Page 71 - 1958-08

Nr. 1143
Nu este deloc plăcut să fii în
situaţia de colectiv codaş
în întrecerea socialistă. To-
tuşi aceasta este situaţia co- D I R E C T O R U L M I N E l riale, asistenţă tehnică s-ati
lectlVului nostru. In lu-
nile care au trecut din acest dti noi n-ara fost
destul de tari în faţa greutăţilor; de multe ori,
în loc să înfruntăm cu dîrzenie aceste greutăţi,
ne-am plecat capul în faţa lor. Aşa se face că
în unele luni n-am reuşit să îndeplinim în mod
ritmic sarcinile de plan, trăgînd în urmă pro­
ducţia întregului bazin carbonifer şi mai ales,
lipsind industria de o bună parte a materiei
prime necesare producerii cocsului. Slăbiciunile
noastre, în deosebi ale conducerii minei şi ale
aparatului tehnico-ingineresc, au ieşit la iveală
mai ales în luna trecută cînd ain rămas datori
patriei cu 13.000 tone de cărbune.
Colectivul minei Lupeni, care nu odată şi-a
dovedit prin fapte voinţa de a lupta pentru în­
deplinirea sarcinilor puse de partid în faţa cla­
sei muncitoare nu s-a împăcat şi nu se poale
împăca nicidecum cu o astfel de situaţie. In
deosebi rămînerea în urmă din luna trecută a
pus pe gînduri întregul colectiv şi l-a determi­
nat să ia hotărîrea fermă de a înlătura piedi­
cile care stau în calea sporirii producţiei de
cărbune cocsificabil. Se pune problema: avem
condiţii, avem posibilităţi să îndeplinim în mod
ritmic sarcinile de plan si să recuperăm în
timp scurt minusul de cărbune pe care-! dato­
răm patriei ? La această întrebare se poate răs­
punde cu toată certitudinea: da, avem toate
condiţiile, avem cele mai largi posibilităţi să
dăm mai mult cărbune patriei, să spălăm ruşi­
nea de a fi codaşi I In prezent avem locuri de
muncă destule, avem efectivul complect, sîntem
aprovizionaţi cu materiale şi utilajele de care
avem nevoie. In condiţiile acestea, ce ne mai
rămîne de făcut ? Trebuie să ne suflecăm mî-
necile voiniceşte — de la director pînă la va­
gonetar, şi să pornim la treabă /
In urma serioasei analize care s-a făcut la
sfîrşitul lunii trecute în cadrul plenarei comite­
tului de partid al minei lărgită cu activul, bri­
găzile de mineri care lucrează în cărbune au
fost întărite cu oameni corespunzători, corpul
tehnic mediu şi-a întărit exigenţa faţă de înde­
plinirea sarcinilor de plan zilnice, aparatul teh­
nico-ingineresc şi-a legat mai strîns activitatea
de locurile de producţie. In urma acestor mă­
suri s-a făcut în mare parte ordine în între­
ţinerea galeriilor şi a liniilor ferate, s-a întărit
exigenţa faţă de păstrarea ordinei şi curăţeniei
POPA IOAN
1 care stă bine, n-a m ers iotul să obţinem
ca pe roate. In ianuarie şi jc- mari.
; -OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoOOO. ©000<>00<>0<>0<><>«<><><><><>0©0<>0©0©<>00©<>0©©<K>C©©<><>00©0<>^<><><><>V<><><>0<^^
.
mm m
FURO ALEXANDRU
DUBAN ANTON
*-o-*u-* «-©-«-» o-*-®--*-« ©©-©•*•-« o-©©e a ©-,-
DRUMUB SOCIALISMULUI Pag. 3
PATRIEI ¦MAI MULT CĂRBUNE COCSIFICABIL
s ă s e rid ic e la ni
Ü © .. Este cunoscută importa nţc pe care o are mina Lu­ Tinerii sînt hotărîţi să lupte FRUNTAŞI
peni in economia naţiona lă. Cea mai mare şi mo­
dernă mină din ţară — ea livrează aproape întreaga cu tot elanul ai m
IO,,Si. IF LEDRE. .R. . , la locurile de muncă. Aprovi­ cantitate de cărbune cocsi ficabil necesar uzinei coc- Putem şi trebuie să lichidăm semănătoare pot şi trebuie să pvlp;:l??il» ¦ I iÉSl
zionarea brigăzilor de mineri sochimice din Hunedoara. Aşadar, de producţia mi­ definitiv rămîheîea în urmă. A- obţină toate brigăzile.
nei Lupeni depinde produ cţia de cocs, producţia de ceasta este părerea zecilor de I
cu vagonete goale şi cu mate­ fontă şi oţel, producţia u nui şir de fabrici şi uzine. brigăzi harnice de tineret, care- Sarcina cea mai importantă a
şi depăşesc cu regularitate pla­ tineretului de la mina noastră
Âvind de înfruntat o serie de lipsuri, în acest nul de producţie. Aceasta este este în prézeht ridicarea nivelu­ „ J¦mEk
an colectivul minei Lupeni n-a reuşii să-şi îndepli­ şi părerea mea. lui de calificaré şi întărirea dis­
îmbunătăţit mult. nească lună de lună sarci nile de plan. Multe din ciplinei în muncă. 1
Luna aceasta, cînd majoritatea minerilor noş­ greutăţile şi lipsurile întî mpinate au fost învinse, înainte cu trei luni, brigada
tri a muncit cti elan pentru a întîmpina cu frun­ altele sînt pe cale de a fi învinse. Mina continuă să de tineret condusă de mine s-a Organizaţia de partid, condu­ FEHER VASILE
tea sus măreaţa sărbătoare a eliberării patriei, se afle însă in coada într ecerii. angajat să extragă în cinstea cerea minei né ajută acrim în
planul va fi îndeplinit şi depăşit. Cu excepţia zilei de 23 August 400 tone de direcţia aceasta. 200 vagonetari
sectorului IV A, care nu reuşeşte încă să-şi Care este părerea col ectivului despre situaţia a- cărbune peste plan. Muncind urmează în prezent cursul de
realizeze planul, toate sectoarele minei au în­ ceasta ? cu tot elariui, tinerii din briga­ minim tehnic înfiinţat nu de
ceput să meargă înainte. da pe care o conduc, şi-au de­ mult; 350 de tovarăşi — aproa­
In pagina din faţă dăm cuvîntul cîtorva comuni­ păşit angajamentul din luna iu­ pe toţi tineri — urmează cursuri­
Merită să fie relevat în mod deosebit colecti­ şti care muncesc la mina Lupeni. r nie, lună în care au extras pes­ le de mineri şi ajutori mineri.
vul sectorului III. Sectorul acesta a încheiat te plan 600 tone de cărbune. Cu Numeroşi tineri se califică în alte
luna trecută cu un minus însemnat. Luna a- h toate greutăţile mari care au in­ meserii. Pe lîngă aceasta este
ceasta, în ciuda greutăţilor pe care Ie mai are, tervenit, noi ne-am îndeplinit necesară însă multă străduinţă,
a început să-şi depăşească planul, dînd în une­ grijii sarcinile de plan şi în luna Iu­ este necesar ca fiecare tînăr să
le zile cîte 100 şi chiar 200 tone în plus. lie, iar în luna aceasta vom ob­ depună tot interesul pentru a-şi
ce ni st acordă ţine din nou o depăşire însem­ însuşi cît mai bine frumoasa
Sectorul II, a început şi el să lichideze rămî­ nată. meserie de miner.
nerea în urmă. Exemplul minerilor din brigăzi­ Lucrez în mină, de 36 de ani. 2 comunişti şi 11 muncitori fără
le conduse de comuniştii Nagy Andrei şi Popa Dintre aceştia, mai bine de 20 de partid. Toţi avem califica­ Ce arată realizările brigăzii FURO ALEXANDRU
loan, care lucrează în cele mai mari şi mai i-am muncit sub capitalişti. In rea corespunzătoare. 5 tovarăşi noastre? Arată că rezultate a- miner — secretarul organizaţiei
grele abataje depăşindu-şi cu regularitate pla­ anii trudiţi din greu la slăpîni s-au calificat chiar în brigadă
nul, însufleţeşte şi pe celelalte brigăzi din sec­ nu m-am ales cu nimic. ca mineri, iar patru ca ajutori U.T.M. din sectorul 1V-B
tor. Se munceşte de asemenea bine în sectorul mineri.
IV B, sector cu realizări frumoase. In regimul nostru democrat- MINERILOR -
Conducerea sectorului ne asi­
Repet, am început să obţinem rezultate bune, pcpular, noi minerii — ca şi gură o îndrumare tehnică bună. condiţii optime de lucru NAGY ANDREI
am început să ne urnim din loc. Noi nu trebuie De asemenea, ne asigură la
să ne limităm însă şi nu ne vom limita la a- ceilalţi oameni ai muncii — timp materialele necesare. O mare răspundere în înde­ 3 est ş.a., ceea ce face ca sec­
ceste rezultate. Ceea ce am făcut e încă puţin
faţă de ce trebuie să facem. simţim din plin grija deosebită Pentru brigada noastră, plinirea sarcinilor de plan ne torul să fie peste plan. Totuşi, 9
pe oare ne-o poartă par­ rovine nouă, inginerilor şi teh­ situaţia sectorului nu este încă
Prin îmbunătăţirea activităţii de conducere, disciplina este o problemă nicienilor ca organizatori şi con­ pe deplin consolidată. Mai a- V
prin îmbunătăţirea muncii tehnicienilor, prin tidul şi guvernul, dragos­ de mult rezolvată. Absen­
ridicarea nivelului de calificare a minerilor, prin ducători direcţi ai procesului de vem încă brigăzi care nu-şi rea­
întărirea disciplinei şi a simţului de răspundere, tea cu care ne cinsteşte ţe nemotivate, întîrzieri,
vom putea face să crească simţitor productivi­ cazuri de nerespectare a producţie. lizează sarcinile de plan. La
tatea muncii. Avem mult de făcut în ceea ce întregul popor. Aceasta dispoziţiilor brigadierului,
priveşte reducerea preţului de cost şi îmbună­ In situaţia creată prin rămî­ rămînerea în urmă a acestora
tăţirea calităţii cărbunelui. In luna trecută, ne obligă să muncim nu există la noi. Toţi oame­ nerea în urmă din luna treculă, contribuie mult şi faptul că nici
preţul de cost a fost depăşit cu 8 lei pe tona nii sînt conştienţi şi disci­ conducerea tehnică a sectorului maiştrii de revizie nu-şi fac da­
de cărbune. Prin îmbunătăţirea calităţii cărbu­ ou tot elanul, să adu­ plinaţi. nostru a luat măsuri pentru toria, nu dau suficient concurs
nelui extras, prin economisirea de energie şl Toţi tovarăşii mei de muncă a se crea condiţii ca în abataje brigăzilor de mineri.
materiale, prin reducerea cheltuielilor de secţii cem alături die muncitorii au primit din plin răsplata cu
puteam să ieftinim mult costul cărbunelui pe care regimul nostru cinsteşte pe să se realizeze planul; utila­ Partea mecanică a mai li­
care-1 extragem. din celelalte ramuri aie H .... minerii harnici şi conştiincioşi.
economiei o contribuţie cit mai In ultimii doi ani de zile n-am jele să funcţioneze bine, mine­ chidat din lipsuri, defectele me­
In întrecerea socialistă ce se desfăşoară între mare la întărirea şi înflorirea cîştigat în nici o lună mai pu­
colectivele de mineri din Valea Jiului, mai sîn­ patriei noastre. rii să aibă lemn, geale, aer canice sînt în prezent mai ra­
tem încă pe locul din coadă. Asta nu înseamnă ţin de 4.000 lei. La aceştia se
însă că sîntem sortiţi să răminem pe acest loc. Minerii din brigada mea se mai adaugă pensia de peste 700 comprimat şi să fie asiguraţi re, dar cu toate âstea — din MORARU MIHAI
străduiesc să răspundă acestei lei. Minerii din brigadă cîştigă cu o asistenţă tehnică mai ca­ neglijenţă şi lipsă de răspun­
Pătrunşi de întreaga răspundere ce ne revine griji prin fapte demne în pro­ şi ei doar cu cîteva sute mai
faţă de economia naţională, păşim cu toată în­ ducţie. La săparea şi betonarea puţin dccît mine iar vagonetarii litativă. Faptul că o bună parte dere — se mai produc defec-'
de puţuri — gen de lucrări în nu realizează niciunul mai pu­
crederea înainte spre lichidarea rămînerii în care nc-am specializat —¦ nci ţin de 3.000 lei lunar. Datorită din aceste măsuri se aplică ţiuni care au repercusiuni a-
realizăm în fiecare lună odată cîştigurilor mari am putut să
urină, spre a deveni fruntaşi pe bazinul nostru şi jumătate şi chiar de două duc în ultimii ani un trai cît precum şi faptul că cei mai supra procesului de producţie.
carbonifer 1 ori mai mult de cît prevede se poate de bun — cum n-am
planul. mulţi mineri muncesc cu un Sînt convins însă că lipsu­
Cum muncim noi ca să ob­ elan mai mare, a făcut ca o rile de felul acesta pot să fie
ţinem asemenea rezultate? Vreau,
să arăt că în brigadă sîntem parte din abatajele rămase lichidate. Este necesar ca toţi
în urmă să înceapă să-şi reali­ cei care contribuie împreună cu
zeze planul. Abatajul frontal II minerii la procesul de produc­
vest, unul din abatajele care ţie — ingineri, tehnicieni, me­
Nu ne vom opri la rezultatele obţinute visat niciodată sub capitalişti — intră cu ponderea cea mai mare seriaşi — să-şi facă datoria
şi în acelaşi timp să-mi con­ în producţia sectorului, îşi rea­ cu tot simţul de răspundere
struiesc o casă frumoasă în co­ lizează planul de la începutul pentru a se crea minerilor con­
diţii optime de muncă.
Rămînerea in urm ă a m inei bruarie am avut greutăţi tehni­ Socotesc insă necesar ca fac­ muna mea natală, lîngă Sovata.
ne-a îngrijorai şi ne-a frăm in- ce ; sectorul era in im posibili­ Realizări mari, cîştiguri bune lunii. In ultimul timp, a început ing. ILIESCU GHEORGHE DIANA CHIŢU
tat m ult pe noi, com uniştii din tate să realizeze planul. B iro­ to rii n o ştri de co n ducere—c o m i­ să-şi realizeze planul şi abatajul şeful sectorului III
sectorul I A. ul organizaţiei de bază a făcut poate să realizeze orice miner !.. ** o» . *-«, , . , „ , , t J
apel la m ineri ca pînă la Divin- tetul de partid, conducerea m i­ de la mina noastră. Ge trebuie
Noi, com uniştii din sectorul gerea acestor greutăţi să lucre­ făcut pentru aceasta ? Din ex­ Vom învinge greută¦y>ţile
I A rie-arh străduit să fim exem - nei, com itetul sindical să oină
m ai m ult în sprijinul luptei m i­
nerilor ; să pretindă m ai m ult
piu de m u n că şi d e d iscip lin ă ze fiecare b rig a d ă cîte o oră în de la şefii de sectoare, d e la perienţa mea de miner cu prac­ Sectorul codaş de la m ina pinat adesea greutăţi create se face aşa cum trebuie.
din neglijenţa unora dintre noi. Cred că ar trebui ca tovară­
pentru ceilalţi m ineri. Brigada plus. Toate brigăzile au răs­ ingineri şi tehnicieni în îndepli­ tică îndelungată, socotesc că în codaşă — acesta este sectorul Dacă acestea ar fi m ai puţine,
condiţiile de la mina noastră, sectorul şi-ar îndeplini mat u- şii din conducerea sectorului să
d in care fac parte s-a angajat puns Ia această chem are. Ş i nu nirea sarcini de a crea m ine- trei lucruri sînt mai importante: nostru. Nouă, com uniştilor, si­ şor planul. se gindească m ai m ult la aces­
organizare bună, calificare, dis­ tuaţia aceasta nu ne face cins­ te probleme.
să dea, intre 1 Mai şi 23 Au­ num ai brigăzile de m ineri. Zi- ru or condiţii corespunzătoare de ciplină. te. C unoaştem nevoia de căr­ Sectorul nostru are posibili­
bune cocsificabil pe care o are tăţi să-şi depăşească planul. El M ajoritatea m inerilor din sec­
gust, 700 tone de cărbune pes­ uaşii de la puţ, m ecanicii din m uncă. In acelaşi tim p, tovară­ Dacă se îndeplinesc aceste industria patriei noastre şi ne are producţia concentrată, lo­ torul nostru sînt tineri. De ei
trei condiţii nu se poate să nu străduim din toate puterile să curile de m uncă sîn t apropiate. ar trebui să ne ocupăm m ai
te plan. C uvîntul pe care l-am sector, ram blealorii, fierarii, e- şii din conducerea m inei noas­ se lichideze situaţia în care se spălăm ruşinea de a fi in coa­ Aceasta înseam nă că are con­ m ult, să le dăm o educaţie bu­
află mina noastră. da cozii. diţii pentru o îndrum are tehni­ nă, să cultivăm în rîndurile lor
dat îl respectăm întocm ai. In leciricienii — toţi au răspuns tre, să se apropie m ai m u lt de Trebuie insă ca dorinţa aceasta că m ai bună şi pentru o apro­ dragostea faţă de m uncă şi
Şi asta depinde de oameni, să însufleţească întregul colec­ vizionare m ai bună a brigăzilor faţă de patrie.
perioada aceasta noi am extras ta chem area organizaţiei de m ineri, să le cunoască m ai bine de noi toţi. tiv, inclusiv pe tehnicienii sec­ cu vagonete goale şi m aterial
torului nostru. Vreau să arăt lem nos. Lucrul acesta în s ă ; nu DIANA CHIŢU
în plus nu 700 ci 1400 to n e ! bază şi au venit în sprijinul condiţiile de m uncă, nevoile, BARTHA EUGEN că pe lîngă greutăţile care nu miner — sectorul 1V-A
miner —¦ sectorul VII. depind de noi, avem de intim -
R ezultate bune au obţinut şi alte m inerilor. A ceasta a perm is ca greutăţile, să se intereseze mai
brigăzi ceea ce a făcut ca sec- din ianuarie sectorul să-şi de­
torul nostru să obţină lună de păşească în fiecare lună planul: îndeaproape de felul cum îşi în ­
lună rezu ltate bune. Ţ in să a- deplinesc angajam entele.
răt că nici in sectorul nostru, N oi nu ne vom opri însă la
FEHER VASILE
rezultatele obţinute / vom căuta
realizări iot m ai miner — secretarul org. de
bază din sect. I. A.
..... ne, au dat exemplu de indisciplină şi
delăsare în muncă, punînd pe primul dere la mina Lupeni, membri de crează direct în abataje. Ce con­
partid, desfăşoară o activitate ruptă cluzie se poate desprinde de aici ? A-
plan rezolvarea problemelor lor perso­ de problemele concrete ale minei, ab- ce6a că organizaţiile de bază de la
sentînd uneori tocmai de acolo unde mina Lupeni trebuie să acorde o a-
nale. Ne fiind instruiţi şi îndrumaţi e mai mare nevoie de ei. Cum poate tenţie mult mai mare decît pînă a-
fi apreciată, spre exemplu, activitatea cum atragerii în partid a celor mai
La mină Lupeni există mulţi tova­ A n to n S c o ln ic daş — IV A — majoritatea brigă­ cu regularitate, agitatorii din acest tovarăşului Kocsik Mihai, preşedinte al buni mineri, ataşaţi cauzei clasei mun­
răşi, gata oricînd să justifice tămî- zilor sînt shb plan. Aceasta a fost si­ sector desfăşoară o slabă activitate de comitetului sindical, cînd luni de-a citoare, care lucrează direct în abata­
nerea în urmă. Mlria noastră — spun L u d o v ic T a lle r tuaţia la acest sector şi în luna tre­ mobilizare a minerilor şi tehnicienilor rîndul el nu intră în mină mai mult je. Organizaţiile de bază din sectorul
aceştia — e o mină mare, e o mină cută, şi acum două luni. Sub plan sînt în producţie. Lipsite de îndrumarea şi de 2-3 ori ? Nu întîmplător comitetele V sud şi din VII au arătat că lucrul
grea. Nu se poate să f>m comparaţi rezolvarea sarcinilor de producţie de­ în luna curentă cam jumătate din nu­ controlul organizaţiei de bază, organi­ de secţii sindicale de Ia mină desfă­ acesta se poate face!
noi cu Uricnnii sau cu Lonea. pinde de oameni, de conştiinţa, de mărul brigăzilor de la sectoarele II şi zaţia U.T.M. şi comitetul de secţie şoară o slabă activitate în organiza­
pregătirea şi de hotărîrea lor de luptă. III, o parte a brigăzilor din sectorul sindicală desfăşoară şi ele o slabă rea consfătuirilor de producţie, în mo­ Este firesc ca în locurile de muncă
Practica a dovedit îrisă că greşesc IV B ş.a. muncă de antrenare a colectivului la bilizarea minerilor la întrecere I O cele mai importante ale minei în care
cei care judecă aşa. In adîncurile minei Lupeni, în aba­ îndeplinirea planului. Cu toate că a perioadă, lipsa aceasta a persistat şi se hotărăşte soarta producţiei să fie
taje şi pe galerii, muncesc mulţi to­ In situaţia aceasta se pune proble­ cunoscut bine starea lucrurilor, comite­ la tovarăşul Zborovschi Augustin, se­ trimişi să lucreze nimerii cei mai buni,
Intr-adevăr, mina Lupeni e o mină varăşi minunaţi, crescuţi şi educaţi de ma : cum se interesează comitetul de tul de partid al minei a neglijat multă cretarul comitetului de partid al miriel. cei mai hotărîţi — minerii comunişti.
mare şi din punctul acesta de vedere partid, care nu-şi precupeţesc efortu­ partid al minei de munca acestor bri­ vreme controlarea şi îndrumarea activi­ Trebuie arătat că nici în ultima vrerhe, Nenumărate fapte chiar de la mina
nu poate fi coiiiparaiă cu mina IJri- rile în lupta pentru îndeplinirea sar­ găzi, cum luptă el pentru a însufleţi tăţii biroului acestei organizaţii de după ce au fost criticaţi pentru acea­ Lupeni au arătat că atunci cînd în
caili. Dar ea are şi un efectiv pe mă­ cinii trasate de partid de a spori pro­ elanul minerilor rămaşi în urmă spre bază. stă lipsă tovarăşii amintiţi nu se obo­ locurile de muncă hotăriloare, în locu­
rimea ei şi în acelaşi timp e înzestrată ducţia de cărbune cocsificabil pe mă­ a-i mobiliza la învingerea greutăţilor ? sesc prea mult să intre în mină pen­ rile cele mai grele au fost trimişi să
cu utilaje înfr-o proporţie mai mare. sura cerinţelor tot mai mari ale eco­ Comitetul de partid, o bună parte tru a sta de vorbă, la locul de muncă; muncească membri de partid de nă­
nomiei naţionale. Brigăzi curii sînt cele Trebuie arătat că el n-a dat atenţia a organizaţiilor de bază, nu se spri­ în abataje, cu oamenii din brigăzile dejde, aceştia s-au dovedit buni organi­
Realitatea este că mina Lupeni nu conduse de comuniştii Feher Vasile din cuvenită acestui lucru. jină în suficientă măsură pe masa lar­ care nu-şi îndeplinesc planul. zatori, au reuşit să antreneze în ju­
e mal rea decît celelalte mine. Con­ sectorul I A, Moraru Mihai din sec­ gă a minerilor. rul lor întregul colectiv la învingerea
diţiile de mmică, posibilităţile de înde­ torul I B, Popa Ion şi Nagy Andrei In activitatea comitetului de partid O condiţie hotărîtoare pentru mobili­ greutăţilor şi lucrurile s-au îndreptat.
plinire a sarcinilor de plan sînt în din sectorul II, Fiiro Alexandru şi şi a unora dintre birourile organizaţi­ In raport cu efectivul, numărul co­ zarea cu succes a întregului colectiv De aceea, este bine ca organizaţiile
linii mari aceleaşi ca la celelalte mine Lucaci Andrei din sectorul ÎV B, Da- ilor de bază de la mina Lupeni per­ muniştilor care lucrează direct în aba­ la îndeplinirea sarcinilor de producţie de bază să folosească această me­
din Valea Jiului. Altceva se deosebeşte mian Traiah şi Doţiu ^Avram din sec­ sistă încă multe lipsuri. tajele minei Lupehi, e încă scăzut. Ţi- este concentrarea forţelor organizaţi­ todă pe scară mai largă decît piuă
aici şi lucrul acesta ar trebui să-l torul V—sud, Bartha Eugen şi HUda nînd cont cel puţin de situaţia aceasta, ilor de partid acolo unde se hotărăşte acum.
vadă bine tovarăşii din comitetul de Mihai din Sectorul VII şi altele dau O parte din organizaţiile de bază ar fi trebuit ca organizaţiile de par­ de fapt soarta producţiei. Care este
partid al minei, birourile organizaţi­ dovadă de un adevărat eroism în nu-şi îndeplinesc cu competenţă rolul tid, în frunte cu comitetul, să ma­ situaţia în privinţa aceasta la mina In ultima vreme, comitetul de par­
ilor de bază, toţi membrii şi când idaţiî muncă — luptînd în mod exemplar de conducător politic la locul de mun­ nifeste o grijă deosebită pentru a în­ Lupeni? In ultimul timp se manifestă tid şi conducerea minei au luat mă­
de partid. In multe sectoare de la mi­ pentru îndeplinirea şl depăşirea sarci­ că. Lipsa aceasta este evidentă în sec­ tări legătura cu masa largă a mine­ un interes mai mare pentru a se cu­ suri eficiente pentru a se lichida ră-
na Lupeni, munca de partid se desfă­ nilor de producţie. Unele din aceste torul III. Cu toate că situaţia produc­ rilor fără de partid, pentru a-i an­ prinde toate locurile de muncă, în îhîuerea în urmă. Aceste măsuri au şi
şoară încă la un nivel scăzut. brigăzi au extras de la începutul anu­ ţiei în acest sector a fost proastă luni trena la îndeplinirea sarcinilor planu­ toate trăi schimburile, cu membri şi început să dea rezultate îmbucurătoare.
lui mii de tone de cărbune în plus. de-a rîndul, biroul organizaţiei de bază lui de producţie. O astfel de grijă cand'daţi de partid, dar problema e
In pagina de faţă sînt arătate multe n-a trecut lă analizarea temeinică a nu se prea observă însă. Slaba încă departe de a fi rezolvată aşa Organizaţiile de partid de la mina
din cauzele şi lipsurile care au tras Din păcate însă, la mina Lupeni cauzelor care împiedică îndeplinirea preocupare pentru lărgirea şi pentru an­ cum trebuie. Analiza situaţiei arată Lupeni trebuie să depună toate efor­
mina înapoi. Nu vrem să mai insistăm sînt multe brigăzi care rămîn lună sarcinilor. Unii membri de partid din trenarea îri rriurică a aclivelor fără de că în unele sectoare (ne referim numai turile pentru mobilizarea colectivului
asupra acestora. Ne oprim asupra unei sector în frunte chiar cu fostul secre­ partid este mai evidentă în organiza­ la cele subterane) nici jumătate din la lichidarea rămînerii în urmă I
chestiuni care priveşte în mod deosebii de lună cu sarcinile de plan neînde­ tar al organizaţiei de bază, în loc să ţiile de bază IV A, III şi 1 B unde numărul membrilor de partid nu lu­
organizaţia de partid.: munca cu oame­ se situeze în fruntea celor care luptă activele fără de partid figurează doar Sarcina aceasta, răspunderea acea­
nii, inuncă depusă pentru educarea oa­ plinite, Iată, de pildă, in sectorul co­ pe hîrtie. sta, să frămîttte în egală măsură pe
menilor, pentru mobilizarea lor în pro­ pentru îndeplinirea sarcinii trasate de toţi comuniştii de la mina Lupeni]
ducţie, pentru că în ultimă instanţă, Unii tovarăşi cu munci de răspun­
partid de a spori producţia de cărbu­