Page 74 - 1958-08
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1144
Iii» CINT VIAŢA IN TRECUT NU PUTEAM pro g iiam ilie
¦ B .. MUSTRA NOUA Acum vă scriu zilei de 23 Âugusf
cu mma mea si/% © E \m
ruda şi obosteala ţăranului romîn Acum cînd încep să scriu aceste rîn-
în decursul istoriei ne este cunos duri gîndul îmi zboară înapoi la anii Sărbătorim In acest an a 14-a ani- are lum ină electrică (sa lu l nostru Ora 10: în piaţa „I. V. Sta-
cută. Flămînd, desculţ şi fără haine aceia grei, la anii aceia care nu se vor lin”, mitingul oamenilor muncii
şi-a dus viaţa mai rău ca animalul. mai întoarce niciodată. Gu prilejul ce versare a eliberării patriei noastre este electrificat încă din anul 1955) . 1 din oraşele Deva şi Simeria.
Pîinca, pîinea bună şi albă ca zăpa lei mai mari sărbători naţionale a Ro-
da, pe care boierul cu ai lui o înfule mîniei scriu şi eu ceva, aşa cum simt, dragi, Republica Populară Rom înă, A vem şi aparat de radio. Dacă as- Ora 10,30: demonstraţia oa'«
cau la mese întinse, era dată de acest aşa minereşte, din tot sufletul. menilor muncii, pe strada „Dr.
om oropsit, ars de soare. Dar ce-l de sub jugul fascist. G îndul nostru, cultăni program ele de radio, n e -a m ' Petru Groza” şi piaţa „Unirii”.
durea pe boier de ţăran. Pîine albă Sînt miner şi lucrez în subteran de
să fie. Încolo, că ţăranul nu avea cu 50 de ani. Cînd am intrat să lucrez al tuturora, se îndreaptă către toţi abonat la revista „Radio". La zia- Intre orele 13-23: serbare
ce munci, că îi era greu să lucreze cu pentru prima dată în mină, nu împli cimpenească pe terenul de la
plug de lemn şi vacă nesătulă, că era nisem încă 19 ani. Aîi-aduc de multe aceia care în această zi, anul 1944, rul ,,D rum ul socialism ului” şi r e v is ta ' „Cetate“.
greu să ţină de coarnele plugului cind ori aminte de anii aceia de mizerie. E-
inîna îi (remura de flămînd, toate aces ram tînăr şi ca mine mai erau zeci. au schim bat m ersul treburilor la noi. „Săteanca" ne-am abonat mai de Incepînd cu ora 16, pe estra
tea nu puteau face obiectul preocupă Atunci, de mult, la noi în Aninoasa mi m ult. da de la „Cetate” se va desfă
rii boierului, decît în măsura în care nerii au înjghebat un cor bărbătesc. Eu, gospodina A vram Clara din şura un bogat program artistic
putea să-l apese mai mult şi să-l ex Ştiţi, cu cîntecul omul parcă îşi mai la care îşi vor da concursul uh
ploateze mai crud. uita din necazuri. Mi-a plăcut încă de com una Şoim uş, m ă sim t obligată, N u puteam ca în urm a celor în mătoarele echipe artistice de a-»
Boieri c a : Kendefi, Ocskoy, Klobu- tînăr să cînt. Aşa se face că am intrat m aiori: brigada artistică de agi-«
şinski, Lazăr Laszlo şi alţii, îmbuibaţi şi eu în cor. Gîntecele noastre însă m ai m ult poate decît alţi cetăţeni ai făptuite de partid şi guvern pentru
de atîtea averi se lăfăiau prin alte n-au plăcut exploatatorilor care ne talie şi echipa de dansuri a Sin-?
ţări, cu bani storşi din sudoarea ţă sugeau vlaga. Repetiţiile au fost inter patriei m ele, să m ulţum esc în primul oam enii m uncii, să răm in in a fa r a ,
ranului. Despre o tehnică înaintată în zise. Noi n-am încetat însă să ne a- dicatului corned-cooperatie, brD
agricultură, sau îngrăşarea pămîntu- dunăm la repetiţii. Pe dealul Kalvaria rînd partidului şi guvernului nostru partidului. A stăzi sînt şi eu candida
lui cu substanţe chimice, sau despre pe unde apucam, ne strîngeam mereu gada artistică de agitaţie a Sin
orice alt lucru care să-l uşureze pe şi cîntam cîntecele noastre minereşti. pentru tot ce au făcut pentru m ine tă a P.M .R. Mai sînt şi deputată de ,
ţăran nu putea fi vorba. Dacă totuşi Iată c-a izbucnit războiul. Ne-am îm dicatului - I.A.S., echipele do
în cîte o fermă de-a boierului era a- prăştiat. in aceşti ani, com ună şl raion şi preşedintă a co-
dusă vreo maşină, aceasta era pentru dansuri de la T.R.C.L.H. şi
a exploata şi mai mult pe ţăran. Timpul a trecut, cîntecele no’astre nu Sct,a u acum şi¦ m ăx g u- idj e s c „ o , i-d a m is ie i co m u n a le d e 1fe/nei. D e srp r e ,
...Dar vremea nu stă pe loc. ne-au minţit. Lumea aceea despre căre P.T.T.R., brigada artistică de a-
atunci doar vorbeam, azi o vedem cu cu b sa rc in ile ce m i s-au d a t <şi c u m le {
¦»V ochii, o trăim. Azi sîntem stăpîni pe gitaţiea întreprinderii „1 Mai“,
IAugust 1944. Cursul istoriei ţării soartă. De 14 ani ţara noastră este la tinereţea m ea. Ar fi destul să vă duc la îndeplinire, las să spună a l - ,
a«* noastre îşi ia un alt drum. liberă. Compozitorii, prin glasul nos corul Sfatului popular regional
Un drum pe care ţăranul mun tru, al coriştilor, cîntă libertatea, via spun că am trăit şi am crescut In
citor a pornit cu toată hotă- ţa nouă, fericirea. Sînt bucuros că am şi echipa de dansuri a întreprin
rîrea. De-acum, ţăranul a de ajuns aceste vremuri, că am ajuns să sărăcie îm preună cu cei 5 fraţi ai fii. derii de electricitate. Îşi vor mai
venit liber, a primit pămînt, a deve cînt în voie aceste cîntece. Acu... de
nit un constructor al ţării sale. Ţă vreo 10 ani, în timpul liber, minerii din m ei, slugărind pe la bogătani. Nu Iată deci că în puţinele m ele rin- da concursul orchestrele T.A.P.U.
ranul este sprijinit de către stat cu Aninoasa se strîng din nou la repeti
maşini şi tractoare, se creează condi ţii, reorganizînd astfel corul. De pot să uit anul de slujnicie la gro- duri v-cun spus de ce slăvesc z i u a ,
ţii pentru a trăi bine şi a deveni un cîtăva vreme am început să ne pregă
om cult. tim pentru a întîmpina măreaţa zi de foaica Im écs Irina — „măreasa" din de 23 A ugust, despre care am ţinut
La puţin timp după apariţia docu 23 August. In această zi, la serbările
mentelor plenarei din 3-5 martie 1949, care au loc, vom cînta: „Noi te r.în- Şoim uş — cum o num eam noi, cum să vă scriu cu m ina mea.
pe baza liberului consimţămînt, un lăm tinereţe’’, „Sub al păcii stindard",
mare număr de familii de ţărani mun „In August 23“, „O, lume ce frumoasă eram obligată să-i duc perechea de
citori s-au unit în gospodării agrico eşti”, cîntece populare romîneşti, ma
le colective. Unind mai multe terenuri ghiare, sovietice şi altele. Gîntînd, slă pui, fără de care nu prim eam nici
la un loc, s-au creat condiţii favora vim viaţa noastră nouă. ~:-
bile pentru folosirea mijloacelor me- am arul de produs al recoltei de pe
CSASZA IOAN
V2 ju g ă r de p ă m în t pe care-l lu c ra m
în parte.
canizatc. Statul le vine în ajutor. Copilă fiind, am urm at vreo două
S.M.T.-uri!e din regiunea noastră au
fost înzestrate încă din anul 1959 cu curn el a ajuns la 48.700 hectare ară clase prim are în sat. Cu ce m -am
32 batoze, 49 tractoare, două seceră- tură normală. De altfel, graficul de
tori-legători, precum şi alte maşini. mai sus ilustrează cele afirmate. ales, n-aş putea să vă spun. D estul
Cu timpul, ţăranii muncitori s-au In anii puterii populare s-au creat este că, in scurtă vrem e am cam
convins de avantajele ce Ie au în ur condiţii bune de lucru şi ţăranilor in
ma lucrării pămintului în comun şi dividuali. Ei se pot aproviziona cu u- uitat şi bruma de slovă pe care o
cu mijloace mecanizate. Aceasta a fă şurinţă prin cooperativele săteşti cu
cut ca numărul gospodăriilor colective uneltele agricole'necesare ca: pluguri învăţasem . Boieroaica, apoi grijile şi
şi al întovărăşirilor agricole să creas de fier, prăşitori, grape ele.
că mereu. Pentru a sprijini şi mai necazurile casei nu-m i dădeau răgaz
mult noile unităţi agricole socialiste Lucrînd păniîntul cu mijloace meca
statul nostru democrat—popular înzes nizate, producţia obţinută de colecti să în v ă ţ carte cu rin d u ia lă . Im acele
trează S.M.T.-urile din regiune cu noi vişti şi întovărăşiţi a fost întotdeauna
maşini, ajungînd ca în prezent să po superioară celei realizate de ţăranii zile m ă gîndesc şi acum , cînd m ă
sede 172 tractoare, 127 batoze, 26 cu gospodărie individuală. Acest lucru
combine, 50 secerători-legători şi alte constituie încă un îndemn pentru ţă m îndresc cu certificatul de absolvire
maşini. Dacă volumul lucrărilor agri ranii muncitori individuali să se u-
nească în gospodării colective şi în al şcolii primare din com una Şoinrnş.
cole efectuat în anul 1950 era de nu tovărăşiri agricole. Astfel, ei vor putea
să aplice pe scară largă metodele agro Aş: vrea, dragi cititori, să vă pof
mai 750 hectare arătură normală, a- tesc azi acasă la m ine, să vă con
tehnice înaintate şi ca urmare să-şi
sporească recoltele. vingeţi cum trăieşte şi m unceşte fosta \
slujnică a boieroaicei. V eţi afla des- ) 5
pre m ine şl soţul m eu că acum vreo
10 a n i ne-am fă c u t ca să nouă, dar
părindu-ni-se că-i prea mică, am con
struit alta în 1957. A sta are două
camere, bucătărie, cămară. Ş i m ai
CIFRE ŞI FA PT E Aduceri aminte
i g is fw is iite a ir M ie a* sfat Sînt fiu de ţăran din satul Nădăştia tă viaţă clocoteşte acum pe meleaguri
de Sus, raionul Hunedoara şi mîndria le noastre. Omul muncii este azi liber
® Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, în prima jumă mea de cetăţean alR'.'R.R. m-a îndem şi stăpîn pe rodul muncii sale. Sub
tate a anului în curs, au predat stalului cantitatea de 791 tone cereale, Gos nat să pun faţă-n faţă trecutul şi pre regimul democrat-popular, popcrul nos
podăriile din Apoldu de Sus, Boz şi Căian, au predat cele mai mari canti zentul satului meu. Vorbind despre tru muncitor îşi făureşte o viaţă din
tăţi de cereale pentru consum, iar gospodăria de stat din Alba lulia a pre vremurile apuse pentru veşnicie, ţăra ce în ce mai îmbelşugată. Să vă fac
dat la „Agrosem“ cantitatea de 200 tone grîu pentru însămînţările de toa nii Nădăştiei de Sus îşi mai aduc a cunoscute numai cîteva din realizările
mnă. minte şi acum de boierul Reizenbergher satului nostru, din 1944 încoace: în
de la Strei, pe moşia căruia asudau 1946-47 ne am construit o şosea pie
® In cele 8 unităţi — gospodării de stat — din regiune, se creşte un de dimineaţa pînă noaptea tîrziu, pentru truită pe o lungime de 8 km. j în 1948
număr de 1003 taurine din care 410 vaci pentru lapte. Numărul porcilor din a primi pînă la urmă ceea ce rămînea am electrificat satul, apoi ne-am con
^ G.A.S. se ridică la 19.713 capete. In G.A.S. de asemenea cresc 3.528 oi, după ce boierul îşi alegea ce vroia. struit un cămin cultural cu 18 camere:
", 494 cai de muncă. în 1954 am primit un aparat cinema
' © Numărul total al păsărilor crescute în fermele anexe ale G.A.S. este Multe povestesc şi azi nădăştienii tografic, iar în acest an s a deschis
de 42.439 din care 5.591 găini. despre urgia boierului. Bunicul meu, şi la noi o bibliotecă sătească cu pes
Aîunteanu Simicn, împreună cu alţi se te 2.300 volume. Ţăranii din Nădăştia
® De la 1 ianuarie pînă la 1 august a.c. au fost obţinuţi 261 viţei, 1248 meni ai săi, a simţit din plin usturi de Sus au alcătuit două întovărăşiri —
miei şi 7.822 purcei. mea biciului de boier. D-apoi frica pe una zootehnică cu 82 familii şi alta a
care o purtam la trecerea prin sat a gricolă cu 52 familii şi 66 ha. supra
© Din cele 802 colonii de albine s-a recoltat cantitatea de 6829 kg jandarmilor cu pene de cocoş la pă faţă arabilă.
miere. lărie, iar mai tîrziu a jandarmilor ro-
mîni mereu cu baioneta la armă. De Aceste date sînt doar cîteva, totuşi
e Cantitatea de carne livrată în timp de 7 luni, se ridică la 911 tone. uitam cumva să ne ridicăm din colbul ele demonstrează schimbările survenite
Cantităţile de legume şi vin livrate pînă la 1 iulie sini cuprinse în cifre în scurtul timp de la eliberarea pa
c a : 163 tone şi respectiv 53 vagoane. Ţuică şi rachiuri au fost livrate în drumului şi să le strigăm cît ne ţineau triei noastre de sub jugul fascist.
cantitate de 194.000 grade dai. In perioada următoare încă 157 vagoane vin
vor fi predale statului. baierele: „Dumnezeu vă alduiască", GAŞPARESCU GAŞPAR
întovărăşit din sfatul Nădăştia
o Un număr de 218.000 buc. ouă au fost date spre consum populaţiei, era vai şi amar de capul nostru.
iar 57.000 buc. ouă au fost folosite pentru incubatoarele artificiale. de Sus.
Timpuri triste, vremuri apuse. G al
Creşte belşugul în casele colectiviştilor • o «-« e ¦ o • o o © e & ¦< C L IŞE U L Nr. 1 : Şcoala ele
m entară de 7 ani din Chilid.
In aniii puterii populare, le, sînt dovezi grăitoare despre
pentru ţărănimea muncitoare C L I Ş E U L N r. 2 : Clu-
s-a deschis drum larg spre 100 gr. lină, 65 gr. brînzâ, 10 locuinţe noi, că mulţi dintre Fondul de bază în gospodă Viaţa colectiviştilor se schim avantajele pe care le oferă lu
belşug şi fericire. Adevăraţii lei şi alte produse. Poale fi alt membrii G.A.C. din Girbova, riile colective creşte continuu, bă cu fiecare zi şi aceasta con crarea mecanizată a pămintu bul-cinem a d in com una Ghelar.
stăpîni ai ogoarelor au pornit fapt mai grăitor despre viaţa Pianu de Jos, Ilia şi alte gos şi ca urmare se măreşte va stituie o bună dovadă pentru
cu elan pe drumul obţinerii de nouă a colectiviştilor decît a- podării, şi-au cumpărat apara loarea zilei-muncă. Astăzi a- ţăranii muncitori cu gospodă lui, despre faptul că pe tar C L IŞE U L Nr. 3 : C entrul de ra-
recolte tot mai bogate. In sco cela că la Miercurea aceştia au te de radio, biciclete şi alte vem în regiune gospodării mi rii individuale care, văz'tnd sta
pul mecanizării lucrărilor agri construit un cartier întreg de lucruri ?. lionare. rea de fapte, se îndreaptă în lalele întinse se pot obţine re dioficare din Sim eria.
cole şi a obţinerii unor recolte număr tot mai mape spre gos
cit mai bogate, statul nostru podăriile colective. Intr-o pe zultate nebănuit do mari. Sa înfăptuiri
democrat-popular, a pus la rioadă relativ scurtă, la G.A.C. te întregi au fost cooperativiza- culturale
dispoziţia lucrătorilor ogoare Ungurei s-au mai înscris încă
lor un mare număr de trac 34 de familii, situaţii asemă t e : Sînlandrei, Ra/yoltu Mare In cei 14 ani de la eliberarea patriei
toare şi maşini agricole. nătoare puţind fi intîlnite şi noastre — alături de celelalte realizări
la Pianu de Jos şi în alte gos etc., altele sînt pe calea coope de seamă — s-au înregistrat nume
De la crearea primelor gos podării colective. rativizării complecte: Dobra, roase înfăptuiri culturale, lată cîteva
podării colective in regiunea dintre acestea
noastră, viaţa celor care au Astăzi, un număr de 3656 Apoldul de Sus, Girbova. La
devenit membri- ai acestora a familii încadrate in 54 gospo Teiuş după ce s-a terminat tre• © Pe lingă căminele culturale, clu
prins să înflorească. Din case dării colective, lucrează la un ierişul recoltei la întovărăşiri, burile şi casele de citit înfiinţate, ac
a dispărut mizeria şi sărăcia. loc o suprafaţă de 12.420 hec tivează astăzi 52 colţuri roşii în G.A.C.
S-au umplut hambarele cu bel tare teren. văzînd rezultatele obţinute aici, ' şi G.A.S., 8 biblioteci raionale şi una
şug. Munca entuziastă a colec un număr de 123 familii au j regională, 39 biblioteci săteşti, iar nu
tiviştilor, folosirea mijloacelor Parcelele mici, fărâmiţate, mărul cărţilor citite a crescut de la
mecanizate pe ogoarele gospo dispar prin voinţa şi convinge inaugurat a 7-a întovărăşire a- j 27.976 la 509.627.
dăriilor colective au devenii rea oamenilor. Peste 23.000
factorii principali care asigură familii de ţărani muncitori au gricolă in comună. >j 0 In regiunea noastră funcţionează
bogăţie de cereale. Exemple 5 case raionale de cultură, o casă re
grăitoare in privinţa aceasta constituit 390 întovărăşiri a- Şi în întovărăşirile zooteh gională de creaţie populară, numeroase
sînt suficiente. La G.A.C. Mier nice numărul familiilor care în cenacle literare, cercuri de artă plas
curea, de exemplu, colectiviş gricole in care lucrează la un tică etc.
scriu oi pentru creşterea în
loc 26.144 ha. teren. Pămîntul comun, se măreşte mereu. Faţă o înainte de 23 Augusl 1944 în sa
tele regiunii nu a existat nici un ci
îşi desface larg sinul bogăjii- de perioada corespunzătoare a nematograf. Acum, însumate cu cele de
anului trecut, numărul oilor la oraşe, ele ating cifra de 63, la care
¦ lor atunci cind munca este u- se adaugă şi 4 caravane cinematogra
înscrise in întovărăşirile zo fice. Spectacolele cinematografice au
otehnice a crescut cu 14.482, fost vizionate numai în prima jumă-
ate a anului curent de 1.746.548 spec
iar suprafaţa agricolă s-a mă tatori.
rit cu mai mult de 50 la sută.
o Au mai luat fiinţă 6 muzee, un
Drumul pe care au pornit lealru de slat, un institut minier, o
şcoală de artă populară, numeroase lor-
în număr mare lucrătorii ogoa maţil de estradă.
relor din regiune — aşa cum
tii, lucrînd pămîntul după re Hr GACŞi Jniovăroşiri Suprofoto fir.fam//(//or din Hr,ommo/e/or ihscr/- nilă. Harnicii întovărăşiţi s-au se poate constata şi din grafi
gulile înaintate, au realizat in zootehnice,. convins de acest lucru. cul alăturat — este drumul lu
acest an de pe un lot experi a/întovărăşiri/or c ooperaiivizoio. Sec/oru(.soao/jsf se 7n Înîovdrdş/n/e minos deschis la 23 August
mental de 30 hectare, o recol ogrtco/e (în hectare) oiogr/cuHur/i Rezultatele obţinute in înto 1944, drumul care asigură re
tă medie de 2700 kg. grîu la zootehnice. vărăşirile agricole din Daia, colte tot mai bogate în gospo
hectar. La Turdaş, colectiviştii, Girbova, Miercurea, raionul dăriile colective şi întovărăşi
la zi muncă, au primit ca avans Sebeş, Cimpuri-Surduc, Zam, rile agricole, iar in casele oa
Pojoga, Sălciva, raionul llia,
de 40 la sută următoarele canti
tăţi : 4 kg. grîu, 10 kg. trifoi, Sibişel raionul Orăşiie şi alte- menilor creşte belşugul.
i ; t : i t i n nc t u t i t m 99 1- a - 1 * i m i h m h h m o « h
>o » e * -a-*- « 9-o-q o e < o o-e o 6 * t ^ î p -h o m t t : n <n j s m m 9-9 « 0 • * * • -* -* * « • * c * i ( î u ( i i i : u m m « t f h ie m u ti ci u -J
