Page 72 - 1958-08

Pag. 4
X jd îim e X s ş3m yxdlinxele sJULni • juillrriele
izv E sm : Nancvrele ic cnllsc ale P e n t r u î n c e t a r e a
diplomaţiei americane
MOSCOVA 19 (Agerpres).
— TASS anunţă : Referindu-se
la manevrele diplomaţiei ame-
ricane în culisele sesiunii Adu­
nării Generale, „Izvestia“ scrie
că in situaţia creată diplomaţii
americani renunţă la icleea de
a strecura la sesiunea extraor­
dinară a Adunării Generale o
rezoluţie care să aprobe în mod
deschis acţiunile agresive ale
S.U.A. şi Angliei în Orientul
apropiat şi mijlociu. Chiar dacă
fac uz de toate mijloacele de
presiune şi şantaj, scrie ziarul,
S.U.A. nu vor putea întruni nu­
mărul necesar de voturi pentru
adoptarea unui astfel de proiect.
Washingtonul pune în prezent
în faţa delegaţiei americane la
O.N.U., arată „Izvestia“. sarci­
na de a împiedica Adunarea de
a adopta o hotărîre care să o-
blige S.U.A. şi Anglia, dacă nu
direct cel puţin într-o formă in­
directă, să-şi retragă trupele
din Liban şi Iordania. Aceasta
înseamnă insă, continuă ziarul,
Sfudetrtfi noi în ins
su p e rio r din U. R. S. S.
MOSCOVA 19 (Agerpres).
— TASS anunţă: 214.000 noi
studenţi vor intra anul acesta
in institutele de învăţămînt su­
perior care aparţin de Ministe­
rul învăţământului al U.R.S.S.
In afară de aceste institute de
învăţămînt superior în Uniunea
P resa indiană criiică „planul“ american
de reglementare a crizei
din O rientul mijlociu
NEW DELHI 19 (Agerpres).
Presa indiană critică „planul“
american de reglementare a
crizei din Orientul mijlociu,
prezentai in faţa sesiunii extra­
ordinare a Adunării Generale
a O.N.U.
Ziarul „National Herald“ su­
bliniază că trimiterea forţelor
O.N.U. in Liban şi Iordania re­
prezintă o intervenţie în trebu­
rile interne ale acestor ţări.
------- ---------------------------- mm
Î9In Oriental mijlociii are ioc
® agresiune Ifrccfâ“
scrie ziarul turc Eny Gazette
ISTANBUL 19 (Agerpres).
Respingind afirmaţiile propa­
gandei reacţionare potrivit că­
rora în Orientul apropiat ar e-
xista o aşa numită „agresiune
indirectă“, ziarul turc „Eny Ga-
zett-e“ scrie că în această regi­
une are loc o agresiune adevă­
rată, care nu poate fi negată in
nici un fel.
Ziarul subliniază că acţiunile
întreprinse de puterile occiden­
tale în Orientul apropiat nu
sini indirecte, ci directe. Ele au
fost determinate de teama Sta-
Populatia Africii flegre
sere tot mm hotărît
PARIS (Agerpres). — După
cum anunţă ziarul „Le Monde“,
populaţia Africii Negre cere tot
mai hotărît independenţa. Zia­
rul relatează printre altele că
la 17 august a avut loc la Da­
kar (litoralul apusean al Afri­
cii) o demonstraţie a locuitori­
lor oraşului. Manifestanţii au
scandat : „Cerem independen­
ţa !“, „Jos colonialismul !“. De­
monstraţia a fost împrăştiată
de poliţie care a recurs la gre­
nade cu gaze lacrimogene. Du­
pă cum anunţă ziarul, printre
participanţii la demonstraţie
sînt răniţi.
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, Telefon t 188 J 189175. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T. T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Inlreprinderea Poligrafică „1 MAI" — Deva.
9S/SH.U ®®BB
a paraliza sesiunea extraordina­
ră a Adunării Generale, aşa cum
agresorii au paralizat anterior
lucrările Consiliului de Securi­
tate, impiedicînd adoptarea ho-
tărîrii privitoare la retragerea
trupelor americane şi engleze
din Liban şi Iordania. Tocmai
aceasta vizează planul agreso­
rilor în etapa hotărîtoare a lu­
crărilor sesiunii extraordinare.
Acest scop, se spune în arti­
col, îl urmăreşte, printre altele,
proiectul de rezoluţie al delega­
ţiei norvegiene care urmează să
fie prezentat spre examinare se­
siunii la începutul acestei săp-
tămîni. In actuala lui redactare
proiectul nu pomeneşte nici un
cuvînt despre necesitatea retra­
gerii trupelor S.U.A. şi Angliei
din Liban şi Iordania. Măsurile
prevăzute în proiect atestă că
el este de fapt o reeditare a re­
zoluţiei americane şi japoneze
respinse de Consiliul de Securi­
tate.
e de învăfămînf
Sovietică există un mare număr
de institute de învăţămînt su­
perior care aparţin de alte mi­
nistere şi departamente. Circa
111.000 de studenţi adică mai
mult de 50 la sută vor urma
studiile superioare, fiind înca­
draţi în cimpul muncii.
Ziarul de limba hindu „Bha­
rat Times“ scrie că propunerea
lui Eisenhower, de a impune
Orientului mijlociu o comisie a
O.N.U., nu are nici o valabili­
tate, deoarece ea a fost făcută
fără ca popoarele interesate să
fie întrebate.
Ziarul „Hindustan Standard“
anunţă că India se va opune tri­
miterii trupelor O.N.U. în Ori­
entul mijlociu.
telor Unite şi Angliei ca şi a
altor puteri occidentale ca o
parte mai mare a profiturilor
lor, obţinute de pe urma extrac­
ţiei petrolului din Orientul a-
propiat, să nu revină arabilor
— adevăraţii stăpîni ai acestui
petrol.
c~ M M ă M C â >
CAIRO. — Agenţia MEN anunţă că
în baza informaţiilor primite clin Oman,
trupele britanice desfăşoară o activitate Asiei şi Africii care urmează să aibă
pe scară fargă de-a lungul coastei sul­
tanatului Maskat şi a altor principate
din sudul peninsulei arabe. Numeroase
formaţii de avioane militare britanice
aterizează pe aeroporturile construite în dia, R. P. Chineză, indonezia, Repu­
Maskat. S-a anunţat de asemenea că
în ultimele zile unităţile fiolei mariti­ Ghana.
me militare engleze din golful Pcrsic
au primit întărituri.
NEW YORK. —- După cum anunţă
comentatorul militar al ziarului „New
York Journal American”, corpul dc
pionieri al armatei americane termină
„în mare grabă” construcţia în Tai-
van a unei mari baze de aviaţie
„Kunkvan“ Ia 100 miie sud de Taipe.
Potrivit afirmaţiilor comentatorului, a- vrele se vor încheia la 20 septembrie.
ceasta „este una din cele mai mari şi
mai moderne baze militare din lume”.
Ea este o anexă a poligonului torţelor
aeriene militare americane creat în
Taivan pentru proiectile rachetă „Ma­
tador”.
CAIRO. — Au început lucrările co­
P Rl'MUL SOCIALISMULUI N r. 1143
¦¦ ¦— » n m — IUIMMUM— ¦
xilturtete s ix r i VIEŞTII ID>IIF^ IR!. 1F. (CIHIIiMIL^AX
O fără bogată în resurse petrolifere
China dispune de un potenţial cută şi ca o regiune bogată în te 60 miliarde “tone. Ele se g ă ­
anual minim de peste 100.000.000 gaze naturale, dispunînd de re­ sesc în toate provinciile Climei,
experienţelor cu arm ele tone de petrol. zerve'de cîteva zeci .de miliarde în afară de Tziansu, Fuţzian şi
dc metri cubi. In China există Hubci. Aceste rezerve asigură o
ato m ice Potrivit unor date incomplete, şi alte regiuni petrolifere tot a- producţie anuală de 60-30 mi­
suprafaţa terenurilor petrolifere- tît de bogate. lioane tone petrol pentru o pe­
este evaluată la 2.700.000 km.p.
Zăcămintele sînt împrăştiate .în Gînd zăcămintele de petrol din rioadă de 50 de ani.
toate provinciile ţării. centrul provinciei Sîciuan vor fi
exploatate deplin, ele vor pro­ In ultimii ani, producţia de
Toate cele cinci formaţii, con- duce anual milioane de tone de petrol a Chinei a crescut cu
ţinînd petrol, din regiunea cen­ combustibil lichid. 20-27 %. In prezent ea satisface
trală a provinciei Sîciuan au dat şi chiar depăşeşte nevoile inter­
rezultate satisfăcătoare. Ele o- Multe din zăcămintele de căr­ ne ale ţării.
cupă o suprafaţă de 1.000 km.p. bune ale Chinei conţin şi mari
cantităţi de ţiţei — pînă la Anul acesta vor fi construite
In apropierea lor au fost desco- 4G /o. Rezervele de şisturi bitu­ aproximativ 200 de fabrici dc pe­
recent alte 17 formaţii. minoase au fost evaluate la pes- trol sintetic mari şi mici, cu o
capacitate de peste 400.000 tone.
Provincia Sîciuan este cunos­
Largă op o ziţie în Anglia împotriva hotărîrii |E $ É é é .ANN ,C N V
guvernului britanic de a reîncepe experienţele -*
cu armele nucleare N Cpiv;UrL-Xv: ••. •
LONDRA (Agerpres). — Ho- şitoare a cetăţenilor britanici”. -'
tărîrea guvernului britanic dc a Aceeaşi poziţie negativă faţă
reîncepe experienţele cu armele de încăpăţînarea guvernului bri­
nucleare în regiunea insulelor tanic de a continua cu toate
Christmas a produs o largă o- riscurile primejdioasele explozii
poziţie în Anglia. nucleare, este exprimată şi de
Numeroşi deputaţi au condam­ presa de toate nuanţele care a ¦ ;f • '<;, ţ;\ y
nat această hotărîre, exprirriîn- apărut marii la Londra. Ziarul
du-şi neliniştea asupra conse­ conservator „Daily Telegraph” y jy -tk U y u ! / \
cinţelor periculoase ale explo­ se întreabă; „De ce sînt nece­
ziilor cu armele nucleare. „A- sare aceste noi experienţe nu­ b U y ?'-kA \ I !
ceasta este o hotărîre surprin­ cleare? Ministrul Apărării nu
zătoare, a spus deputatul labu­ poate ignora faptul că o mare
rist William Griffiths, şi consti ­ parte a opiniei publice este foar­
te neliniştită de aceste experien­
tuie o lovitură pentru toţi care ţe cu arme nucleare. Mai există
sperau că renunţarea de către încă prea multe necunoscute în
Rusia la experienţe marchează ce priveşte efectele radiaţiilor —
începutul unei înţelegeri mai se­ aşa cum reiese din raportul Na­
rioase a primejdiilor pe care le ţiunilor Unite în această pri­
implică pentru întreaga omenire vinţă — pentru a putea nega pe­
folosirea iresponsabilă a ener­ ricolul pc care ele îl prezintă”.
giei nucleare”. Un alt deputat „Guvernul britanic dă o grea
laburist Stephen Swingler, a su­ lovitură speranţelor lumii prin
bliniat că această hotărîre a gu­ hotărîrea sa dc a relua experien­
vernului MacMillan „este con­ ţele atomice în insulele Christ-
trară dorinţei majorităţii covîr- mas, scrie şi „Daily Herald”.
------------ ,— ----------- ©»-
Plenara C. C. P. C,
din Suedi Zăcămintele de /ier-crom descoperiie de cercelulori in Mongolia interioară (R. P. Chi-
neză).
STOCKHOLM (Agerpres). — prezentat un amplu raport. El
IN FOTO : Maşini de !oral in acljune.
La Stockholm a avut loc ple­ s-a ocupat de probleme privind Dezvoltarea telecomunicaţiilor
nara Comitetului Central al situaţia internă a Suediei, si
Partidului Comunist din Suedia, tuaţia internaţională şi pro înainte de eliberare, în Chi­
na semi-ieudală şi semi-colonia-
la care s-au discutat probleme blefna ideologică. Au urmai rilor din telecomunicaţii a cres­ melor sînt dc trei ori mai mici
lă exista un sistem dc telecomu­ cut de la 70.000 la 250.000. decît înainte de eliberare, şi e!e
politice interne legate, în spe­ discuţii animate în.cadrul căro­ nicaţii extrem de slab dexvdlki!, ajung ia destinaţie mult mai re­
care-folosea utilaje învechite-de înainte de eliberare, poşta ei a pede. decît înainte.
cial, de alegerile pentru Riks- ra vorbitorii au subliniat hotă­ diferile mărci străine, ceea ce distribuită numai pînă în centre­
complica foarte mult munca te- le judeţene şi cn fare excepţii După eliberare, în R. P. Chi­
dag care au avut loc în iunie rîrea fermă dc a lupta .pentru legrafiştilor. In afară dc aceas­ în plăşi. In prezent poşta se dis­ neză s-a înfiinţat un Institut
ta, telecomunicaţiile au avut tribuie prin organele Ministeru­ special de telecomunicaţii, frec -
a. c. şi de apropiatele alegeri noi succese ale partidului comu­ mult de suferit în ultimii ani ai- lui Telecomunicaţiilor în 96% ventat dc 3.000 dc studenţi.
războiului. Numai după elibera­ din plăşi şi 80% din cooperali- Pesle 2-3 ani la acest Institut
comunale din septembrie. nist în alegerile din septem­ rea ţării a început dezvoltarea vele agricole dc producţie din vor învăţa 7.000 de persoane.
rapidă a telecomunicaţiilor. Li ţară. De pesle 10 ori s-a mărit Cele opl: şcoli medii tehnice de
La 17 august a avut loc de brie. 1957 numărul întreprinderilor. de numărul oficiilor poştale şi cen­ comunicaţii sînt frecventate de
telecomunicaţii şi întinderea to­ trelor de telecomunicaţii din re­ 14.000 de elevi. La Pekin func­
asemenea la Stockholm confe­ Conferinţa a adoptat în una tală a liniilor de telecomunicaţii giunea autonomă Sîntzian — ţionează un Institut de Cercetări
era de 5 ori mai mare în com­
rinţa electorală a Partidului Co­ nimitate propunerea de a se da paraţie cu anul 1949. In anii de Uigură din Afongolia inferioară ştiinţifice în domeniul telecomu­
după eliberare, numărul lucrăto­
munist din Suedia consacrată publicităţii manifestul electoral şi din alfe regiuni locuite de mi­ nicaţiilor, care are o filială la
pregătirilor pentru apropiatele al partidului şi a aprobai planul* norităţile naţionale. In prezent Şanliai, precum şi 30 de labora­
alegeri comunale. Hilding Ha- de desfăşurare a campaniei e- taxele pentru expedierea telegra­ toare in diferile oraşe.
geerg, preşedintele partidului, a . lectorate.
------------------------------------ * 5 -
O pinia publică arabă înfierează
condam narea la m oarfe a unei
patriote iordaniene Construirea unui nou canal de irigaţie
CAIRO 19 (Agerpres). TASS ei trupele englez^. al doilea ca mărime din China
a n u n ţă : Opinia -publică arabă Ziarele cheamă cetăţenii
înfierează samavolnicia juridică In provincia Gansu, se con­ apropiere a fost creată o reţea vor putea recolta suplimen­
a autorităţilor iordaniene car.e R.A.U. să-şi ridice glasul în a- struieşte un canal principal de de mici întreprinderi producătoa­ tar 3.000.000 tone de grîne a-
au condamnat la moarte pe pa­ părarea vieţii Nadiei es Sălii şi irigaţie, care esle numai cu o re de ciment, cărămizi, oţe!-be- nual, pe noile păşuni, vor putea
a celorlalţi luptători pentru li­ Ircime mai scurt decît marele ton, substanţe explozive. Prin creşte sute dc mii de vite cor­
triota Nadia es Salti şi 12 to­ rîul Ta’o, canalul va fi leogat de nute mari.
varăşi ai oi. Aceşti patrioţi au bertate şi independenţă, condam­ canal chinez. un complex de mari instalaţii hi­
fost acuzaţi de aşa-numita „sub­ naţi la moarle. Noul canal, iritinzindu-se din drotehnice, care se construiesc Urmînd exemplul vecinilor
minare a independenţei” Iorda­ în prezent pe malurile fluviului lor, ţăranii din provincia Ţinhai
niei, de participare activă la O seric de organizaţii obşteşti sud-vestul spre nord-estul pro­ Huanhe. Intrucît canalul va a- îşi transformă şi ei ţinutul n a ­
lupta împotriva ocupanţilor en­ şi politice din Liban, printre vinciei, va purta prin tunele în vea o lăţime de 32 metri şi c tal. Reţeaua de irigaţie constru­
glezi. care şi conferinţa reprezentanţi­ munţi apele rîului Tao, afluent adîncimc de 6 metri, pe anumite ită de ei, care va fi alimentată
lor diferitelor partide politice şi al fluviului Huanhe şi va iriga sectoare el va fi navigabil. P.? tot de fluviul Huanhe, va ajuta
Ziarul „Al Ahram” consideră a organizaţiilor din Liban, s-au peste 1.000.000 ba. dc cîmpii şi noul canal vor fi construite cî- la valorificarea a 600.000 hec­
responsabili de condamnarea adresat guvernului Iordaniei ce- păşuni. La lucrările dc constru­ teva hidrocentrale cu o putere tare de pămînturi în paragină,
Nadiei es Sălii şi a tovarăşilor ire a canalului, care se vor ter­ totală de 300.000 kW. va da energia necesară pentru
rînd eliberarea patriotei ior­ mina peste doi ani, iau parte electrificarea agriculturii aces­
daniene şi a tovarăşilor el. 100.000 de ţărani. P rin c ip a le După construirea noului ca­ tei provincii. Lucrările vor fi
materiale de construcţie sînt pro­ nal, în provincia Gansu se terminate în anul 1960.
duse pe loc — în judeţele din
mană, Republica Federală Germană şi
Uniunea Sovietică. „Cursa păcii” a
fost organizată din iniţiativa partizani­
lor păcii din Suedia şi se desfăşoară
mitetului de pregătire pentru organiza­ sub lozinca: „Să facem din Marea 4f
rea conferinţei economice a ţărilor Baltică o mare a păcii şi prieteniei”, m
ioc la Cairo în decembrie a.c. La lu­ LONDRA. — Deputatul Fenner IN FOTO: Intr-una din halele fabricii de amoniu şi acid nilric clin Kirin (R. P. Chineză).
crările comitetului de pregătire parti­ Brockway,' membru al partidului labu­
cipă reprezentanţi a 9 ţări din Asia rist, a anunţat că a trimis o sc'risoare
şi Africa: Republica Arabă Unită, In­ primului ministru MacMillan în care
îşi exprimă îngrijorarea faţă de poli­
blica Irak, Japonia, Tunisia, Sudan şi tica de persecutare a opoziţiei dusă de
regele Hussein al Iordaniei. In scri­
soare se arată: „Faptul că Hussein se
BERLIN.^ — După cum anunţă a- află sub protecţia trupelor engleze va
genţia ADN, la 8 septembrie în parioa provoca, în mod inevitabil, indignarea
de sud a Germaniei occidentale vor popoarelor arabe", care vor considera
începe manevrele Bundeswehruiui. Pro­ că el acţionează astfel cu sprijinul
gramul manevrelor prevede „debarca­ direct al britanicilor.
rea aeriană” şi „fixarea teritoriului o-
cupat”. Unităţile Bundeswehruiui, care RANGOON. — Ziarul birman „Van-
vor participa la aceste manevre, vor guard” demască amestecul S.U.A. în
fi organizate după modelul unităţilor treburile interne ale Birnianiei, sub
americane debarcate în Liban. Mane­ masca acordării de ajutor militar aces­
tei ţări. in iunie anul acesta, înire
Birmania şi S.U.A. a tost încheiat un
LENINGRAD. — La 18 august din acord prin care S.U.A. urmează să li
Gdynia au sosit la Leningrad ou mo­ vreze Birmaniei echipament militar în
tonava sovietică „Gruzia” cei 506 par­ valoare de 2 milioane dolari. In reali­
ticipanţi ia „Cursa păcii" prin ţările
din regiunea Mării Baltice. Aceştia sînt tate S.U.A. au livrat echipament în va­
partizani ai păcii din Suedia, Finlan­
da, Polonia, Republica Democrată Ger­ loare de 20 milioane dolari şi această
sumă trebuie plătită de Birmania în
răstimp de 7 ani.