza teritorială
bune. Pregătirile se tac de cali­ a acestora).
m. p. drumuri carosabile şi nului i s-au făcut amenajări şi, rat centru muncitoresc. El este tate, se dă atenţie lucrărilor de rărnine în urm ă, a cu m c in d to ţi cei- ţ plomă de maturitate.
întreţinere, obţinîndu-se totodată înscrierile în anul 1 se fac între
1.350 m. p . trotuare, toţi mun- ca un lucru indispensabil, s-a intr-o continuă transformare. însemnate economii la preţul de la lţi se în trec, c in d şi el are u n a n - , II. — Secţia Teletehnică, cu durata 1— 2 0 septembrie a.c.
cost. Această organizaţie de ba­
citorii s-au bucurat. construit o clădire, care cu­ E. USCAR ză a procedat bine în direcţia g a ja m e n t în c in ste a să rb ă to ririi lu i I de 2 ani pregăteşte: Nu se consideră înscris şi hu va
exercitării dreptului de control. putea participa la concurs candidatul
A ales problemele cele mai im­ * »O •«»•¦¦*•1 I — tehnicieni pentru echipament te­ care nu a depus în termen toate ac­
portante pentru a fi analizate, tele menţionate mai sus.
a pretins şefului de sector să &&&&&<& lefonic interurban (radio, relee)!
prezinte referate temeinic întoc­ — tehnicieni pentru echipament te­ In cererea de înscriere candidaţii
mite, în adunările generale a a- vor specifica şcoala, secţia şi specia­
V IA T A SDHE P A R T I D doptat măsuri corespunzătoare A analiza în general problema lefonic urban; litatea pe care doresc s-o urmeze.
şi a urmărit felul cum sînt în­ îndeplinirii planului de producţie — tehnicieni pentru telegraf.
Dreptul de control al organizaţiilor departid deplinite. Astfel, nu e de mirare Admiterea se face pe bază de con­
că sectorul II este de multă vre­ nu dă niciun rezultat practic. In această secţie sînt admişi ab­ curs care se ţine la sediul fiecărei
me fruntaş. Din luna aprilie a.o. Este imposibil a analiza într-o solvenţi ai cursului mediu teoretic cu şcoli şi anume pentru şcoala din Bu­
nici o brigadă din sector n-a ră­ adunare generală multiplele pro­ diplomă de maturitate. cureşti, în Galea Victoriei nr. 12, ra­
mas sub plan. ionul Tudor Vladimirescu, iar la Ti­
bleme ale muncii unui sector B. - ŞCOALA TEHNICA DE RADIO- mişoara în strada 23 August nr. 2, în­
Din păcate nu toate organiza­ tre 25—30 septembrie a.c.
să fie e x e rc ita t cu c o m p e te n ţă ţiile de bază procedează în fe­ minier. Acolo unde se procedea­ RADIOFICARE TIMIŞOARA,
lul acesta. In planurile de mun­ MATERIILE LA GARE SE DAU
In lata organizaţiilor de par­ partid poartă întreaga răspun­ ţinut obiectivele acelor sectoare că ale unora se- găseşte formu­ ză astfel, se înţelege în mod are 2 secţii In care se pregătesc ca­ EXAMENE SINT:
dere pentru îndeplinirea sarcini­ unde organizaţiile de bază de larea des întâlnită : „Analiza greşit exercitarea dreptului de dre de calificare superioară, în ramu­
tid de la exploatările miniere din lor planului de producţie. De a- partid au o activitate bună din muncii sectorului asupra înde- control şi se dovedeşte superfici­ rile radio-radioficare. Pentru secţiile de un an oficiante,
Valea Jiului stau sarcini deo­ ceea ele trebuie să muncească toate punctele de vedere, îşi e- plinirii planului pe perioada...” alitate în această direcţie. Aşa telegrafiste şi telefoniste, limba romî-
sebit de importante, Ele trebuie în aşa tel îneît nici o problemă xercită cu competenţă dreptul se întîmplă că în unele organi­ I. — Secţia Exploatare radioficare, nă. scris şi oral, geografie şi matema­
să militeze cu perseverenţă pen­ importantă din activitatea între­ de control. zaţii de bază de la minele Lu- cu durata de 1 an pregăteşte opera­ tică oral (materiile ci. V iii—XI).
tru mobilizarea tuturor munci­ peni şi Lonea referatele prezen­ tori pentru staţiile centrelor de radio­
torilor, tehnicienilor şi ingineri­ prinderilor să nu le scape din Nu întîmplător sectorul II al tate de şefii de sectoare sînt ficare. Pentru secţiile de doi ani şi secţia
lor la lupta pentru îndeplinirea atenţie. minei Petrila -a dat în acest an slab întocmite, în adunările ge­ exploatare de un an operatori radio­
sarcinilor planului de producţie peste plan mai mult de 20.000 nerale nu se iau hotărâri şi ni­ II. — Secţia Radio tehnică, cu du­ ficare, matematică scris şi oral şi fi­
la toţi indicii. Munca de partid trebuie însă tone de cărbune, sectoarele III meni din conducerea sectoarelor rata de 2 ani pregăteşte tehnicieni zică oral (materiile ci. VIII—XI).
dusă în aşa fel îneît să nu se a- de la mina Aninoasa, IV de la nu ţine seamă de propunerile pentru staţii de radio-radioficare.
Creşterea productivităţii mun­ jungă la încălcarea principiului mina Vulcan şi multe altele îşi făcute. DREPTURILE ELEVILOR
cii, reducerea preţului de cost şi conducerii unice, la substituirea îndeplinesc cu cinste sarcinile ce In amîndouă secţiile se primesc ab­
îmbunătăţirea calităţii cărbune­ muncii administraţiei. le revin. Organizaţiile de par­ Exercitarea dreptului de con­ solvenţi ai cursului teoretic cu diplo­ Elevii admişi în şcolile tehnice ale
lui sînt principalele obiective tid din aceste sectoare se preo­ trol asupra conducerii adminis­ mă de maturitate. Departamentului Poştelor şi Telecomu­
care trebuie să stea în faţa fie­ Experienţa dovedeşte că acolo cupă permanent de rezolvarea traţiei trebuie să ducă la rezol­ nicaţiilor din AAinisterul Transporturi­
unde organizaţia de partid mun­ problemelor de producţie, îşi în­ Candidaţii vor avea vîrsta de 17— lor şi Telecomunicaţiilor beneficiază de
cărei organizaţii de partid la ceşte bine, unde munca politică deplinesc rolul conducător, îşi 25 ani. bursă, asigurîndu-li-se cazarea şi masa
minele din Valea Jiului. este împletită cu sarcinile eco­ execută dreptul de control. la internatele şcolilor în condiţiumle
nomice, conducerea întreprinde­ varea tuturor problemelor de prevăzute de H. G. M. în vigoare.
îndeplinirea cu succes a sar­ rii, a sectoarelor, cer totdeauna Executîndu-şi dreptul de con­ Nebursierilor li se asigură cazarea şi
cinilor procesului de producţie părerea şi sprijinul organiza­ trol, organizaţiile de bază anali­ producţie. Acesta este scopul masa contra cost.
se poate înfăptui numai dacă ţiei de partid atunci cînd iau zează anumite aspecte ale ac­
munca politică ă organizaţiilor anumite măsuri mai importante. tivităţii economice, iau hotărâri controlului şi nu o simplă forma­ După absolvire elevii sînt reparti­
de partid este strins legată de care să ducă la îmbunătăţirea zaţi în producţie să lucreze în specia­
probleme economice. Rolul conducător al unei or­ situaţiei. Aşa de pildă în acest litate, cum îl consideră unii. A- litatea în care au fost pregătiţi pe
ganizaţii de partid se poate în­ an, în adunările generale ale or­ raza Direcţiei regionale P.T.T.R., de
Statutul P.M.R. prevede că or­ făptui cu succes numai dacă se cest lucru este necesar să-l în­ unde au fost recrutaţi.
ganizaţiile de bază ale partidu­ execută un control sistematic şi ganizaţiei de bază din sectorul
lui au sarcina de a mobiliza ma­ cît mai calificat asupra activi­ ţeleagă acele organizaţii de ba­ Candidaţii admişi vor depune la în­
sele pentru îndeplinirea planu­ II al minei Petrila s-a analizat scriere o cerere împreună cu un an-
lui de producţie, la lupta pentru tăţii administrative. Marea ma­ ză care analizează luni la rînd gajament-tip legalizat de Notarialul
întărirea disciplinei în muncă, joritate a organizaţiilor de activitatea desfăşurată de condu­ de Stat.
pentru dezvoltarea întrecerii so­ bază de partid din sec­ aceleaşi probleme însă rezulta­
cialiste. De asemenea, organiza­ toarele minelor din Valea Jiu­ cerea tehnică a sectorului în do­ Cursurile încep la i octombrie 1958,
ţiilor de bază Ie revine sarcina lui îşi exercită cu competenţă tele practice nu se văd. Aici se dată la care cei admişi trebuie sa iie
de a lupta împotriva delăsării dreptul de control şi tocmai a- meniul realizării planului la prezenţi la şcoli în localităţile ies-
în munca, împotriva lipsei spi­ cest lucru contribuie la succe­ pot aminti acele sectoare cum pective.
ritului gospodăresc în adminis­ sele obţinute în producţie. O pregătiri şi îndeosebi al calităţii
trarea’ întreprinderilor. scurtă privire asupra activităţii sînt nr. IV de la mina Petrila
de producţie, asupra îndeplini­ acestora. De asemenea, s-a ana­
Statutul P.M.R. prevede că rii sarcinilor de plan de către şi multe de la mina Lupeni, un­
organizaţiile de partid au drep­ sectoarele miniere, arată că cele lizat felul în care se execută lu­ de de timp , îndelungat există
tul de control asupra activităţii mai de seamă realizări ie-au ob­
administraţiei. Organizaţiile de crările de întreţinere, iar într-o brigăzi care nu-şi îndeplinesc

altă adunare generală s-a ana­ planul.

lizat situaţia preţului de cost. Exercitarea dreptului de con­

De ce ş-au ales tocmai aceste trol al organizaţiilor de partid

asupra conducerilor administra­

tive este garanţia ducerii la în­

deplinire a sarcinilor puse de

partid în faţa exploatărilor noas­

tre miniere. De aceea este ne­

cesar să i se dea toată atenţia,

să fie folosit cu competenţă şi ¦ a l!!

îndreptat în spre îmbunătăţirea

activităţii economice. U. P,