Page 73 - 1958-08

W W A V W ^ A i 'V
Anul X Nr. 1144
mm sar
întreg poporul romîn sărbătoreşte îm-
plinirea a 14 ani de la eliberarea sa
de sub robia fascistă. Ziua de 23 Au­
gust va răinîne penfru totdeauna cea
tnai mare sărbătoare naţională a Ro-
niîniei, deoarece în această zi, In anul
1944, forţele populare patriotice condu­
se de Partidul Comunist Rotnîn — fo­
losind condiţiile favorabile create de
înaintarea victorioasă a armatei sovie­
tice — au înfăptuit insurecţia armată,
răsturnînd guvernul fascist antonescian.
Ziua de 23 August 1944 a marcat în­
ceputul unei etape noi în istoria ţării
noastre — etapa revoluţiei populare în
care s-au creat condiţiile necesare
pentru trecerea la revoluţia socialistă.
Evenimentele de la 23 August 1944
au fost minuţios pregătite şi conduse
cu pricepere de către Par-
paste angajament
IN CLIŞEU: Aspect de pe şantierul
nr. 1 O.M. Hunedoara.
Constructorii noului oraş muncitoresc
Hunedoara, an predat siderurgiştilor In
cinstea zilei de 23 August cu 20 de
apartamente mai mult decît se angaja­
seră şi cu 40 de apartamente mai mult
decît era planificat. De asemenea, alte
42 de apartamente prevăzute pentru a
fi date tn folosinţă în cea de a doua
jumătate a lunii septembrie, sînt ternii
nate şi aşteaptă să fie repartizate lo
catarilor.
Realizarea şi depăşirea angajamen­
tului luat în cinstea marii sărbători,
se datoreşle aplicării cu succes a ini­
ţiativei pornită penlru reducerea pre
(ului de cost pe m.p. suprafaţă locui­
bila, şi a reducerii timpului de execu­
tare a lucrărilor. Bunăoară, pe şantierul
noului cvartal de 1.500 apartamente de
unde a pornit iniţiativa, primul bloc cu
22 de apartamente început în aprilie a
fost terminat cu 25 de zile înainte de
termen. Preţul de cost pe m.p. supra­
faţă locuibilă a fost redus faţă de
prevăzut în deviz cu 234 lei, realizîn
du-se aslfel numai la construcţia a-
Cestul bice, o economie de peste
150.000 iei. ,,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢI-VAI
Vineri 22 august 1958 4 pagini 20 bani
UG n acest an...
H fin ii a • De la 1 ianuarie a.c. colecti­
vele secţiilor Combinatului side­
tldul Comunist Rotnîn. Masele populare truse de hitleriştl, Iar după sosirea tru­ rurgic Hunedoara au dat peste
şi armata — în rîndul cărora cloco­ pelor sovietice eliberatoare, întreaga plan 24.500 tone cocs, 39.000
tea de mult ura împotriva regimului armată romînă a pornit, alături de ar­ tone minereu aglomerat, 2.000
fascist a lui Antonescu şl împotriva mata sovietică, Ia curăţirea ţării de tru­ tone fontă, 20.200 tone oţel Mar­
trupelor hitleriste invadatoare — au pele fasciste şi la eliberarea Ardealului tin şi electric, 9.500 tone lami­
răspuns cu însufleţire la chemarea par­ de nord. Participarea Roiiiîniel cu în­ nate.
tidului, de-a se încadra în lupta îm­ tregul ei efectiv militar, chiar din prima
potriva trupelor hitleriste. Luplînd cu zl după răsturnarea dictaturii fasciste, 0 Pînă în prezent minerii
un curaj şi o dîrzenie cum numai oa­ la lupta împotriva Germaniei hitleriste Văii Jiului au extras peste plan
menii pătrunşi de o înaltă conştiinţă 78.351 tone cărbune, iar minerii
patriotică şi de dorinţa fierbinte de a- constituie unicul exemplu de acest fel de la Ţebea 4.530 tone.
şi vedea patria liberă, unităţile arma­ în istoria celui de al II-lea război mon­
tei roniîne şi formaţiile de luptă patri­ dial şi esle socotit pe drept cuvînt o 0 Muncind cu însufleţire, mi­
otice conduse de partid au izbutit să pagină de glorie înscrisă în istoria po­ nerii de la Ghelar şi Teliuc au
aresteze guvernul antonescian şi apoi porului romîn şi a anualei sale. Tru­ trimis îurnaiişiilor în .cinstea zi-
să respingă atacul trupelor hitleriste pele roniîne în frunte cu divizia de vo­ ier eliberării patriei, 13.400 tone
care urmăreau să pună stăpînire pe ca­ luntari „Tudor Viadimirescu“, cu jert­ minereu de fier peste plan.
pitală, pe instalaţiile petrolifere şi pe
alte obiective industriale şl militare de fe grele, au luptat alături de armatele * In primele 7 luni ale anu­
importanţă straleglcă. In luptele pur­ sovietice timp de 260 de zile, pătrun- lui, faţă de perioada corespun­
tate între 25-31 august trupele romî- zînd în dispozitivul inamic la o adin- zătoare a anului trecut, produc­
ne şi formaţiile de luptă patriotice au cime de pesie 1.000 km., eliberlnd a- tivitatea muncii a crescut cu 30
capturat peste 40.000 prizonieri hitie- ia sută la Combinatul siderur­ o procente de către furnaliştii de Ia 6 .
rişti dintre care numeroşi generali n proape 4.000 localităţi din Ungaria şi gic Hunedoara şi cu 11 la sută o Laminatorii au obţinut şi ei frumoa­
mari cantităţi de armament şi alt ma­ Cehoslovacia şi capiurînd pesie 100.000 1. exploatările Văii Jiului. Re­ o a fla
terial de război. prizonieri şi mari caniiiăţi de arma­ zultate remarcabile au obţinut şi se succese, planul zilelor respective
minerii din raionul Brad. ¦o &L EdimiJB « i u u i fiind depăşit cu 17,8 şi respectiv 17 la
Poporul nostru a reuşit •— datorită ment şi diferite alte materiale de răz­ 0 sută. Cel tnai bun s-a dovedit a li
curajului şl vitejiei de care a dat do­ boi. Romînia deţine al patrulea loc în 0 Anul acesta, la Hunedoara te schimbul condus de maistrul Constan­
vadă — să apere cu succes oraşele, au intrat în funcţiune instalaţia tin Petru.
fabricile, instalaţiile petrolifere, como­ ceea ce priveşte forţele participante la de desulfurare, instalaţia de rec­ ¦
rile naţionale ameninţate să fie dis­ războiul antifascist, după Uniunea So­ tificare şi spălare a benzenului, Nici oţelaril de la oţelăria Martin
vietică, Anglia şi Statele Unite. Cou- cuptorul Siemens Martin nr. 1 nr. 1 nu s-au lăsat mal prejos. Echi­
de la noua oţelărie Martin, la­ pele prim-topilorilor Gheorghe Andruţ,
(C ontinuare in pag. 4-a) minorul Bluming, cuptorul nr. Dumitru Mihai, Traian Bîrlea şi Du­
2 de la fabrica de var, staţia mitru Şerban şi-au îndeplinit normele
regională de conexiuni. in ziua de 20 în proporţie de 136,5—162
la sută. Procentul de îndeplinire a
¦ normelor pe întreaga secţie a fost de
128 la sută.
W M $ 8! Ml îl ¦
f» La Uricani
¦¦
Minerii din Uricani au ţinut să
.Noua o ţ e l ă r i e Ma r t i n * considere ziua de 20 august ca zi da
producţie mărită în cinstea sărbătorii
1 Luptînd pentru a traduce în viaţă hotărîrile partidului noastre naţionale. Muncind cu însu­
fleţire ei s-au străduit să obţină re­
'M al m u lt ca oricind, coifuri, feţele pline de su­ m ai m ic al prim ului cup­ re v istă to t ceea ce ati J guvernului, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din « zultate cît mai frumoase în producţie.
anii din urmă, cifiva din doare aie o a m en ilo r: tor, privea cu ochi de joc făcut, zilele de muncă Xcadrul unităţilor economice ale regiunii noastre, au desfăşurat % Astfel, minerii din sectorul 1 au dat
cei 14, trei-patru, oferă cuptorul 1 produce. La prin vizierele date la o continuă, greutăţile, iz- în această zi cu 54 tone de cărbune
In esenţă toată gam a fiecare descărcare, oaia parte oam enii din hală binzile. In acesle zile ţ larg întrecerea socialistă în cinstea zilei eliberării patriei. » mai mult decît aveau planificat, iar
uriaşelor transform ări so­ en o rm ă p rim e şte în c ă 185 strîn şi In jurul lui ca la frunţile li-s descreţite, cei din sectorul 11 şi-au depăşit sar­
cialiste. In. scară redu­ tone oţel, plăm adă de o altă m in u n e / privea zîm belele le înfloresc pe i Muncind cu tot avîntul, îmbrăţişînd pe scară tot mai largă ? cina zilnică cu 29 tone de cărbune.
să a regiunii, această fontă, fier, m inereu, ione cum vopsitorii li jac ul­ fete. A ngajam entele au
g a m ă ne-o dă Hunedoara care netezesc drum ul tim a toaletă; privea pro­ !ost respectate. *o seamă de acţiuni patriotice cum ar fi cele pornite de minerii * Cele mai importante succese au în­
cu O .M .-ul, cu furnalele spre ceea ce cu toţii nă- bele de lucru ale m aşinii registrat minerii din brigăzile conduse
5 şi 6, cu blum ingul, cu z u im : socialism . 'Alături, cel de-al trei­ ¦ din Aninoasa, de ojelarii şi constructorii Imnedoreni — minerii, * de Dumitru Vascul şi llie V. Gheo-ghe.
oţelăria M a rtin nouă. de şarjare, a doua şi a- lea cuplor, conglom erat
Două date — şi intim - ceasta încerca să vadă de fier şi betoane, prin­ ¦ siderurgiştii, constructorii de pe întinsul regiunii au făcut totul*
O ţelăria M artin nouă. prin geam ul cabinei de de form ă. Şantier. Ş i a-
plarea face ca ele să fie com andă cum acul piro- !ară, In dreptul turnului ¦ pentru a duce la bun sîîrşit sarcinile de plan, pentru a da*
A c e st *n o u ă ", in tra t şi m etrului urcă, urcă m e­ de răcire, al pavilionului
relativ identice — silit ja­ social, eliberat de schele, ¦ \ iată angajamentelor luate. |
deja adine înrădăcinat reu către acea cifră ca­
in lim bajul om ului năs­ loanele principale ale a- re va aduce veslea că finisat, iot şa n tie r: hala ¦ Acum, la încheierea bilanţului marii întreperi, se co n stată'
cestei m inuni a teh n icii: noul cuptor va intra In
cut sau venit _ ' acolo, pe 5 februarie 1956— 5 m ai funcţiune. m elanjorului. J că realizările au fost pe măsura eforturilor, a elanului cu care*
1958.
m eleagurile Corvinilor, Da, In aceste zile de Toiul e uriaş, totul e Js-a muncit. *
cuprinde In el sem nifi­ Da, la 5 m ai — cit en­ înfrigurată încordare, oa­ simbol. Sim bol al m un­
caţii ailinci, de nebănuit tuziasm a fost atunci — m enii, constructori şi si- cii libere, al industriali­ INSUMÎND VALOAREA PRODUSELOR DATE PESTE PLAN DE LA*
la o privire de suprafaţă. derurgişti, aşteaptă cu zării, al ajutorului din
prim a şarjă a luat dru­ nerăbdare intrarea în $ ÎNCEPUTUL ACESTUI AN, NUMAI DE CĂTRE HARNICII AUJN-*
C iţlva ani, nici trei. m ul trenului de turnare. funcţiune a celui de al răsărit. Ş i oam enii de a-
Cine oare nu-şi am inteş­ doilea cuptor, h i aceste colo, din H unedoara, au ¦ CITOR1 DIN INDUSTRIA /MINIERĂ Şl SIDERURGICĂ, REZULTA *
te de acel februarie geros Acum patru zile — ce zile flăcările gazului de înţeles sem nificaţia aces­
a l lu i ’56, etn d pe lo ­ tui sim bol, sem nificaţia l SUMA DE 100.000.000 LEI. IN ACELAŞI INTERVAL Şi DIN ACELEAŞI*
cul unei vechi halde de păcat că n-am datele la cocs încălzesc cuptorul. celor nici 3 uni din cei
zgură a fost înfipt in be­ A cum Teodor M alancea, 14... ¦ RAMURI S-AU REALIZAT ECONOMII LA PREŢUL DE COST IN VA- 1
ton prim ul stilp m etalic? zi — şticul s-a desfundat Gheorghe Raduly, loan
Şi. a z i ? A z i zid u rile h a ­ Ş i vrînd, au arălat ¦ LOARE DE 26.100.000 LEI. ¦
lei principale, ad t de al­ pentru a 208-a o a ră ; a- Lalzo, Petru M iţa, A dal­ prin noua oţelărie Martin
be la început, au prins cum patru zile oam enii că ştiu să cinstească ce­ ¦ DIN ACESTE SUME S-AR PUTEA CONSTRUI UN ADEVARATORAŞ *
patină. Azi, zi de zi, lui Stanciu, M iculic şi bert .G riinwald şi toţi cei­ ea ce Ie esle scump.
jerbe de scuitei lum inea­ O¦<*¦C¦O¦M¦ ¦P¦US4 DIN 2.101 APARTAMENTE. ¦
ză cele m ai întunecate Pane, raportau elabora­ lalţi constructori, trec în A. JURCA <*> 4
rea cetei de-a 2.230-a to ­ MO O
nă de oţel peste plan.
S C H I M B U R I DE O N O A R E
Ş i nu num ai atil. A-
cum patru zile, jratelet
La combinatul siderurgic conduse de prim-topitorii Mihai Cio- La uzina „Victoria“ Căian
Hunedoara banu şi loan Bartoc. La secţia furnale
noi, cele mai bune rozul taie au fost In ziua schimbului de onoare, co­
In zilele de 19 şi 20 august, colec­ obţinute de echipele conduse de Da- lectivul de muncitori, tehnicieni şi in­
tivele sectoarelor Combinatului siderur­ mian Cripţurenco, Ştefan Domocoş, gineri de la uzina „Victoria" Călan,
gic Hunedoara au muncit în cadrul loan Diaconu şi Gheorghe Buderi. a înregistrat frumoase succese în
unor însufleţite schimburi de onoare. Trebuie spus că în a doua zi a schim­ muncă.
burilor de onoare, normele au fost de­
La secţia furnale vechi, planul a păşite cu 21,65 procente de către fur- S-au evidenţiat în mod deosebit tov.
fost îndeplinit în proporţie de 106,7 nalistii de la furnalul 5, şi cu 13,S9 ca Gheorghe Ciubuc şi Maria Kiş de
la turnătorie, echipa lui Ionaşcu Mun­
la sută. Fruntaşe s-au situat echipele tean de la furnalul 1, iar de la semi-;
cocserie schimbul ccndus de Adara
Troşan.